Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-09-21 / nr. 76
294 ziua. DIN Cămpulu RESBOIULUI Dela cămpulu săngelui aveau știri pănă în 19. Septemb., care cuprindu, că aliații au începutu a deșerta tunuri cu totuldinsula din fortulu Nicolae, Paulu și de pe strada lui Voronțovu asupra părții nordice a Sevastopolei, eară la GCernaia s'au concentratu trupele pentru o luptă la targulu și au apuară direcțiunea cătră Bacciseraiu. Această știre ce potrivește cu o depeșă a lui Gorcacofă cu datu: Crima 14. (26.) Septemb., care se'mpărtășește lui „V. Z.” dela Varșovia; aceea sună așa: „Dușmanulu a desbarcatu preste 20 mii la Eupatoria. Elu trebue să aibă acolo concentrați celu puținu 30,000 feciori. Dușmanulu ne atacă aripa stăngă a pușăciunei noastre ne toată În 10. se loviră cu infanteria noastră, după aceea însă ce traseră cătră pezișulu dela Arcuști. 11. earăș scoborâ din nălțimi mi acum ce ocupă cu unu drumu.” — Tocmane sosescu și reporturile oficiale despre asaltarea și luarea Sevastopolei arătu dela supremulu comandantu englezu James Simson cătu și de la Mareșalulu Pelissier, așa după cum s'au împărtășitu miniștriloru de resboiu. Raportulu Mareșalului Pelissier (după știrile povisime Pelissier se va numi mi duce de Sevastopole mi men. Boschet duce de Inderman) din 11. Sept e forte lungu, elu ocupă în „Monitoriu” preste 2 sparte și totuș cuprinde numai trăsurile fundamentale ale luărei Sevastopolei. Detaiurile voru urma. O faptă ca aceasta de arme n'a mai pututu arăta istoria, de aceea ea spre a se descrie pe deplinu, cere timpu și reculegere. Din cele pănă acum publicate de gener. Peliester se vede, că dintre francezi au căzutu la asaltarea și luarea Sevastopolei 5 generali, 140 oficiri și 1480 soldați, răniți remaseră 10 generali, 244 de oficiri mari și mici, 4259 soldați și alți 1410 feciori nu se află; dintre ruși se luară prinși 1500 fecior. E înfricoșatu mi acestu numeru de vieți periclitate, însă luăndu în privire, că 8. Sept. a decretatu victoria civilisăciunei preste barbarie, apoi aceea zi era una dintre cele mai memorabile și mai dorite de popoarele Europei, căci binele ce poate revoră din săngele martiriloru acestora ai civilisăciunei precumpănește și sute alte mii de vieți de oameni, carii știu că fără lumină și libertate viața e iadu ear nn viață. Beacă sunt drepte cifrele, de ce înșiră de „APgtimeine Zeit.” apoi numai rușii au perdutu dela începutu 260,000 bărbați în giurulu și în finalu Sevastopolei; francezii 80,000; turcii 30,000 și englezii 20,000; în sumă totală costă dată victoria luminii în contra întunerecului la 390.000 de vieți de oameni din toate părțile. Din raportulu generalului Nilu despre asaltulu și luarea turnului Malacoff vedemu o putere înfricoșată de focurile ce se au deșertatu de o parte și de alta. Așa numai la luarea turnului Malacoff opera rușii cu 800 de tunuri și aliații cu 700 de totufeliulu de calibru. Aliații străbătuseră cu săparea drumului și a șanțuriloru în stănci de granitu 20 de lepi, lege (legă ce numește milulu francesu, care e ceva mai mare decătu jumătatea de milu austriacu), prin urmare o muncă uriașă acesta în finulu pământului, în peptu de granitu. Personagiulu corpului de genie aliatu a suferitu perderi mari; dintre ei căzură 31 oficiri morți și 33 fură răniți. Despre înfricoșata bombardare, dela 5. pănă în 8. Sept. spunu repoartele că de căndu lumea, și de căndu se întrebuințează tunurile aa tirănia resboieloru, unu astfelu de focu cum fu celu din 7. seara și 8. dimineța nu s'a mai slobozitu asupra unei cetăți seu armate dușmane. De aui ne putemu închipui și perderile cele înfricoșate ale rușiloru, dună cum le mărturiei Gorcacoff, că ne toată zisa cadu căte 2500 inși, mi ne caută să se retragă. O nație care pune totuși toate pentru onoarea și libertatea ca unde a restitut Sgoniea și gama. TURCIA. Constantinopole. Denumirea lui Mehemedu Ali de Capudan Pașa cășună lui Lordu Redelifu, solului englezescu o nemulțumire, mai vârtosu din cauză că aceasta denumire să făcu în timpulu căndu se afla elu în Crima pentru împărțirea unoru ordine militare. Ne vomu aduce aminte, că Mehemedu Ali fu surghiunitu pentru nește măncătorii publice. Solulu franțuzescu ajută soției lui Mehemedu Ali a dovedi la Sultanulu fratele ei, cum că la acele măncătorii nu e Mehemedu Ali de vină și așa ce rechiemă acesta îndereptu din ecsilu, și la sosire făcu îndată visită solului francesu. Reșidu Pașa, care dovedise mai nainte măncătoriele și stete pentru csprisnirea lui Mehemedu văzându reîntorcerea asi își ceru demisiunea, trase îndată luarea aminte a Sultanului asupra urmăriloru neplăcute, decă s'ar denumi Mehemedu