Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-12-04 / nr. 97
378 trecura sangele prin ele, din care impedecarea sangelui le decurge intristarea, posomorirea, habucia, molitiunea s. a. Dara acum asemenea pruncu prin sonsotii sei scolari, adusu in positie de a alerga, si prin strigatulu acelora inbarbatatu, cauta cu totu de adinsulu, care nu pota fi lovitu de pila, si silindusi puterile sale pre negandite, totudeauna fara voia sa intetiesce sangele, si curgerea acesuia prin arterii mai iute afara de firesculu pana acum rendu, si asesta adese repetinduse, ori si cum si canalele sangelui sau arteriile debuescu a se intinde, si a se mai largi, si asta pre mereu, mereu, se intempla ca capatandu sangele o mai lesniciosa umblare prin arteriile sale, si temperamentulu firesce urmeza ca se va schimba ; si mai totudeauna din flegmatica in sangeanu sau stamptata. Astadara astfeliu de jocu gimnasticu, ca unulu carele multu ajuta, nu e de a se opri, ba e de ne incungiurarera debuintta pentru pruncii de esala, si insusi firea aratandune, ca pruncii cei mici niciodata nu se satura de jocu, fara numai daca se ostenessi. (Va urma.) Monagenta austriaca. Scoaterea de grăunțe din țerile austriace în Germania. Nu se mai știe veaculu, de căndu din țerile austriace nu s'au scosu în țerile nemi, atătea bucate Ka în anulu acesta, ceea ce este o întâmplare prea vrednică de însemnatu. În unulu dinanii tr. vorbindu despre scumpete, amu adusu la mijlocu ca una din causele scumpetei încă și esportulu în țeri străine. Astădată mai nainte de a ne face observăciunile noastre asupra acestei arătări importante din lumea comercială, scoatemu ca de temeiu căteva piese din isvoară oficiale și neoficiale dela Viena, „corespondința austriacă” ne arată, că numai în cele dintăi trei săptămăni ale lunei Noembre s'au esportatu preste Boemia pe la Oderbergu în Sacsonia 81,352 saci cu 112,383 măji (a 44 oca) bucate, între care 87,283 măji era săcară.— Rare jurnale ne încredințeză, că din Augustu pănă la Noembre a. c. s'au cumpăratu și s'au scosu din țeri austriace, mai vârtosu însă din Ungaria numai pentru Prusia pe la Bodenbahn și Oderbergu 750 mii măsuri (merțe) austriace de trănare de totu felulu. eară cumpărătura loru pn prețulu de mijlocu a fostu: În Augustu grăulu frumosu (de Bănatu) 75 ep. mt. Arăta numai, că o samă de speculanți oameni de așa s'au aflatu, carii în săcară au cernutu năsipu, și cu aceasta discreditară piațele Ungariei în ochii cumpărătoriloru prusieni. Avea dap 750 mii măsuri de grăsi mi de săcară prețuite una cu alta căte 6 fe me. mi văndute din țerile austriace traseră cătră noi 47, milione fiorini argintu sunători, pentru că prusianii nu aduseră în țeatră bani de hărtie, ci numai argintu și auru. La acestu prețu mai adaoge plățile cărăușiei și spesele cumpărătoriloru pe drumu, la care poți socoti pe ușoru la o jumătate milionu, în cătu suma toată rămasă înlăuntru pentru bucate să facă pe patru luni celu mai puținu 5 milioane 9. An manetă sunătoare. Într'aceea esportulu de bucate o înceată, pentru că arătu prusianii, cătu și vecinii Sacsoni scotu mereu pe la Oderbergu, Bodenbahn și pe la alte punturi. Totă lumea crezuse la începutu, că guberniulu Austriei văzăndu o lăcomiă atătu de mare a vetiniloru asupra cerealeloru austriate, va ei silitu a opri esportulu loru cu totulu, ci tocma aceasta nu ca întâmplatu astădată. Guberniulu Austriei adică trăsese și estimpu ca și în alți ani știri și răporturi oficiale despre resultatulu secerișului din tote țerile imperiului, eară din aceleaș află, că în țerile austriace secerișu seu recoltă rea nu a fostu nicăiri, de cătu numai bună, preabună și pe alocurea de mijlocu; așea de ecs. în Austria de susu (în arhiducatu) recolta de grău, săcară, orzu, ovășu, cartofi, varză (curechiu) ș. a. a fostu cu 9 pănă îii (12%, mai bună decătu în anii de curându trecuți și numai săcara dete la unu milionu 400 mii măsuri, prin urmare cu 186,297 măji mai multu de cătu ce care pentru trebuința locuitoriloru, prin urmare prisosulu ancora ce poate vinde fără nici o vătămare la nemții din afară. Guverniulu nu ce înșelă nicidecum în calcululu său. Speculanții străini veniră ca să cumpere bucate din țerile nostre; ei ne deferă prețuri bune, totuși însă nu așea mari, pentru ca prin trânșit să se poată scumpi cerealele preste măsură, pentru ce nu? Pentru că cumpărătorului străinu nu'i dă măna ka să încarce nemarfa cu prețuri atătu de mari, încătu aceleaș socotite într'unu condeiu cu cărăușiile cele depărtate dela noi pănă la ei, cu vămile, magazinajele și alte spese neprevăzute să nu poată ținea concurința în piațele din patria