Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-05-04 / nr. 35
N7. ZĂ. trăiau si pui, emeta ese de cie ori, adeea: Maremrea si Sambata, ăia „o data pe septemana, adeea : Mereuția, Reatia- Ora ate pe unu, anu 10, î. m.e.; pe dinpetate „anu M în hintru Monarhiei. g | ttp 39 MLJUVP go-1 LAB pamee 15535. Pentru fier straine 7 1. pe unu Sem. pe me imtregu 14 f. m. e. Se prezumera la cutrope imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. cor” eprondiuci. Pentru serie „rotiii” se ceru 4 er. in Monarchia Austriaca. TRANSSILVANIA Blasiu, 6. Maiu n. 1855. Domnule Redactorul Mi eau indresata a te rugă se binevoesci,a primi in salonele Gazetei Dtate prmat” ea corespondintia : Sevita e. s.” prin rostulu prea santitului patriarchu alu Romei in sinodul: “in 8. Dec. 1854 in finti'a de fasia aloru 200. pareuti din tote jartile lumei catolice, sa enonsiam ca dogma; ;cum cea prea curata vergura „Maria s'a nascutu din santii sei pareat loachimu si Anna fora de, macula , pecatului stramosiessp.. Asest p actu momentosu nu putu fi neinteresatu si pentru noi ca membrii ai santei uniri cu maisa nóstra. Dreptu aceea si Escellentia Sa Domnulu Archiepiscopu petrunsu de momentositatea acestui astusolent, se află chiamatu, dupa avuta cointțelegere cu ceialalti Episcopi de ritulu si credintia nostra, a ordina si amanda la toti filii sei cei credinciosi, ca in Dumiesc a XV, dupa invierea mantuitoriului nostru Zelea Christosu (adesa in Dumineca Samarinencei) se se tiena una segbatoria speciale spre onoarea si land arghesogatei nassatoarei de Dumnedieu, carea e maica si patrona lamei crescine ; ca asta se aiba si credinciosii nostri ocasiunea imbucuratoria de a-si intr'uni simtiementele loru cele Alies si catră precurata vergura Maria cu simnghiie cresciniloru din toata lumea catolica, detadi dara si avuramu norocire a fi martorii acelei serbatori soleme, care petrunse cu o bucuria sufletesca animele tuturoruceloru de facia. Înca cu seratulu de ieri la 3 ore dupa medinali se puse inceputulu la solemnitatea din diua urmatoria. Danduse adesa, semnalu cu clopotele ne adunaramu cu totii în beseric a sștiei episcopesci; de aici, dupa finirea seratului, intre gesunetulu tuturoru clopoteloru, fiindu toti preotii imbracati in vestimintele besericesci, si pontificandu Escelentia Sa, petrecuti de cantecele cele melodiose ale corului tinerimei studióse, cu procesiune, veniramu in beserica cathedrale; procesiunea se faci pre intre dope siruri de scolari, cari la privirea santei isone a nassatoagei de Dumnedieu, cu tota devotiunea si plecara genunchii sei, isoana raportata de doua feciore imbracate in vestimente curate de solaghe teneta, carora le precedea alte patru feciore cu luminile aprinse, imbracate ora si în testimente de colore veneta. Dupa ce in catedrala se santa Paraelisulu prea santei nascatore de Dumnedieu, si dupa cetirea Evangeliei se sagata isona aceleia, ca rea era espusa pre tetrapodiu in midiloculu besericei, apoi ne imigastiaramu pre la locuintie spre a ne pregati pentru solemnitatea dilei urmatorie. Astadi, pre la jumetate pre noiere ni se dedesemnu ca se ne adunamu spre a pune sogona serbaturei celei inalte. Escelentia Sa Dnala Archiepiscopu dimpreuna cu venerabilulu capitulu si preotii profesorii inaltiaga rugaciuni la altariulu atotu potentului în onorea prea curatei nascaturei de Dumnedieu. Tote branstele oficialiloru astatura la acestu servitiu dumnedieescu solem. Borogala fii atatu de namegosi, catu in spatiulu celu mare al Catedralei mai nu incapea. Servitiulu divinulu petrecutu de cantecele cele agmoniose al dhorului tinerimei studiose. Acestu choru, condusu de profesorulu Be „ de si inca inceputoriu, totusi seceră stima si aplausulu tuturoru celoru de facia. In decursulu liturgiei, dupa cetirea santei Evangelie, se areta preambonu psulu nostru parente si Archiepiscopu, si tiena catra poporu o cuventare forte acomodata la solemnitatea dilei. Acelasiu parente aretă cu