Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)

1856-11-25 / nr. 93

1 363 se depopulariseze înțelegerea Angliei cu Austria în causa Belgradului și a insuleloru șerpiloru. În Lancastre ținu elu prelegeri politice, cu tendințe revoluționare, care se publicare prin jurnale, mai vârtosu prin cele provințiale. În Manșesteru ținu a treia prelegere, în care luă de temă concordatulu Pontificelui romanu cu Austria și alianța eventuală a Angliei cu Austria. Ce au resultatu dintre auzitori nu se știe — destulu, că Taimsulu defaimă pe Coșutu pentru apucăturile lui, că în momentulu peputinții se apucă a speria lumea cu însuflare de frică, că catolicismulu apucă aripi în Europa, și apoi amenință și Angliei cu lățirea preponderanței sale, ceea ce numai între dame poate ce facă efectu, decă ascultăndui prelegireae va apuca isterico. Însă astfeliu de bravare în Anglia nusu capu de operă, ci su nește apucături de oameni descreditați și desperați. Apoi conțelegerea Austriei cu Anglia în causa orientului dă numai o dovadă, că Anglia și aici vrea în faptă numai umilirea Rusiei, cu aceea, că o silește să se supună între marginile trase de tractatulu de Parisu, și apoi Coșutu trebue să se rușineze dinaintea planului acestuia. E de însemnatu, că tocma în timpulu de acum se desvoltară și nemulțumirile protestantice din Ungaria în privința constituțiunei loru besericești, de acum cu președintele careaveu susținerea BELȘAL. Carta de fericită este mapa aceasta nedependentă se vede din toate datele, care esti în publicu despre instituțiunile ei publice. În 24, Noembre puse ministrulu de interne Dumortiene masa camerei represântanțiloru tote datele statistice despre starea universitățiloru țării, așa după cum se apervice acesta de cătră unii deputatu alu camerei. După datele acestea universitatea din Geniu numera în 10. Noembre a. c. 283 sunt studioși, și alți 11 supraveniți; universitatea de la Liutihu numeră 622 studioși; universitatea de la Briucsela 367; universitatea catolică de la Lioveni 633. După această propunere se încinseră desbateri aspre asupra ideiloru ce se respăndescu prin învățăturimi asupra înfluviții loru pentru viitoriulu țării. Dumortie fini a sa cuvântare cu auritele cuvinte: Noi trebue cine unimu cu toții wi în tendișie și în voie, pentrucă numai ua putemu mantui țara; combătu ideile și principiele lui Eugenu Sine, ca pe unele ce amenință stricăciune și pofti ne partita din stănga să'și dea respunsulu aa vorba lui, care însă respunse numai cu unu rosu. Desbaterile s'au amănatu. — CILANIA. În Malaga ce întămplă unu cravalu de colore politică, care avu de cugetu cu armele în mănă a pune măna pe averea statului și a bancei ca apoi se pornească înainte cu semnalulu, celu repetia: „Ce trăiescă republica!” Supremulu comandantu alu trupeloru gubernului domoli cravalulu cu jortură de sânge și puse măna pe o parte de revoltanți. află tăieți în 3 partite a prevedea sudulu cu rasele eclaviei loru. Fracțiunea însă poliică, rau AMERICA. Politica președintelui Buchananu din staturile ale Nordamericei pentru viitoriu e foarte critică. Democrații, de care partită se ține resultatulu alegerei și vice- președintele Fremontu, ce multu sau mai puținu înteresate la susținerea sclaviei. Fracțiunea sudică de care se apropie cu ideile și unii succesioniști americani, vrea, ca să se redeschidă comercialu africanu cu sclavii, căce dela 1808, de căndu se închise acestu comerțu, ea are de a face multu cu monopolulu de ferește, ca pentru lețirea schiaviei. Unde sunt apoi c rădidemocrații cei adevea gi tăciuni principiele și doctrinele, care suptu Buchananu se voru încorda democrații ale pune în pradă? — și pănă a'și trage moacumsurile cu opunerea de a eși din Orientu. - Oare ce politică va urma Buchananu în concertulu europeanu, decă în momentulu celu mai proaspetu mi trămite vr'o căteva corăbii, ba ce între prin Dardanele în Marea netră, deacă englezii nu esti de acolo, ceea ce o face și Rusia? - Viitoriulu va descoperi totu. Teza romanesca si Moldaui p. Iașii, 19. Noembre c. 8. „Gazeta de Mold.” ne împărtășește următoarele: „Departamentulu cultului și a învățăturiloru publice împărtășește următoarea Anafora care au căștigatu înalta întărire alu Eselenției S. Caimacamului Domniei, Teodoru Balșu. Eselenție! Din Ofisulu Esel. Voastre, Nr. 33, departe cultului și alu instrucției publice, s'au încredințatu despre înțeleapta îngrijire ce aveți, a restatornici între