Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)

1856-01-04 / nr. 1

- PERII ------ 2 Partea oficiosa. Mercuri in 2, ale lunei curente in beserica ragosniala s. g. a ei se indură Maiestatea Sa s. g. apostolica cu solenitate a pune­a de cardinalu pe capulu archiepiscopului din Viena sositu­mar de Rauscher, care se afla inaltiata la demnitate de naip. Maicile Sale imregatesei, precedati de s. g. statu de curte si de i cardinalu se dusera din apartementu in beserica, unde se si „+ pronuntiulu cardinalu Monsignor Viale Prela, stetera supt ceru, acia la misa cea mare, care se tienti de catra episcopulu de aici, „si a setighea brevelui pontificalu ei pusera cardinalului mitr­a­­ ba­­“­­ cu ceremoniele usate pe sarp. Dupa acesta se decantă Te Deum si in fine se imparti de catra dimalu benedicerea pontificala. Maiestatea Sa s. r. apostolica se rentarse dupa acesta urmatu sintln de curte s. r. in aragtementula seu, unde, indata ce isi im­­„ca tog­a cea rosia de cardinalu, ilu urmă si noulu cardinalu, spre si depune a sa omagiala multiumita in audientia deosebita, pe s­ptemana dn­­­ ț . n Rază ia G­ ­­ atu c­eeuui­u­erti ca­ mateaga in contra nordului, si ricu DUBE­­a se va otari ca si elu se primasca o Geomanda ori cea din Oghienta, ori ceea ce ar fi mai probabilu, cea din a­­„­pubulu Europei, peste Rinu. Zeitung“ intre altele.­­ Basele si scopurile acestora done sfaturi de, resboiu in Parisu si St. Petersburg sunt deosebite. In Petersburg, nu se mai indoiescu acum oamenii, epinea reincepanduse ghestoinii­elu va lovi pe Rusia in inim­a vietii sale, si se va lati in dimensiuni­ mai departate, atragendu la sine teritoriele acele, care stau spru­ scucuru prin aseasta, resboiulu­­se se va lua unu caracteru de resboiu generalu europeanu. Se r­esere de sine, ca arm­enii voru cumpani bine, spunea pentru densii va fi mai a intra de catra Dunare in afundulu stepeloru rusesci , de Marea baltica, unde mana in mana se se arunce cu tota furia si se atace sniaga Petersburgulu, capitala imperiului cu unu atacu de morte. De acesta ii frica rusiloru, si sfatulu Sa trenutu pentru ca sa fae mesuri deosebitu, acestu impustoriu de resboiu timpurie de aperare asupra vis­­colului ce amenintia din apusu. Caracterulu consiliului de resboiu din Parisu va fi cu totulu cace elu se va ocupa cu r­anele ofensive si se va ingtiti de miditosele cele mai corespundietare pentru­ o­rivire cum se pote mai simtitoge asupra Rusiei. Va se­dica diag­­nalulu acela, ca in Petersburgu se facu plane de a fortifica cetatile, si in Parisui antiplane, de a le nivela cu facia pamentului. Despre caracterulu campaniei tgastateloga din an. 1815 si ca se si concentreze tota puterea periculosa cata, ce se apropia , marina asta si scrie .. continentala. la­­rguneti „ Bastea Med­fisicana. Diuristele Vienei in Anulu nou. Diagnalele Vienei de arendulu se indoiescu despre succesele di­­mitise la midilocirea unei rasi daugatoace. Ele dica, ca Rusia in „ încipiu nu pate sa se induplece la pace, pena ce nusi va lareda i intaniu planulu de a fi odinioga protectori a intregei Europe, si, i­ie ce se va desparti de safetale ei, de politica ostratoge, celu pu­­m în Epgora. * scrie despre acasta cu destule observatiuni, care inse nu mai se ia novitate., „C. Z.” inse observaza, ca toti carti iubescu Wnereculu si sistem­a feudala, si urescu solinti­a, cultura poporului,­­­­ sale si inflorirea industriei, aceia­ se afla in lagerulu Rusiei, în lo­­ga, j Despre acasta voiu se ingrijeasca puterile Europei „Man de­­Biblioteca Judeteana ASTRA Bi­­­BOU 951.6 TRANSSILVANIA. Dela Regim­. ne sosi o corespondintia cu data 8, ianuariu. Cuprinsulu corespondintiei e indemnarea barbatiloru se lega zelosi la prea intreprinderi prin care se vota ajuta progresulu si problem­a lui prin infiintiarea si regenerarea sicieloga. In urma se ia de essemplu comunitatea locala, care cu puteri unite midita si imbunatirea scolei de acolo, in alu carei folosu s'aotaghiti, c­a si estu anu se sa segheze unu balu binefacatoriu­ pe din­a de 26. Januariu an, curg. În anulu trecutu se alaturase la fondulu scolariu 431 f. m.c. din salate binefa­­catore cu ocasiunea balului, si acum eagasi se rosteseu toti generosi­ patroni ai tinerimei de prin giuru, ca se binevoisea a lua parte la acea serata confidentiala din indemnu pentru binele publicu. *P1127 Mmn­­ . a .

Next