Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-11-22 / nr. 70
284 titlul de arme, părți de arme și de obiecte de municiune cătră Serbia, se modifică și se determină prin decretulu de față, ca, pănă la altă dispuseciune, esportulu și transitulu de asfeliu de obiecte, cătră Serbia, să fiă proibitu de totu (fără condiciune) și această proibire pecondiciunată, ci ce estindări la soatele dela Dunăre Moldova și Romănia. Aceste dispuseciuni voru întra în activitate munteni, după ce se voru face cunoscute respectiveloru oficie de vamă. Baronulu de Bruc m. r. Bagtea neofisioasa. TRANSILVANIIA. Brasiovu. Sub Nr. 3 185819 ni se imragta siesse dela sosietatea de leptura a junimei romane Oradane spre publicare urmatoarele : Onorata Redactiune! Sonforma statuteloru societatei, precum si datinei adoptate, avemu ondre a insciiitia eaga si onoratulu publicu, cum ca si edintiele ordinarie a sosietatei nóstre pentru anulu scolasticu 185819 in 7. Noembre (26. Oct.) s'au inceputu. — Siedintia prima si deschisa prin o cuventare bine nimerita a Reverendissimului D. supravigetoriu, canonicu si diriginte seminarialu Ioana Papp, in carea demustrandu lamuritu ce e scopulu societatei, a indemnatu membrii aceleiasi spre lucrativitate si spre indeleninitarea medieloru ducatore la tienta prefipta. Totu cu asta ocasiune a aretatu si comendatu societatei pre nou denumitulu conducatoriu, onoratulu Domnu Ignatiu Szaro (Sabina) oficialu la cancelaria diesesana Oradana, carele apoi asemenea trenutu o cuventare amesurata impregiurariloru. — În acea diferenda despre insemnatatea culturei spirituale, a dedusu infintiagiea societatei nóstre de leptura, desfasiurandu si scopulu trentitu prin sosietate, desemnatu in perfectionarea propria, indeplinirea mai nalta in limba materna, si in fapte cetatea medulariloru prin elucrare puteriloru amesurate. In smatoaghe, tienută in 14. Noembre fura alesi deghegatorii sosietatei, si anume: - nota ghinsla corespundintieloru nestramutanduse: - de notariu alu siedintieloru D. Iustinu Papfi, de bibliotecariu Dn. Stefanu Bogye, si de casieru Dn. Iosifa Vulcanu, eara dupa acea s'au cetitu statutele, caroru au de a se acomoda, precum ducatorii negotieroru, asia toti medularii societatei. Pentru societate: Iosifa Popu, notariulu corespund in tieloru. Pesta, 15. Noembre n. 1858. Acum sunt sub tipariu: „Baladele poporale.“* Me simtu unu fiu fericitu alu poporului romanu puteadu a 'i presentă sagtsti'a acesta. Poporilu romanu fie adia de se spli! Avea odata dile senine, dar "i trecura ca florea campului; victima lui era odata ca si condamnare, dar o infranse, caci suferi si nu a desparatu, — si suferintia sa o virtute a poporului romanu. Ideile, sublime, simtiemintele nobile ale acestoru etati, nu au reritu, nu s'au stinsu din mintea si anima lui, — acele sau sustienutu preste seculi, si au remasu eterne in vi6tia lui. Ele sunt ca atate documinte pentru caracterulu, victia interna, ca atate monuminte pentru a sela spiritu nemuritoriu alu lui, ce a vistu in stramosii nostri gloriosi, si vncdia si astadi in noi. Si noi pene acum asta de putieru ne am interesatu de fructele aceloru idei si simtieminte, si de acelu spiritu de victia, catu abia dupa 18 seculini a cadiutu aminte se le culegemu ca de mutesauru scumpu si se le deranema în magasinala literaturei noastre; —invie pentru intarzierea acesta, noi totusi nu ne ratema in culpa, caci vina nu fuse numai a noastra, infernulu a fostu pre ramentu, si noi am traitu in trensulu. Catenele lui s'au infransu; - epoca barbariei a trecutu, si nu vomu mai trai asta. - Seclulu celu mare alu culturei si civilisatiunii e aici, si vomu vii destepti ca la lumina sorelui, si vomu face pentru gloria si viitoriulu poporului nostru, ce face oricare poporu bravu si cultu. Am Sinceru se marturisescu, ca la edarea lui am fost atentu ca se pastredin originalitatea poporala, asta în idei precum in espresiuni, si pentru acesta, numai atata am stramutatu, adausu stu lasati, catu a pretinsu modestia si poesia nóstra, ma in rotiene locuri pentru originalitatea frumósa, am sargatu metrulu. Primititu cu tota inima, caci e tesaurulu poporului, carele are se inedie. Catu de interesante si placute sunt cantecele poporale romane, - cala materia demna de studietu si respectatu in tindu cetitoriului, - asegtatipnile cele multu favoritore, pentru