Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)

1859-01-31 / nr. 5

zeta si Euie­a este getilata o ata­re serteriana, adesa: Meg­­­elpea.­­ Aretipip­loru este pe 1 anu 10 f., pe dinmetate anu 5 f. au str. inta­­pipnii Mongonii­ n si E 59. Pentru tieri straine 7 f. 35 cr, pe 4, sem., si 14 f..70 cr, pe 1 an. Se pre­­numera la tote postele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cf. val. aputg. Monarchi­a Apsighiasa. Partea ofisioasa. ORDINĂCIUNEA împărătească din 23. Decembre 1858, prin care ce stătorescu favoririle a săriloru celoru noue agronomice, poată căpăta acestea favoriri. Spre a înbunătăți și înainta cultura țerei, amu ascultatu pe sinistru­ și pe consiliulu meu imperiale și amu aflatu cu cale a permite ca în Ungaria, Croația, Slavonia, Voivodatulu serbicu cu Banatulu timisianu și în Ardealu, colonisăriloru­celoru poue agronomice copsistipte din locuitori indigeni or din immigranți străini să li se concedă de cătră statu favoririle următoare ne lăngă împlinirea condiciuniloru stătorite pentru accăștigarea lori: 1. Favoririle comunitățiloru din nou. ue ce voru face Colonisările cari voru era în culegătură locale, ce voru considera și pertrapta în înțelesulu acestei otaru accăștigatu ka nponpierare; b) das otarulu comunitatei ue ce întemeieză din nou prin colonisare sa­gi celu puținu de 1000 de deginiri să ne unu jugăre a 1600 de sgănjini pătrați de Biena, de pămăntu pănă de cultivatu mi c) dacă ce voru face locuințe de cine celu puținu pentru cincizeci de familii. Ș 2. Spre a putea ave dreptu de a lua parte la favoririle ce sunt concese pentru comunitățile cele noue ue ce voru în­­ființa prin colonisare e de lipsă: a) ca coloniștii comunitatei celei noue să se țină totu de aceeași năciune­­ și confesiune religionare; b) ca din pămăntulu bunu de cultivatu alu otarului comuni­­tatei să se deie celu puținu de jumătate pentru case ca înte­­meieri economice și ca fiăcare din aceste economii să aibă pămăntu compactu celu puținu de optu jugără a 1600 stândini pătrați. §3. Colonistiloru comunitățiloru celoru noue ce potu concede următoarele favoriri: a) iertarea pe șese ani de darea de pămăntu dimpreună cu adausele ce se presta pănă acum pentru otarulu unei comu­­nități; scutirea caseloru celoru noue de cinsulu de case și de contribuciunea claseloru de case, pe cincisprezece ani; e) ocutirea coloniștiloru de darea de capu de meserie de venitu clasa I... pe cincisprezece ani; în urmă d) scutirea de detorința de lucruri publice la drumuri și opere idraulice, afară de otarulu comunitatei de cincispre­­zece ani.­­ 4. În comunitățile ce le pone ce Ba încorteala, în restimpu de zece ani, miliție stabilă numai în casa de totu de lipsă. Aceste comunități ce voru cruța pe cătu se va putea de tare mi de încartelarea corpuriloru de trupe, cari voru ei în treacătu, precum și de poștărie. Favoririle coloniștiloru cari nu voru forma nice o comunitate nouă. § 5. Colonisările cari nu formează nice o comunitate nouă sau pentru că nu stau în nice o colegătură locale între sine sau pentrucă de mi stau pn colegătură locale dar cu tote a­­cestea, numărulu mi estinsiunea loru nu e ama de mare încătu să ce poată considera în înțelesulu i1. La o comunitate nouă, voru pute pretinde favoriri numai atunci căndu voru și economii fundate, voru trece în proprietatea liberă și nedes­­părțită a colonistului și la economiele ce sunt a se face din nou, celu puținu din optu jugăre a 1600 stânjini pătrați, de trei ani, care naelism­ii L...­­ Ș. Favoriri comune. 8 7. De timbru și tapse sunt scutite contraptele prin cari coloniștii căștigă proprietatea colonisăciuniloru loru, cari după $ 2 op . 5 se bucură de favoriri, precum și contraptele prin cari mai mulți coloniști în partu între cine unu câmpu cumpăratu împreună. 8 8. Pentru unele locuri cultivate cari în timpulu căndu Ca într'odusu fostu de pământu n'au de produpciune primitivă, de pămăntu în aceste țeri ale imperiului, colonietii de și­­ și voru înbunătăți cultivarea pămăntului loru, cu toate acestea și unei loru de pămăntu și luare aminte ca colonisăciunea să prospereze. (Capetulu va urma­) în privința pose­­în timpulu cătu va fi în putere provisoriulu de contribuciunea de pămăntu. § 10. Deregătorieloru politice li se demândă ca să ajute cu tote puterile pe coloniști, să i învețe și instrueze la așe­­zarea locuințeloru, la înpărțirea fonduriloru și la procurarea referințeloru pentru viață și economie pentru Ungaria, Croația, Slavonia, o comunitate făcută din nou, dacă a) colonisarea ce va întemeia ca b) Ș 1. Voivodatulu serbicu cu Băna­­tulu timișianu și pentru Ardealu, ue supt a ce concede colo­­sub se­mi condițiunile în modă ordinăciuni p. dotarea va consiete știrea de darea de pământu mi adause numai provisoriulu cultivate și folosite s'a fostu concesu favorirea de pământu și de adausele de cincisprezece ani compuitați din ziua Acum aceste favoriri dimpreună cu cele indicate pn­se de me­tale și ce pote con­tribuciunea ca să fie scutite de ce cadu concedu și pe dânsele, în $ 3. $ 9. Căndu ce va organisa contribuciunea nu se va mări dar ea concede contribuciunea în restimpu care s'au cultivatu. coloniotiloru celoru m­oi în urmă să fie cu luce Apatiosă. și recunoștința mulțumire și Meritulu­­i o încuragiare Partea neofisioasa. TPANCIAB­ANIA, ca cu puteri înnoite binefacerea pentru omenire stră­­Iosiou totudeauna înaintea judecătoriloru drepți, eară pentru mulțumirea conștiinței celui ce au făcutu bine, răsplătire, decătu orce altă recunoștere, o cunună de răsplătire, ea aduce omului o mi spre a continua binefacerile sale înduplecate. Astfelu de sensațiune, crezu, că Ba­gi produsu mi în inima D. Dr. de medicină de Graiovigu înalta recunoștință a înălțatului Împeratu sunt mai mare . Dacă însă urmează

Next