Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)

1856-10-14 / nr. 81

d M7. 51, Brasiovar, Gazeta ese de dioe ori, adesa: Mercurea si Sambata. Ede o odata re sertemana, adesa: Mercurea. Pretiusoru este pe 1 ann 10 f.; 5f. m. c. pe dinmetate a. inlauntru Monarchiei. Monatenda Austriaca. Partea oficiosa. Pressedintele c. r. curte de apelatiune au datu posturile de assesisti vacante la s. r. tribunalu din Clusiu, cu salariu anualu de 350 fr. m. c. si cu dreptulu de avantare in gradulu mai inalta la 400 fr. m. s. diurnistului Josifu Lach. Pentru tieri straine pe anulu intregu la totereste nascuti nostri c. 714 f. r. pe r., cum si tru serie „retup” se ceru în 4 s556. 1 sem., si Se prenumera toti cu DD. corespondinti. Pe ncr. m. e Rartea Neoficiosa. TRANSSILVANIA. Pecica Romana, 2/14. Octobre. Rene sanda avuramu aici pe barbatulu celu zelosu pentru binele comunu, D. M. mai citiramu in Gazeta nostra cate unu articulu si de prin partile aseatea parte in obiceiulu si miscarei nostre locale inegreluu, cu contri spre sporirea fondului Reuniunei Fem. romane. — Acum de unu timpu insose parenise ca s'a intregprta corespondintia de pe aici cu Duoastra, de acea voiu lua eu asprgami aseasta sarcina*, pe catu me va erta timpla si impregiurarile. Si mai nainte, Dle Cedastoga, amesuratu cu indemna gheatale, nu injghemita ati injghedinita o pucinica jertfa — dela cunoscutii binefacatori ai Fondului Reuniunei de aici spre ai insuma la destinatiunea loru cea primitiva. Dag desrghe Reuniune de ce uu ne informati in publicu, ca ea e institutu publisa?””) — BANATU. In 1. Octobre 1856. (Urmare.) Aici numerulu calaretiloru totu sa mai imultitu si asta petrecutu fiindu de tunetele treascuriloru pene afara de satu 'si-a luatu drumulu catra Lugosiu, intraceea deputatiunile din mai multe parti apropiinduse se dedese josu de pe carutia si asteptau venirea epoului, pe carele bineventandulu 'lu asociaza pene in prasiu. Acolo in apropierea besericei fa cuprinsu de preotime in fruntea poporului Lugosianu cu o cuventare. Intranda in beserica dupa ce a data M. La multiumire catra atotu putintele pentru sosirea in pace si-a descoperitu sentimentele multiumitorie catra romani, pentru bucuria loru aratata cu intimpinarea regioanei sale. Sera i-au datu romanii Lugosieni M. Sale o musica cu faclii, la care ocasiune fu bineventatu M. Sa de unu romanu. — "Mi pare reu ca wamuratata nutielege nici cine a cuventatu nici cuprinsulu cuventarei, niei respunsulu M. Sale. In 19. Sept. Vineri dupa amâdi la 4 oase a sositu la Lugosin Es. Sa eppulu Urbei mari Erdâlyi care intimpinata fiindu de unu numeru mare de setatieni a intratu in beserica. Inaintea besericei a fostu Es. Sa bineventatu de Archidiaconulu Temisiotei D. Mahima in fruntea unei numeroase preotime imbracata in ornate besericesci, cu o cuventare amesurata impregiurariloru. D'abia si fini si rugaciunea Es. Sa, candu pe la 5 ore dau descrie clopotele besericeloru ca E. Sarghemeppulu Siulutiu va se sosasca. Esel. Sa Erdelyi cu mai toata preotia mea de facia Erdelyi e si inaintea archieppului pene la prima pofta unde ajungandu Es. La archiepiscopu petrecutu de calareti romani provediuti cu stâguri — cu o cuventare scurta putiute. De aci plecandu catra orasiu la Es. Sa cuprinsu la podulu pentru buna sosire si sa dusu la sogorasiului de magistraturu Lugosiului.