terminii cei mai chiari demnitatea si darurile cele inalte, cu Spre essemplu si memoria fie iubitoriulu de Omenii patimasi si Teare, e inchestrata prea curata nascatorea de Odiep,esclisa ca aceea patrona si maica tuturoru cresciniloru, si de aici deduse sa cu se reverentia si devotiune e detoriu se fie veri care crescinu satga maisa mantuitoriului nostru, care e solilogia si rogatirea pentru neamulu'preressa, care e asilu siguru in tóte necasurile, patimile si peregieirile nostre, mai aduse inainte si nenorocirea, ce se intemplase nu de multu cu prea santutulu nostru patriarchu si alti parenti; cari zgecandu erau adunati intru unu locu, gumrandupse pavimentulu casei cădiura cu totii diosu dimpreuna si bunulu nostru pătriarchu ; înse prin zgonia cea Damnedieesca si rugaciunea prea curatei si neintinatei nassatoge de Ddiep, precarea prin solemnitatea rgesente a premarigo, scapara intru una moda migabila fara de a se reghilit a vreunuiu din acei rughenti. Numai unei providentie deosebite se poate a scre scaparea de asemene nenorocire. Dupa înjghea santei lituregii se incungiură beserica cu icâna narcatorei de Dumnedieueagasi portata de acele 2 feciore imbracate, in vestimente venete, precedandule cele patru eagasi ep lumini aprinse. Dupa aceea se facu litia afara de beserica, si in urma dupa intrarea in beserica, se santa: „Maghige intru cei de susu lui D lieu“, si care apoi se inchiea solemnitatea beseghisesea a dilei de astadi, care nu va servi de dulce aducere aminte la toti cei de facia. Totu de odata Escel. Sa Dailu Archiepiscopu dede astadi unu prandiu pomposu, la care avura norocire a fi rositi toti oficialii aflatori aici, cum si preotimea. Sa nestista ocasiune Esseleni. Sa gedica toaste pentru fericita si indelunga „vnatia a preafericitului si prea santitului nostru, patriarehu R isi H.; pentru prosperitatea si încolumitatea Maiestatiloru Sale imperatesci Franciscu: Iosifu 1, cu amata sa socia Elisabeta mais'a rorogelogș austriace si iată'on'a reuniunei femeiloru romane;: pentru toata augusta casa domnitoria, si „pentru bunulu nostru gubernatoriu Principele de Schwarzenberg. Se mai gedi saga toaste si pentru indelant a si fericita viatia a Esselentiei Sale nou denumitului nostru Mezgorolitu si Archiepiscopu. B—u. BANATU in districtulu Liugosiului. — Din satulu Silha, lunga orasiulu Lugoșiu, in 10. Maiu ce. n. 1855. Dumineca la 3 ore dupa amendiadi, ad. in 6. Maiu sau aprinsu la unu locuitoriu din comapa acesta o cocina, facuta pentru rastgata pleava de grau “pentru dovito se preste ierna. (se vorbesee ca gazda casei beatu s'ar fi culcatu cu lala (lui6u'a pipa) arginsa, si dupa adormirea lui, aru fi suflatu ventulu si Sau aprinsu sosina, adeverulu se scatea acuma prin politie). Unu ventu infricosiatu mestecata cu volburi mistui intr'o aga si jumetate, 3% case, 30 grajdiuri, 5 camari, 21 cocini, 38 coterci, 972 mertie (meti, ferdele) grau, 1222 mestie cucuruzu; tote gardurile si pomi din pregiurulu loru, le mistui si le nnz in senpsia, asta catu in urma loru se pote ara cu plugulu, — 212 suflete remasera numai cu sufletulu in trupu, si cu hainele ce s'oga aflatu pe ei. 'Tóte miditosele spre a impedeca furia elementului s'og intrebuintiatu cu poporu numerosu, cu mai multe tu'umbe si altele, dar numai asta or pututu folosi, dupa ce venturu mestecata cu volburi sau mai potolitu, ca neslabindu elu din suflarea lui, tota comuna de 250 de numere se prefacea in cenusia, tota paguba ce sau facutu prin focu sau socotitu la 25,343 f. 48 cr. m. s. Daca vecinii carii or scapatu in pace, si alti de prin pregiuru iubitori de apropere, si cu condurere inimoasa pentru intemplata loru nenorocire, nu careau cu mana de ajutoriu vechendui remasi în ghiarele femei si ale lipsei, betezi si arsi,— poteca jumetate din ei rana acuma sa nu afla inmamentati; plangerile si vaitarile loru umilescu inima fiesce caruia privitoriu si o aducu la condurere. Apere cerulu si pre neambulu de asi intemplari.