Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-05-16 / nr. 40

172 tiuni, petitiuni, informatiuni, care în dilele nóstre dupa situaia plomatica se numescu adrese; — apoi purcede mai departe asta.) — „ Unu cerculariu alu comitelui supremu din Alba inferiora, si Ore ce vreau omenii nostri cu vorbe dulci si fapte acre? In 4. Maiu a. e, emise s. comite Georgiu Pogani unu cerculariu catra comunele Albei de josu, prin care le provoca la ascultare si subordinare si face pe fruntasii romaneloga respundiatori, pentru ordine pana la alta organisare a deregatorieloru prin congregatiune generale sol. Nu vomu afla care facum intentiunea scopulu si motivele care indemnaga si induplecara ) ne comite a ne scrie romanesco chiaru in rege pana. Toate acestea rata si bune, sincere, curate si patriotice, dar noi cei musicati de atatea ori de sterpe, ne tememu acum si descoperla „timeo danaos et dona ferrentes.“* Ama die'o acum 12 ani, si debe se o mai dicu, ca pana sanda vedu, ca fratii magiari cerea cu tota osaeianca a ne areta fratietate si dreptate numai prin frase studiate in adinsu, prin vorbe dulci, prin cuventari maieesite si noi dupa ce ne ama pironitu atentiunea cate una vaga la o cuventare, si doue la cate o Gazeta, ne pomenimu, caiu de verbis quantum vis, de facto ninni. Tote comitatele din Ungaria si Transilvania afara de alu Albei de josu sau organisatu, au pertratatu uniunea, au decisu si trimisu adrese la suveranulu si la dieta din Pesta, dar' nice unulu nu a ugata se cunosca pre romani, ca români, si limbaloga asemene indreptatita intru tote cu cea maiiaga, cu atata mai putinu i a trecutu vreunuia prin minte a pomeni vreunu cuventu in adresele de care am aretatu mai susu, ca se recunosca dieta si suveranulu si nationalitatea politi ca a gomaniloga; din protiva tote etgigaga si prochiamara uniunea si legile din 48— pentru ca uniunea e mortea transilvaniei, care tosmna asta însuta de a mai figura in Europa, si se perde de pre fasia ramentului cum incata si se perde Muresiam dupa ce intra in Tisa; eara legile din 48 ne dau totu ce amarate cere si dori ca unguri; noi inse suntemu, vremu si debe se ramanemu romani, — legile din 48 ne dau drepturi mari, dar vreau se ne dea ciutia nationala. — Si cum se pulu ca fasia la fatia cu acestea siege se ne scrie asta de frumosu, bine si placutu ? Cu o lingura de miere prindi mai multe musce decatu cu o bute de oseta” asta se pote noi inse numai suntemu m pese, sculeasa suntemu avemu natura de albine, si Domnula comite ferinduse si vrendu a incungiura congregatiunea magiala, si a linisti nemultumirea poporului cu o proclamatiune conceputa in romanesce face cu acelu albinariu ne practicu, care temenduse de aculu albineloru, care nu intiara numai pra cei ce le supera, mai bine lasa se fuga scu se pera roiulu de catu se vre alu aduce pre calea si cu militosele indatinate in proprietatea sa. Dag se lasamu asemenarile ele arare ori sunt cu totulu potrivite si adeseogrii superatorie, au un soemu noi astazi consiliari si secretari la cancelaria de sagte si la guberniu, atati somiti si mai multi vice-comiti, iobirei, ezolgabirei si mai buni si mai rei prin comitate, acestea sunt fapte, nu vorbe, si cu tóte acestea mai disemn de facto nihil? Asta e de facto nimii, pentru ca nu sa statoritu nici intranssomitata principiulu dupa care s'au datu si impartitu acestea posturi rentra cei buni, si emolumente pentru seii rei; ba ce e mai multu sa calcatu in risipge mai preste totu loculu dreptulu de alegere celu mai scumpu odoru alu vietiei constitutionale, si uniculu midilocu de a conserbă si a secura libertatea, nu sa tienata Bine fratiloru, asta de curendu ati uitatu cele ce le pledaui cu atata focu mai eri alta eri, „ca administratiunea e pentru poporu, eaga micairi congregatiune marcata asia cum ar fi trebuitu se se tiena preste totu loculu, eara unde se dice ca sa tienutu si ti aru pare ca in adeveru sa si tieapta, cum e d.e. in