sa, ci din contră elu caută să și mai căștige ceva pe apă ocreneaaca. Bată deci pentru ue prin unu esportu cătu de mare cerealele nu se potu scumpi preste măsură. Adaoge la aceasta, că cu cătu intră bani mai mulți în mările economiloru producători, cu atătu și celelalte clase de oameni se împărtășescu în măsură mai mare din aceleaș sume, pentrucă meserieșulu și negustorulu suie prețulu la mărfile sale în măsura întru care s'a scumpitu pănea la loculu petrecerei sale, și așea stoarce prisosulu căștigului din mănile țăraniloru săteni și ale proprietariloru mari întocma. - Cum că prețurile bucateloru atunci căndu secerișulu este bunu, nu se potu urca nicidecum preste măsură, fiene dovadă listele mai cusucitate, unde în cursu de 4 luni prețurile abia se suită cu căte 40 cra 1 ap. mc. la măsură, precum și mai deaprope piața Brașovului în Noembre a. K., ne căndu epecula cu grău, oăină ș. a. cătră Țeara romănescă suise prețulu grăului de frupte din 14 ari. La 20 fri. vv., acesta însă abia ne două săptămăni, pentrucă speculanții curându își făcură socoteala și aflară, că cu acelu prețu nu mai potu scote nici unu grăunte înafară, așea prețurile earăș recăzură la o stare mai normală. Unu altu folosu esențialu și putemu zice neașteptatu simte Austria dela comercialu cu cerealele, că după ce prețulu aceloraș pe la toate puntele de graniță intră totu în argintu și auru, așea urmă ca agio la aceste două metale nobile să scată nesmintitu și cureurile să se îndirepte. Destulu arăta, că comercialu cerealeloru aduce țeriloru austriate unu folosu pn toată privința însemnătoru mi activu. După dare oraricriue culese de pn. ministeriu ne anii de năpăndă trecuți mărfile importate din țeri străine în țerile austriace întrecea cu 20 - 21 milioane pri. m. c. ne cele esportate dela noi în afară, prin urmare comercialu austriacu socotitu preste totu era totu cu atătea milioane pasiva. Țerile austriace nu pot ieși din acestă pasivitate comercială, de că nu numai prin vănzarea de producte economice brute, cum grăpațe, vite șoi, șci la străini. Însă pentru ca cineva să poată vinde producte, se cere să aibă prispesu din transele, totodată însă, ca să aibă mijloace de comunicăciune, aoi, drumuri, corăbiere no ape și canale soi. cătu se pote mai bune și mai multe, pentru că altmintrea grănele locuitoriloru Ungariei mai potu zăcea încă sute de ani în gropile cele puturoase, pn care ce mucezescu mi ce strică, precum și cămpeanulu din Ardealu își poate ține păpușoiulu pănă la doa venire, seu poate pune mănile în cină și a lăsa toată producțiunea numai în grija naturei. Bară pentru ca el și facă cineva oreșcare ideă despre natura cea mănoasă a pământului Ungariei și Transilvaniei, să'și însemne măcar atăta, că Ungaria și pănă acum, adică pe lăngă cultura ce o are, produce pe ani de mijlocu și anume: grău, aa 12 milioane măsuri austr., ad. mai multu decătu tote țerile accrpiate de coroană germane mi italiane, ap pute ei însămi îndoitu, apoi peste 13 milione măsuri de săcară, păpușoiu mi ceva urezu 117, milioane mi producte pn păstări (fasole, mazăre, linte, bobu) la 1% milionu, mi numai în cartofi scoto 12 milioane măsuri, ad. mai puținu decătu Boemia mi multu mai puținu decătu Galiția, inca încă de cartofi în prisosulu altoru producte multu mai putritore nicidecum nu însuflăm pe o frică mape ka în Germania, unde lipsescu altele. Eară producțiunea Ardealului în cereale de totu felulu se socotește, cu una cu alta ne anula 14 milioane măsure austriace. B. LUSTRIA. Viena. Ka solu acreditatu la curtea Vienei, Beni Cip. Hamilton Seimul din Anglia tocma în zilele aceste. După sosirea cu solulu Marei Britanie o conferință lungă cu ministrulu primariu alu cabinetului de Viena gr. Buciu. Renumele bărbatului acestuia diplomaticu însuflă multu respectu. Epoayia primi în urma preanaltei pripăpi ordinăciune pentru regularea referințeloru simbiotice pe la oficiele sale. Printr'unu omieu presidialu alu tabulei banale din 2. Octobre ac, se poruncește, ca titulu de „litoralu croaticu” să se strămute în numirea de „cerculu ciumei” pn cătumine unde e limba italiană cea domnitoare. Comerțulu limbisticu în toată Croația și Slavonia cu deregătoriele sale centrale, precum și cu deregătoriele celorlalte țări de coroană trebue să se țină în limba germană, oficiile judecătorești de prima instanță, ad. judecătoriele cele mai mici trebue să corespondeze cu taibula banală nemțește, să ia afară numai judecătoria din Fiumea „Septembre ” .„Octombre 7 „ + Noemepem . LATĂ - Vănzarea locola Viselburt. Eară săcara frumoasă ava. În Augustu 4 or. 19 crme. „Septembre A4. „„ Octobre A „ 56 - „Noembre ... -