noi, ale traducatoriloru straini, de mustra din destulu. Venitulu curatu dinudii aueatulu de zona ca se mi implinescu 3 parola data cu ocasiunea provocarii la culegerea poesieloru poporale, "lu sacrificediu ca si unu fiu alu Lipovei, pentru imbunatatirea fundatiunii romane, a scoalei romane din Lipova, sub conditiune, ca din integesp se se cumpere carti pentru pruncii seraci, su celoru buni si diriginti se li se deie ceva de premiu la esamenu. Baladele voru esi inca pene in Craciunu, in 8—9 sole, 8-6 marisioru, — si luandu in consideratiune spesele tipariului si folosulu somunu, — se voru vinde cu pretia moderata 66 cruceri noi. Deca on publicu romanu va fi sprijinitu editiunea baladeloru, precum si speru, - catu mai curendu se voru da la tipariu si „Doi nele si horele“ asia „Solindele” in cate o brosiura, - ca tote 3 parti se faca unu toma de 24 de soale. Pentru ca on. publicu, usioru se si roata castiga „Baladele“ se vor pute capeta în Aradu: La D. Dr. Atanasiu Sandor; - in Timisoara la D. Avramu Macsimu; — in Lugosiu la D. Demetriu Popavitia; — in Lipova la Dn. D. P. Simonu; - in Urbea mare la Dn. Nicolau Zsița; — in Clusiu la D. Dr. Ioan Ratiu, - in Blasiu la D. Alesandru Szilasi, - in Sibiiu, si Brasiovu la onog. redactiuni. Deadgheptulu se potu trage cu iuti €la din Pesta, strada Vadului Nr. 12 la At. M. Maghienessp.rentoreu din AUSTRIA. Viena. Maiestățile Sale sau călătoria făcută în Boemia în deplină sănătate. - fostulu pănă acum ces. r. consiliariu de secțiune în ministeriulu pentru cultu și instrucțiune Iosie Andr. Timmerman se denumi de consiliariu ministerialu. În spma rescrisului împerătescu din 23. Noembre, pentru jurnalele ce esu în lăuntru și în statele reuniunei postale se scade lacsarea timbrală dela 2 la 1 cr. nou. Pentru jurnale din străinătate dela 4 la 2 cruceri. Însă pe viitoriu se voru timbra tote foile, și ad. nu numai cele politice KA pănă acum, luănduse afară foia oficială, uimi foile alăturate, care nu se voru ținea de specialități scientifice, tehnice sau artistice. Viena. 28. Noembren. Serenitatea Ca Dn. gubernătoriu din Ardealu F. M. S. Principe de Lichtenstain pornește astăzi cătră Sibiiu. De la Lombardo-Veneția ce scrie, că s'ar fi întămplat unește conflicte în Milano, formă de cravale de sugare, care însă iute ce și compuseră. Dspre Moldova publică jurnalele germane o crape critică, o nervoie, o neodihnire, și pe min. Catargiu îlu descriu, ca cum elu ș'ar fi trimisu demisiunea la Portă cu o protestațiune în contra celoru doi colegi Caimacami. O ne'nțelegere în epocă ca aceasta ar fi o ruină a binelui publicu. Cronica si ținea ITALIA. Poma. foasta odată regina lumii Poma ce pare că se apropie de nește furtune și ea ca toată Italia, fiindcă suptu spuză Ce aflară și acolo cele mai învăpăiate scăntei, după ăn, dovedescu descoperirile unui arestantu politicu. Ce scrie adecă, Ka adevăru cum că acestu arestantu aproape de vara morții ar fi mărturisitu, că din timpulu ocupării Romei prin Franțozi, să ailă lăsută și lămurită o conjurăciune, în capulu căreia stă unu roman puternicu. În urma acestei destăinuiri se făcu cercetare la Tusculanulu Romanului și se aflară la elu o mulțime de hărtii compromițătoare, între care și unu catalogu cuprinzătoriu de numele tuturoru membriloru acelei societăți secrete, din care causă se luă prinsu patriciulu meu. În lungulu și latulu Italiei domină o încordare pentru viitoriu și omorurile earăș au devenitu a eși la tapetu. În Turinu cu ocasiunea țintirii la unu omoru se descoperi o mulțime de armăriă de calibru ne mai cunoscutu. Într'o cafenea cească dintr'o ceartă unu atacu cu pistolu, care desuptu o îndrea aruncă afară unu șișu. În urma cercetăriloru ce aflară la 6000 bucăți de soiulu acesta de arme, între care migranate cu umpluturi de bombe, cum fu a asi Oreini. Jurnalele nu încetează a și vărsa veninulu asupra germaniloru și fiindcă se simți, că Austria ar fi făcutu unu feliu de remustrăciune la cabinetulu Sardiniei, pentru că a concesu Rusiei Portulu Vilafranca și că sufere ca corăbiele ruse ce staționeze și se erneze în Portulu Speția, nu și mai iau gura de pe Austria, cu toate acelea unele jurnale credu, că toată alarma, cumcă trebue să ce întingă negreșitu unu resboiu generalu, nu are crezămăntu, ca și începutulu crabaleloru cu sugarile în Milano. Anna abia ce compuse causa cu Muntenegru milta-