Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-06-25 / nr. 50-51
Monagenmia austriaca. „ BANATE. Din ilirico-banaticesculu regimentu alu Bisericii Albe. Petrovosela, pn 14. Iuniu 1855. În 26. Febr. a. c. ne semestru de earnă se ținu esamenu publicu, cu 150 învățăcele, în presința o. Domnu directoru Dimitrie Bobia, a venerab. DD. Presviteri Avraamu Murgulu și Dimitrie Popoviciu, a p. c.r. companie, a Carlogorfului și a multora din comunitate. Prin zelulu și stăruința Domnului docente Trifonu Jebeleanu, ajunseră învățăcelele la unu progresu așa în bucurătoru, cătu n'amu cuvinte deajunsu a relaționa îndestularea resultată din înțelepta acestă conducere. Pe fruntea auzitoriloru se cetia consolațiunea causată de eselentele respunsuri ale învățăceleloru, și curățenia loru, care își arăta modestia înaintea D. ascultători ca niște zăițe decorate. Propusele învățături erau: 1) Religiunea, 2) istoria biblică, 3) scrisorea frumoasă, 4) silabisarea și cetirea în Bucvari, 5) Cetirea în elemente cu litere și cu slove cirile în Ceasoslovu și Psaltire, 6) 4 speții din aritmetică. Acelu resultatu plinu de bucurie caută nu puțină împresiune în inimile locuitoriloru Petroviceni, carii și binecuvăntară neobositele ostenele ale lăudatului docente destoinicu și sârguitoriu. Unu Petroviceanu. GALIȘIA. Lembertu, 23. Isniă b. n. Măria Carn. Înperătoriu fu primitu în capitala Galiției cu multă pompă și întămpinatu de o mulțime de poporu ne au arcuri triumfale rădicate pn onoarea ca. in 22. ne au 7 ape de dimineață esecută M. Ca unu reviiu preste trupele staționate acolea, după care ne au 11% ore ce duse aa cartelulu împerătescu și primi salutările nobilimei mi ale celorulalte auctorități. De aui visită M. Ca institutele și oficiele publice, petutindenea fiindu primitu cu căldură de unu poporu foarte numerosu. Sera cercetă Măria Ca și teatrulu, în care se făcură arangementuri pentru onorarea Monarhului său. Preste totu nobilimea și poporulu știu și astădată a se represânta ne cine după cuviință. LUSTRIA. Viena, 27. Iuniu n. În Italia superioră ce isi colora pn mai multe locuri, așa se ivi epidemia acesta în Verona la 296 persoane în restimpu dela 28. Mais pănă pn 22. Luniu, din care mi muriră 156, mn Padua dela lan, pănă pn 21. Iuniu căzură la patu 334 persoane, din care muriră 219. În Veneția dela G. Mars pănă în 22. Iuniu ce bolnăviră 843 nepcone. S'a ivitu epidemia acesta și în Trieste, însă mai puținu periculoasă, fiindcă de timpuriu ce luară măsuri prin așezarea de comisiuni spre a îndepărta acestă boală. În Constantinopole și Crima încă ce arată bola aceasta, însă nu în mare gradu. Supremulu comandantu alu trupeloru sardinene din Kpimă la Marmora încă muli de epidemia aceasta. ”Solulu staturiloru federăciunei germane Proches- Ocren veni în Viena. Asemenea mi Eduardu de Tuvenel sosi a lui din Parisu în călătoria cătră Constantinopole. îÎn părțile Ungariei nordice, după cum scriu jurnalele Vienei, a căzutu în 25. Iuniu neauă (zăpadă). Î viena încă ce ivește colera, eară pn Pesta căzură la pata de coleră 1617 persoane, dintre care 692 se însănătoșară, eară 808 muriră. Colera începe cu ordinarea. Contele Valevschi și contele Neselrode asupra Moldovei și a Țerei romănești. (După Wanderer.) Viena, 22. Iuniu n. 1855. Principatele Moldova și Țera romănescă, care pănă dăunăzi era mai date uitărei de cătră Europa, eară Rusia pretindea cu cerbicie, că cu aceleaș are a face numai politica casei sale, s'ar putea acum ține norocite, cum că starea loru, drepturile loru, trecutulu și presintele loru le desbatu și le cercetează cele mai agere condeie ale cancelariiloru de statu din Franța și Pscia. Acestu resboiu de condeiu purtatu de diplomații celoru mai mari staturi de ale Europei ne va scoate acolo, că starea acestoru țeri se va lămuri întru toată deplinătatea și ne va da unu materialu, care pe atunci căndu se va așeza definitivu viitorea ecsistință politică a loru, ce va lua pn toată privința deremelie mi va adaoge foarte multu, Ka pn locu de starea cea nesigură care domnice pănă acum, să ce pună ceva crar opnită și trăitoru. Cu acestu scopu ne”propuserămu și noi a ne reîntoarce la depeșa cerculară a ministrului franțuzescu mi aa ceea a celui rusescu și a le alătura