Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-10-07 / nr. 79
Radi 79. Lazeta ese de doe ori, adeca: Mersighea si Sambata. Foiea odata pe septemana, adeca: Mercurea. Pretiu loru este pe 1 anp 10 f., pe diumetate 5 t. m. c. inlauntru Monarchiei. a. Monarchia Austriaca. Partea oficiosa. Maiestatea Sa s. g. apostolica cu decisiunea din Schânbrunn din 1. Octobre a. s. a binevoitu a da posturile vacante de consiliari la curtea apelativa din Agdealu judecatoriloru provinciali Franz Hollaki din Orestia, Daniele Adolfa Zag si Ignatiu Fridericu Zerin in Sibiiu. Des. regia sprghema controla de galioni a strapusu pe oficialulu s. g. de ratiuni la contrariulu statului, Andreas Zillmann în Odihna. c AE 1556. Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote peste c. r., cum si la toti cunoscuti nostri DD. corespondinti. Pentru seghie „retutp” se ceru 4 cr m. e epalitea Deoperusu TRANSSILVANIA. Brasiovu, 17. Octobre n. Serenitatea Sa Domnulu gubernatoriu mititatii si civilu si generalu- comandante, Principe Carl de Schoparzenberg, dupa ce ii facia la esecutiunile smotrului regimenteloru de Ulani concentrate in vecinatate, veni astazi pe la 12 ore din Prejmeru si calatori latga capitala tieghei, loculu respederei sale. — Eli se departara regimentele de Ulani cu bateriele pe la statiunile loga, eaga stabulu regimentului de Ulani Archiduce Carl ghemase aici în gagnisoana si dupa finirea evolutiuniloru cavaleresci ada contractiunei. Serenitatea Sa, dupa cum citimu, au calatoritu inainte de venirea sa la contractiune in Principate si in Galati fu primitu cu onoagele cele mai cuvenite inaltei sale pusatiuni. O compania din trupele moldovene cu flamura si musica esi in parada spre primirea Serenissimului 6spe. Se dice, ca Serenitatei Sale ia fostu aminte a lua cunostintia de terenulu, re saghe sar putea trage linea drumului de feru la Galati. Din partea Caimacamului Moldaviei sa trimisu unu adjutantu colo.elu la Serenitatea Sa, cu insarcinare ca se su somiteze in calatoria sa prin Principatu pene la granitia austriaca. Primire avu Serenitatea Sa pe tote locurile pe unde trecea potrivita cu insemnatatea marelui osre, care a venitu cu impresiune placuta din Principate. In Temisioara se va incepe dela 1. Noembre unu cursu de 8 — 10 sertemani pentru perfectionarea de candidati pentru oficialii telegrafica, dupa care se voru esamina in Sibiiu si Brasiovu, cei ce voru vor a pasi in cariera acesta. Rettiunile de a se primi la cursa sunt a se tramite cu atestatele de cultura la s. g. directiune telegrafica in Viena si primirea e conditionata de vresta preste 18 de ani. Mai deargoare informeza oficiele telegrafice dela Sibiiu si Brasiovu. — Blasiu, in 14. Ostologhcen. In artic, cu datulu dela Muresiu-lernare in 30. Sept. 1856 Ar. 6. 74 si 75 se cuprindu lucruri, care nici decatu nu potu sta proba adeverului, si care desvolta o tendentia, ce nu pote servi spre binele nostru, pentru aceea, desi auctoriulu acelui articulu sar pare a semintimi si page cum a partini sartea noastra, noi totusi i de chiaramu in facia, ca n'ama avutu lipsa, nici lamu provocatu se ne rogte de grigia, esindu in publicu cu unele lucruri neintemeliate si atingatoge de mai mari, cu atata mai vertosu, ca noi avemu superiorii respectivi, carora le impune deregatoria a grigi de temu convinsi, s'a pusu si pre venitoriu tote cele putinci6se atatu pentru inflorirea acestui institutu, catu si pentru imbunarea starei rgesaghie a profesoriloru; si deasa pene acum, acestu instimn starea, care s'ag fi doritu, causa a fostu numai nepartinirea timpului. Dreptu aceea, rugamu pre aucoriulu susu mentionatului articulu, ca pre viitoriu se intrebuintieze o discretiune mai mare si o vedere mai departe, in cele, se mesteaza incordarea. In scurtu vomu tedu esite la opuri de mare pretiu. Superiorii nostrii asuda cu totu adinsulu pentru inaintare in orce punctu de vedere, de acea sregama multu bine pe viitoriu. — BANATU. Lugosiu, in 1. Octobre v. 1856, Voiu se ti facu cunoscuta o ssighe srogatoghe pe la noi, care nu pucinu va imbucura inima fasagpia din noi, carui inaintarea in cultura si buna stare a neamului seu 'i zace la inima. Ea mai departe ne va fi de cea mai buna dovada, ca gratia imregateassa nu insetatu nici odata a se ingriji de sortea credintiosiloru peratescu. De multu s'au recunoscutu, ca nearegata conditiune a desvalirei si a luminarei nóstre, au fostu pe langa imbunatatirea sortei invatiatoresci si imbunatatirea sortei rgheotiesti. Ce e adeveratu, preotii romanesci din siesulu Banatului n au avutu atatu a se plange deo strambatate a sogtei loru materiale, fiinduca decu nu stola preotias ca, totusi ramentala manosu leau adasa atatu venitu, catu “si au po tutu implini tote lipsele sale, ba unii a se face si ómeni avuti. Cu atatu mai tare iuse au avutu preotii raginioga mantoasa ale Banatului a se lupta cu saracia, unde stela rgheotiessa si pamentulu sterile nu aduceau preotului nici atatu, catu se si toata acoperi lipsele casei. Urmarile mai de argore ale saraciei acestei apoi au fostu acestea pe care ni le putemu inchipui, sanda privimu la ceea ce ar trebui se simu. — Inse vina nu o au purtatu de catu impregiurarile timpuriloru vechi. Parintescului nostru guberniu “i au fostu reserbatu a delatura si redesa acesta din calea luminarei si a desvaltei noastre, imbunatatiendu starea materiale a preotiloru si a luminatorilorului. Dupa cum audimu, inaltulu ministeriu de cultu si invenamentu au data spuinsioasele indreptari in privintia acesta megageniei grecoresaritane, si la Carlovitiu, ressedintia metropolitului gr. res., se va deschide inca in decursulu lunei acesteia unu sinodu, in care se va desbate treaba despre imbunatatirea starei materiale a preotimei gr. resaritene. Reducerea parochiiloru va fi tema de frunte a sinodului acestuia, si in adeveru celu mai nimeritu si uniculu modu, de a imbunatati staghea materiale a preotiloru gr. res. Deie Dumnedieu, ca lucrarile sinodului acestuia se fia incununate de celu mai bunu resultatu. — Barbu, binele acestui institutu, varoghia beseghisessa sta, nu si fiintia nu leatiuni nesigure, catra sa Timbla cu pe de ca facu avemu pre inaltulu e. g. gubernu, aici, in care avemu si voru face ce vobesce tece, cu o judecata nemataga, carele si-a seinta si negea si integritatea numelui, patrunsu pasindu cu acele a le in astfeliu va sei totdeauna toata increderea, da publicitatei, de lucruri, mai adencu, se nu se iene la midilocu, a-si arega cu (Acesta retrangere a sageri adeverit ori se imparta si de se nu dupa R.) aciambla placutu si omenii lucreaza fasaghe si deghesi suninformain stera in numele unui corpu, ori ce pretinsi profesoriloru gimnasiali de acolo spre publicarea tronului im-