săteni, pre lăngă morali, străbuniloru loru, și învățături practice țintitoare a înlesni și a îmbunătăți lucrările ce producu a loru și a țărei avuție. Spre a putea respunde la scopulu celu binefăcătoriu a Es. Voastre mi au chiemarea ne faceți depart. a deschide prin cele de căpetenie sate ale clerului, școli comunale, subscrisulu cu onoru vă supune următoarele: reservăndu'și a asigura plinirea scopului celu filantropicu și înțeleptu a Es. V., prin o altă măsură, care nu voiu pregeta a v'o supune. Departamentulu prin măsurile sale din an. 1853 au îndatoriru între condițiile contractului, pe posesorii moșiiloru clerului a zidi în satele de 50 locuitori pe a lora cheltuială, căte o casă pentru școală. De aceste case sunt pănă anu 23. Spre a forma profesori pentru aceste școli, s'au deschisu în Vasiliană o școală preparandială, unde urmează 30 elevi meniți pentru astă procesie. țiitul an Spre întreținerea acei școale, este asignată suma de 33040 lei pe anu. Fiecare din acele școli sătene inorală aduce, Ba cere o cheltuielă de 1500 aci ne anu, mi căndu voru ave a se complecta toate pe la moșiile clerului, suma cheltuielei peste anu ce la lui 120.000 aci, ape sumă este cu p neputință a ce purta de denapt. Spre a înlătura astă greutate, subscrieulu crede, că între condițiile împosesuirei viitore a moșiiloru clerului, să se adaogă și acea a întreținerei profesorului din partea posesorului, cu atăta mai multu că fiii săteniloru, pre lăngă acele două clase începătoare, voru învăța și cunoștințe practice a lucrărei pămăntului, a pomiloru și a creșterei viteloru, căndu aplicația acestoru cunoștințe nu poate fi decătu folositoare chiar și posesorului. Formarea unoru asemene elevi, este menită a se face în unu institutu agronomicu rânduitu de regulem. organicu capu III. Anecsa lit. F. art. 66 rostitoriu: „Afată de celelalte ramuri ce învățătură ce va învăța într'unu institutu așezatu aproape de Iașii, teoria și practica economiei de cămpu și de păduri, după cele mai bune metoduri urmate în asemene așezământuri și potrivitu cu clima și trebuințele țărei; în urmă, asemene instituții se voru așeza prin țeară.” Atătu foasta epitropie a școaleloru cătu și acestu departementulu chercasă a pune „în lucrare astă disposiție, însă totu fără succesu. Împregiurarea de față și mai alesu bine-voința energică a Eselenției Bocroe, a da cuvântului vieță prin faptă, favorează punerea în lucrare a acestui institutu de ce mai mare însemnătate și anume, pn satulu Cărligu lăngă Iașii, precum o cere legiuirea citală. Dar pentru că acea moșie, este împosesuită pănă la an. 1858, apoi spre a anticipa folosulu unui asemene institutu și întrebuințăndu acei 33040 lei pe anu, rânduiți pentru școala preparandială, s'au făcutu unu proiectu după care se va subîmposesui dela posesorulu actualu 10 fălci pămăntu de deosebită cvalita, pe care cu puțină cheltuielă o ar dura căteva case rustice, unde la anu cap strămuta din Vasilieană profesorulu cu acei 30 elevi preparanzi, ca pre lăngă urmarea lecțiiloru preparandiale, se învețe în trei ani unu cursu practicu de economie, dela unu profesoru economu ce s'ar aduce din străinătae. Acestu profesoru economu, după espirarea contractului de față a posesiei, ar lua asupra sa totă împosesuirea Cărligului, ka esploatăndulu ne conta ca, ce fie îndatoritu a întrepine institutulu cu condițiile ce i se voru prescrie, spre a compecta acelu institutu prin întroducerea mi a altoru ramuri de economie, și a organisa o fermă modelă, carea între altele în privirea posiției sale ar acrovisiona capitala cu articule de bună calitate. În astă fermă modelă, pe răndu se vor forma: Agronomi, pădurari, vatafi și alte specialități a economiei rurale, atătu de folositoare pentru o țeară, unde toată industria ce mărginește în lucrarea pământului, mai alesu, căndu pentru concurența cu productele țeriloru învecinate, neapăratu este a îmbunătăți cerealele și alte producte a Moldaviei. Ear averea clerului, care în mare parte se compune din păduri, ce pănă amu din lipsa oameniloru speciali, nu se potu nici păstra nici spori, s'ar asigura spre întemeierea venituriloru sale. Aceste, K5 totu respectulu ce supunu chibzuirei mi hotărărei Eselenției Voastre. (Subecriiu) G. Asachi, unite Această întrebare o înfluință asupra Angliei, în îngrebăciunea zilei, sclaviei, nu potu suferi Domne Tote care trebe fracțiuni să se facă avu, după cum scriu jurnalele, care începu sunt mai