una lăngă alta, a le lămpi mai deaproape mi aze întregi din istoria Ilpinuin area apă. În articulii eșiți în acestu jurnalu în anulu trecuturi titulați: „Starea moldo-romăniloru,” noua eterie grecescă și în alții articuli eșiți din condeiulu unui bărbatu, carele cunoaște forte bine istoria acestoru țeri, avemu în dispuseciunea nostră unu materialu bogatu, încătu nu avemu trebuință de a mai adaoge multe la acelaș. Deci mai înteiu vomu repeți în scurtu numai cuprinsulu esențialu din depeșele cerculare ale celoru doi bărbați de statu numiți mai însusu. Depeșa cerculară din 23. Maiu a grafului Valevschi începe dela ceealaltă a gr. Neselrode din Aprile, în care elu vorbise despre timpulu celu perdutu cu conferințele dela Viena. Întru acesta numitulu cancelariu de statu alu Rusiei zisese cum că, cabinetulu rusescu în conglăsuire cu dorința răposatului Împeratu se bucură, că drepturile și scutințele Principateloru, pe care Rusia le asigurase loru cu prețulu săngelui vărsatu pănă acum și pentru a căroru păzire față cu Poarrta numai singură purtase grijă, de acum înainte voru face o parte a dreptului publicu europeanu, prin care apoi se voru astupa și gurile acelora, carii denuncea pe Rusia pentru „așea numitulu proteptoratu rusescu,” care a trasu atăta ură asupra Rusiei. Mai nainte de a vede, ca ce răspunde contele Valevschi la susu atinsă notă rusească, noi trebue să observămu unu lucru, pe care Valevschi îlu trecuse cu vederea și carele este cum că. Rusia niciodată nu dorise ca causa Principateloru să fie tractată ca o causă europenă comună și drepturile loru să facă o parte întregitore a dreptului publicu europeanu. Toată politica, purtarea și lucrarea Rusiei în Principate, precum urmase aceeaș pănă acum, arată tocma din contră, că adică Rusia nicidecum nu se poate bucura, că Principatele au scăpatu de sub stăpănirea ei, ci decă totul se învoiește la scăparea acelora și o face de silă bucuroasă. Noi nu amu uitatu nicidecum acea notă cerculară a contelui Neselrode din 13. Iuliu 1848 întru care Rusia scrie curatu și răspicatu așea: „Altfelu stă cu Principatele..., care față cu Rusia, nu au nici o ccsistință politică, decătu numai încătu tractatele turco-rusești vinu în socotință, acele tractate, care iarăș din partea loru nu au de a face nimicu cu totalitatea tractateloru pe care ce îngtemeieză dreptulu publicu europeanu”. Adică, Rusia în nora sa din 13. Iuliu 1848 apără morțișu, că Europa n'are nici unu dreptu a ce interesa de soartea Principateloru dela Dunăre, seu adică, cum că causa Principateloru este numai o causă privată a Rusiei. Acum să trecemu la depeșa franțuzească. Contele Valevschi răspunzăndu prin a ca depeșă cerculară din 23. Mais zice așea, că bătrănulu Neselrode a falsificatu cu totulu acelu puntu de vedere dintru care trebue să fie privită și tractată causa Principateloru Moldovei și Țerei romănești, pentru că Europa nu are a face cu nu știu ce întărire a privilegiiloru aceloru Principate, pentru că Moldova și Țera romănească sunt recunoscute ca sfaturi pe temeiulu tractateloru încheiete din veacuri cu Turcia, și vorba este cu totulu alta, ca adică amesteculu celu periculosu alu Rusiei să se desființeze din Principate și tractatele cele vechi ale loru să se scoață iarăș la lumină, căci aceleaș ce deferă uitărei numai dela alu 18-lea veacu încoace, adică de căndu Domnii (fanarioți) au începutu a le vinde mai multu Rusiei de cătu Porței; în urmă că Porta dela an. 1829 încoace n'a mai călcatu nici unu dreptu de ale Principateloru, din contră de atunci încoace domnia aceloraș a fostu mai multu în mănile consuliloru rusești de cătu pn ale Domniloru. La această depeșă franțuzescă contele Neselrode făcu unu răspunsu oficialu cu dată din Cr. Petersburgu 11. Ismă scrisu cu măiestriă foarte mare. (Va urma.) Tilega romanesca si Moldania. Kamnina , în 26. Iuniu 1855. Ședințele divanului obștescu s'au închisu de cătră Domnulu Țerei prin unu ofisu din 8. Luniu, după ce același își împlinise lucrările sale. Dumineca trecută avurămu trista ocasiune a privi cum Ca înecatu chiaru înaintea ochiloru noștrii unu tânăru căpraru de grăniceri din Rapacdinep - Craiter batalionu, care venise la escortă unui transportu de cară. Sermanulu pare că lu trărea