— Intrandu in beserica a datu Esel. Sa multiumire atotpraziitetei telu. — Intre rghimitoghii Es. Sale se aflara si 24 fetite imbracate in vestminte albe si decorate frumosu. — Sera dupa 8 oghe ne puten duse sonteni cetatienii asi areta simtimentele in tota modrulu au gatitu pentru Es. La serenada cu fasii. O multime de oameni incatu șitia in carea era Es. Sa incartelatu a fostu indesata plina. Es. Sa dupa prima aria tienata naintea sogtelului seu, a deschisu ferestile, s'a aplecatu si a binecuventatu poporulu. — La ocasiunea asta Dn. V. Maniu notariulu din Satu-micu a ieritu catra Es. La o cuventare carea nu putemu lasa se nu o imNu o partasimu intr ca, fiindu ca nu e cuventulu unui individu singuru, ci e sentimentele, tota bucuria si reganiia gosgomaniloru banatieni Dela archiepisc, s'a intorsp seghenad'a la Es. La Erdelyi, carui D. Nicolescu intr'o oratiune scurta i-a multianitu pentru stagaintia si meritele Es. Sale care le a seceratu Es. Sa pentru redicarea metropoliei nóstre. — Es. Sa a ghemrinsp prea modestu toate meritele atribu ite si ne-a indghertata se damp multiamire inalt. monagea si preferici tului patriarcu. Isi debue se insemnamu ca masis'a astadi numai din arii romane s'a facutu, si „vivate — se traiea siea ” resunau atatu pentru Es. Sa archiepiscopulu, catu si pentru Esel. Sa Erdelyi si M. Sa Dobra. Dela Es. Sa Dn. erra Erdâlyi s'a intorsu poporimea era la cur tea Dn. protopresbiteru de unde a fostu esitu, si cu asta s'a finitu dina 19-a a lui Sept. Sambata in 20, Sept. la dipa Santei Marie a trenutu Es, La archieppulu misa. Dupa misa si-a facutu comunitatile care au fostu venitu în ondrea instalatiunii reverintiele la E. Sa Siulutiu. Somanitatea Fabricului representata de unu numeru mare de cetatieni a avutu inteia ondre a intrarii, sub conducerea Dn. protop. Mahima. Dupa aceea au intratu trimisii magistratului din Temisioara, capitanului cetatii Dn. Segmena, uuu nume cunoscutu noapta tuturoru, si Dn. Ioane Juga renumitu negutiatoriu mare din Fabricu, fruntea cetatienilogț atatu straini catu si romanessi, — unu altu nationalistu zelosu si bravu, in catu a fostu in stare a ne servi spre lauda. — Dupa Clpru au mai urmatu alte comunitati dimpregiurulu Lugosiului care eu inse nu mi leam pututu insemna. — Dupa amedi catia 4 ore a plecatu o multime de diregatori, seta tieni si straini, si nnu npmega mare de calareti romani inaintea Ese. Sale gubern. conte Coronini de Cronberg, la 5 6re a sositu Es, Sa si a descalecatu in curtea fosta comitatensa. Dupa sosirea Essel. Sale gubern., Es. Sa archieppulu cu Es. Sa Egdealgi si M. Sa Dobra in fruntea preotimei s'au dusu spre facerea reverintiei la marele ospe, care a avutu inalta binevoire se redica solenitatea instalatiunei noului episcopu prin persona sa. La 7 paghe seaga a intogei Escel. La gubern. cercetarea Es. Sale archieppului. La 8 re sa Paminata in totu orasiului si intru ondrea si si suptu cartelului. Sale gubernatorelui să o musica cu faslii. — (Va urma.) de onorge, de unu numeru mare la bineventatu Esel. Sale *) Ne voru fi binevenite orce ins si in uaghi, ale caroru publicare potu se deservesca de essemplu si de informarea cetitoriloru nostrii despre obiecte interesatore. R. **) Mai rabdati ratuntele si credeti, ca veti fi informati pe deplini. V. *) Pentru strimidrea coloneloru se amana pe de alta data publicarea ei. V.