Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-10-19 / nr. 47
sase: a + și primitivu unu felu pe carii siguri Ragrea neofisioasa. Aproșvidu DE O REUNIIUNE PTERARĂ între romănii din Transilvania. Mape Post și îngre Ruoali din anulu curgătoru mai bărbați romăni, de ranguri cu învățătură au subscrisu o rugăminte cătră în. c. r. guberniu, prin carea cerea ca să li se dea voiă de a înființa o reuniune pentru provirarea poporului romănescu în cultură. Puținu după aceia enitatea Sa Dn. Principe gubernatoru a binevoitu a comunica senției Sale D. episcopu alu diecesei gr. răsăritene voința ri vitare la înființarea acelei reuniuni întru acelu înțelesi, cum că după ce subecrișii petiționari nu ce răspică mai lămuritu despre ceea ce voru, și nu arată scopulu mai spețialu, mai deaprope alu reuniunii ne dorescu dânșii, apoi Decenirarea Ca ce vede îndemnatu a'i reflecta aa cutare alu legii pentru reuniuni mici provoacă ca să'și detașeze voința celu puținu într'unu substratu de statute deacă nu tocmai într'unu proiectu întregu — ne ală cărui temeiu apoi că ai ce potă da Bois de o adunare preliminară, întru kapea apoi a ce desbate și compune unu proiectu formatu pentru niște statute destinate confirmațiunea mai naltă; a se supune la tea propune esclusive naționale. Deci să i se subșternă numai deocamdată unu rentor cănduse avu onore proiectu cevașu lămuritoru de scopu. Subscrisulu carele în zie de literați, acele ce consulta încă unu proiectu, pe anumai zile absenta se a priimi dela Ece, Ca din Viena însărcinarea de a uni cu alți cărui din patria sa, să se potă mijloci încuviințarea mai naltă a unei adunări O călătoriă întreprinsă în Augusta prin o parte noastre dere subscrisului frumosa o taeiune de carea învăță următoarele. Scopulu tuturoru este unulu și a narpiei a converi pn susu arinca chestiune cu cățiva din bărbații noștrii de capatitate, acelaș: naintarea în cultură, mijloace diferu mulți unii de alții, ni ziceau: Romănulu transilvanu de bine de rău, se pricepe la agricultură mai bine de cătu mulți alții, carii se laudă cu agronomia „rațională” învățată din cărți. Romănulu ardeleanu nu se poate preface într'unu poporu comersantu, pe mijloace de comuale lumii, maelu alții, ap nesfertuitu. «la mecepii ne romănu încă totu nulu trage ii că romănulu ardeleanu, de unu caracteru mai seriosu decătu mulți si mai aplecatu a'și împărțimi familia între agricultură și știință. - Romănulu pămăntu are seu pote să'lu aibă; de științe însă e lipsitu. - Școale elementare reuniune să pupemu umerii toți literariă, atunci vieța pn aceeași Se pare vreo facultate, familia sa pu e în stare de a lu ajuta, elu recade și devine adesea prea ca mului, să ne ajutămu tinerii carii caută vreo facultate, eară mai vârtosu facultatea ispicii Adi earăș răspundea: Să ne adunămu numai cu toții într'o romu desbate toate acestea, eară pănă atunci tote sunt în deșertu, scopulu luămu fondulu să'i însărcinezi cu elaborarea atătoru spețialități de știință în limba noastră națională. Întru înțelesulu din urmă fusesu și eu informatu după reîntorcerea mea, prin urimare lucru firescu, că nu unu asemenea nici o putință planu relative gigantiucu. Într'aceea eu trebueamu să'mi deslegu într'unu modă problema cu carea fusesemu însărcinatu. Ci acei bărbați carii ținu una, kle mai nainte de tote suntemu datori a ne mulți omenii de spețialități, atini de zelu pentru înființarea numai dânșii, fără drepta, căroru apoi urmară și vreo doi brașoveni. — Cu tote acestea Clujanii și Carolinenii dorescu mi voiescu, ca chiaru wi acestu felu de stipendii de acum înainte cs cedea după oareșcare ordine mi pe lăngă o solidaritate comună a generoșiloru dăruitori, mai alăturănduse și alte mijloce precare la mulțirea și a omeniloru în adevăru învățați și a cărțiloru bune în limba noastră. indă eu au cunoștința diferiteloru opiniuni susu enumerate, ș'am cercatu vs delăturu una, soțindule pe ambele, filologică la de aici ca să mi mai să apropiiu însă două înîmi resultă miculu operature ce să vedeamu următorulu Nr. seu pn Foiă, ne care nu amu lipestu a lu mi trimiteau timpulu său Ecs. Sale Domnului episcopu gr. răcvritenu, de unde apoi era să ce împărtășescă celorulalte consistorii romănești. ÎA Apatre acestea dere Dnezeu ce adune comisiunea aceluia, în luă și chestiunea unei soțietăți literarie. Rezultatulubiecției unii e și acolo, compatrioții moții cad ka de ani douăzeci încoace, care apoi este sub stemă înnaltului gubernu spre întărire; eară acei bărbați generoși, carii