mi de mape viziru mi Sultanului a promise că nu'lua întrebuința un servițiu de statu, totuodată însă ceru dela solulu englezescu, să'și dea cuvântulu, cumcă statului, fiinducă aici ape numai Sultanulu de însă totu nu încetă de reforme și amiculu său, să devină tr aceea Mehemed Ali ținea mănă bună cu solulu franceeu, visită de noulu solu Tuvenel, visită călugărițeloru misericordiane lagărulu francesu și muierea lui Mehemedu încă mișca toate pentru ce dusese aa wi dărui Sultanului bărbatu, și deodată se sună, că elu se denumește în loculu lui Ali Pașa de Sadrasan. L. Redelifo earăș însă la Sultanulu a promise, că nu va primi pe Mehemedu însă respunse lui Pisani, că n'are nime de legerea și denumirea personagiului de statu țină cuvântulu, drepturiloru suverane, totuodată numi ne cumnatu eău de denumire denumirei, în Mehemedu Ali Solulu francesu Tuvenel tocma și făcu visitele și încă și la Mehemedu Ali. I se făcu cunoscutu ca să se mai amăne denumirea pănă ce ce va re'ntoarce să mărește ceea ce lega Solulu englezu rentorcănduse de Capudan Pașa, și influința că elu vrea a dtedespre reprimirea lui în serviciu, însă elu sfătui, pentru creștini lui Redcliff; dap Îs6pra piceti Hazu văzăndu că în ministeriulu turcescu se mai primi unu turcu de partita cea ruginită și că prin aceasta se micșorează engleziloru a Franței), nu putu face nimica în contra a întona pe altă coardă; se duse la marele veziru mi pi ceru reportu, cum stă lucrulu creștinii respectivu de creștini Vezirulu îi respunse, că acesta e unu actu de grație, care să ține de Sultanulu. L. Redcliff nu punsu, că vrea Sultanulu, seau nu vrea să facă dreptate creștiniloru definitivă? Vezirului meu mai remase alta decătu se propună Sultanului aprobarea actului, ceea ce se și fătu. Dar turcii ruginiți zicu hemedu Ali pa ocupa postulu creștini, și fu că s'a trimitu ce mulțumi făcutu apuseniloru silă cu acestu resnul morală asupra Sultanului, învinuescu ne map. viziru, mi acum ce aude că secrește presântă bine. Cu solulu franțuzescu încă se înțelege bine. Vaza Influința franceziloru crește în ministeriu, în divanu și turcii ruginiți nu potu reuși, pra bărbați ai civilisăciunei, totu voru precumpăni întru restabilirea reformeloru interne, pe căndu în politica căștigă influința Franței prin Mehemedu Ali, din afară e amicu și culu viitoarei sale lupte. RUSIA. Mai toată familia Împerătescă fii dusu la Moscova, unde fură primiți cu țeremonii. Mar. Prințu Constantinu a ajunsu în Suciu la Nicolae I, unde se așteptă și Împ. Alecsandru. mira a Unu jurnalu permanu scrie, că Alecsandru după căderea Sevastopolei ar fi zisu, cum că nu va suferi, ca să peardă nici o palmă de locu din Crima. — se purta pănă și sârbii, cele, ce ce petrecu între dupșii, de înțeleptudenie consângeană a rușiloru, față cu împregiurările de față ale orientului, vomu pricepe, dens vomu căeca gura mi ne vomu îndolba o lege cu ei, ne toate ungiurile, prin toate instrumentele mi prin toți propagandiștii loru, mi apoi cu atăta simpatie cătră causa apuseei a căștiga, cu compromiterea celoru, ce nu vădu nici ziua a face causă comună cu rușii, și pe suptumănă propaga între romăni rusismulu, eară ei se totu pregătia de resboiu, ca bătăndiu ora de timpuriu represântoriu Solulu politica să Ba englezescu L. Redclif? feri de audiență lui Pisani unui dragomanu SERVIA. Belgradu, se fie gata. La conferințele vieneze Acum vine a serbatu Turcia și și ci începu deacă în își varsă săngele a lui Omer Pașa. Omer a între toate popoarele de ce cucerescu ministru, încă nu mai întăiu pate, ei jura tantu, care se folosi și la vreau lumina. Alici întrebă, Sultanulu țește știu de cumpănitore, să și să lu Sultanulu a momentulu ne cămpulu îi și spune, suptuscrisu bătăliei pn Septembre, facă piastiii. Reșidu, elu pe arce amestecu pn personagiulu a mișca 76re ka Reșidu Pașa, loru, ce poartă 50,000 a dispune. Mai întăiu nu 'și vârască căndu pornitu din Constantinopole căndu ceea de 12. în an. 1853 cu crucea în sinu, inundase Rusia față cu apusenii, mai trămiseră ca să pune față le ceară de Rusia, ce vedea iarăș la cărmă, atentu pentru cele cătră Mingrelia, pretensiunile ne mai așteptăndu sosirea azi Redcliff, te pune la mirare și te silește căndu ci propagă Lordu Redclifa iubitorulu ÎnCrima, lăsă ca să ceară ce le servițiu. Sultanulu a se mesteca la asă și interesulu Turciei? Fuad Efendi și și frați s'au rusi smulu ortodocieu drepturi prede sora cine alu său însărcinare, de viziru. Recicli face în mii mi Reciclivă cu adtulu mii care Cătu viileîn sfera pe căndu ochii mi au în Princică nu voru tare între nu ce a crede, că protocoalele rusești, scăparea lui Napoleon va fi (DD |