sunt determinați a concurge cu sume mai mari spre a face stipendii, si'și mergă asemenea pe drumulu loru, seu substernăndu și ei statute spre a sine numai unu contractu ca va mai urma, la timpulu său, toate contractele de Zernești, în 27. Octobre 186 lipei încheindu între privată, seu îngrijindu fiecare de căte unu clientu pe care'și va alege. Semănă însă tare, cum că cu toții voru mai bine nu vomu o activitate mai solidariă. Cu acestă informăciune mă simțiam îndatoratu cătră onor, nostru publicu. Ceea ce a împărtăși earăș G. Bariț, observă totuodată, de toate acelea seu mai dreptu zicăndu, astăzi și și adunări, cum că Serenitași arta nicidecum nu ar putea încuviința de academiă științifică, ce de studenți buni, însă mai lipsiți, scopuri a compune Dani deci alu numai cătu timpul era lui e lipsită oară pănă se realiza din Blaju, nicăciune, care să lu aducă locii mari ca meserieșu pe punga loru ce mulțescu, bietulu tinăru a obositu, urzitoriloru de a în contactu se vede Și earăș alții ne fiindu că să o reuniune cu emporiile Începătura ajungă la bărbați mira, de căteva sute mii, cum și bărbații au carea de litere preliminarele mari și mijerudiți, vedeamu ideei loru, 0 făcură cățiua temeiu oareșcum aservitu. căroru sute ne urmară sine informați despre de unde din a reuniunii și crezăndu că aceia voru ci să să mai aștepte multe proiecte fiecare căte 50--60 fiorinseamă Danii capitulariști bărbați din Cluju mi A. Carolina, dispună mi făcură totu măne scoaseră deocamdată la o căte unu stipendiu alți atăți din părțile Devei mi din munți, ligerariă, fu rugatu fără ca să ne ap ținta totu în ocurtu, cercuri private ce ține Sibiiu, a elabora cară știe la naintarea asemenea pănă e acum unei culture pe care 0, y stănga mai nalte. După încheierea operatului li se confirma, seu unu proiectu de statute pentru o auze a dart seu că Dn. canonicu Tiparu a reunio valore TRANSILVANIA, Vlasiona 29 Oct. (Adresa de multiumita). Dupa a nastra opiniune o intemplare cu ceea se se descrie aci merita a f cunoscuta si in cercuri mai departe a lectoriloru acestui jurnalu. Dupa ce miercuri in 24/12 Oct. a sositu si la noi in acestu puntu mai departatu cu toate alu monarciei acelu Nr. alu Gazetei oficiale din Viena, carele sargindea Manifestulu, Diploma si cele 25 aptografe ale Maiest. Sale Imperatului Austriei, Regelui mai multoru tieri si Marelui Principe alu Transilvaniei, locuitorii romani de aici, in partea loru cea mai mare necunoscatori de limba germana, audindu ca „a venitu ceva dela Imperatulu,'* se vedeau constrinsi de a intghena pe unii si pe altii, cu ce pole se lia aceea ce „a esitu dela Imperatulu, Adopa di susu atinsele aste se publicara si romanesce. Omenii le citia, le recitea, le esrlisa unii altora. Interesulu crescea, spiritele inca incepea a se desterta pe oaga ce mergea asupra evenimentului defatia. A cincea direci uramu si opiniunea clasei nostre mijlocie formata gata. Dumineca in 28/16 representaultii celoru doue comune bisericesci mai mari adunanduse pentru scopuri scolastice, se folosira totuodata de ocasiune ca se si descoperea loru multiumita pentru drepturile fundamentale recunoscute Marelui Principatu 'Transilvania. Baga sotietatea someg siu intiiora romani, convenindu in numeru mare ca niciodata de ani 12 insoase imultita si cu numerulu mai multoru barbati onoratiori, in casina sa comerciala, dupa unu discursu analizatori alu coprinsului preanalteloru acte diplomatice suverane, a votatu in unaimitate : 1. O preaumilita adresa de multiumila larga Maiestatea Sa c.r. arost, atata, ca prin recunoscerea de drepturi perfectu egale Natiunea romana inca e declarata de matura si maiorena, catusi pentru ca Marelui Principatu Transilvania i se sanstiona dreptulu seu de autonomia si nu se incorpora nici prefacii in regatulu Ungariei. 2. Se afla cu cale cu acea adresa de multiumila se se nainteze prin El. Sa Du. Senatoga imperiale Episcopulu A. Schaguna. 3. Se recunosci ca este de cea mai imperativa trebuintta, ca romanii, carii dupa constitutiunea veche nu fusesera representati in nice o corporatiune politica, se era voia de o sapreghintiargheliminara nationala, cu scopu de a votămu aceasi o adresa in numele intregei natiuni romane transilvane, cum si de a si descoperi ai romanii opiniunile sale mai de argore si mai in epgenda asupra principiilor, dupa care ar fi se se intocmeasca o lege elesto ghiara pentru Marele Principatu Transilvania. in aceste momente, sanda dela o asemenea lege depinde totulu. pH A