comitatulu, Albei de susu, numai s'a precipitatu totu lutrulu. — Si ote pentru ce se ferescu DD. comiti supremi de acestea congregatiuni mageali sau generali cu cum se regesse intieleptulu de focu? Noi nu seima, dama inse cu socotuia ca pentru aceea, ca vreu se ne mai tiena inca pana voru mai putemn iobagia, nu in iobagia de ale mai face 3 dile in sertemana, 12 clae; si 3 punti de tortu fara gaina, ciuru sau cernulu si alte asemenea, cei în o iobagia cu multu mai grea si mai ucidatoria, care sta intru acea, cu cate 150 pana la 200,000 epierte de romani, in cate una somitate, se vagrama jugulu unei limbe, care e representata numai de cate 6- 8—10,000 guri unguresci, si mai multu, cu celea 150—200,000 romani se invatia limba celoru 20—50 de deregatori seatisturi ai comitatului, carii precum ne arată numitulu cerculariu sciu ca si noi de bine vorbi si scrie romanesce; se poate o iobagia mai mare si mai sparietoghia decatu asta ? uu poporulu pentru administratiune ?* cu alte cuvinte, ca comitatulu e domnu si despunatoriu si voi carii vreti selu administrati sunteti serbitorii lui ? Se ve crâda apoi romanulu, ca voi sati iertatu si lasata de buna voia din iobagia de 3 dile in septemana? Si nu panditi tota ocasiunea, nu studiati in totu modala si nu cercati prin tote midilocele am duce ear” acolo de unde sati lasata? Elu nu ve crede si are dreptu se nu ve creda, pentru ca voi lu despretiuiti, scu celu puginu ve purtati cu despretiti fagia cu ela, atunci sanda vreti sea tieneti de romanulu ca dieta din Clusiu si din Pesta la scapatu de iobagiu de 3 dile*). Ca barbatii cei ilustrii ai vostri cu purtarea loga cea enrgica, au storsu din mana cea de fega a imperatului acestea instituttiuni mai liberale desata cele de pana acum, si au deschisu usia la o betia constitutionale fericitoria, nu numai, ci pretendeti, ca atatu gomanala catu si cele alte 9 natiuni din Austria se ve fia multiamitoarie. Si eu dicu ca aveti dreptu la acestea, dag unde e ocasiune mai buna si mai nimerita de a convinge pre romani despre tote acestea decatu in congregatiunea generala? Despunna inse ve temeti ca romanii in songghegatiunea marcata afara de acestea voru mai audi si altele d. e., ca fiacare din ei cu censulu de 8 sg. are asemene dreptu cu cutare baroni, in congregatiunea magiale si afacerile comitatului, sa romanii sunt celi mai vechi locuitori ai acestei tieri, ai au si cela mai vechiu dreptu istoricu, ca ei sunt adusi aici din Palia si su fraui de unu sange si o natura cu italianii, ca numai atunci a fostu Ungaria lare si mare sanda a fostu unu Mateo Corvinulu feciorulu romanului lancu in fruntea si pre tronulu ei si ca cu mariea aceluia a muritu si dreptatea pana in dina de astadi, si alte asemene incise, care vote se le aduca inainte, scu se le scape din gura chiaru cate unu oratoriu de ai vostru; decadicu ve geran de asemenea lucruri cu potentia, vreti se le incungiurati, si romanii se remana si de aici inainte, totu ceea ce au fostu cam de vr'o 430 de ani, ah, atunci e alta vegba! atunci debe se ve arpna curatu ca instinst sa nu-i meie, la pre romani, candu se temu ai o dieu prefagia, ca „ungurii cara vreu se ne faca iobagi, — si aseasta o dicu si eu, inse nu dela mine, ci din rostulu lui Napoleonu celu mare, care a drep: „Sa numai celu ce vreme insiele poporale “si se guberne dupa deghintia sea toate se vrea aleghetienea in imnorantia seu nesciintiat) (Va pimi.) (Va urma.) ; ce Cluju, în Jurămăntulu amploiațiloru, trecutu.) Pentru 23. Mais e defiptu terminulu nerală a comitatului. dalitatea convocărei potemu se simu învoiți, pentru că, pe cugete ori și să petință ka în restimpu de 9--10 de zile deja făcute în adunanța comisiunei comitatense din convocare au fostu de față Noi în principiu de locuri zisa otărirei 15. Mais de ace 23. ale lunei curgătorie, (înpotriva cărei romănii, au contrazisu, dară în deșertu), încă de acum să se facă prin juzii procesuali pe spre conscrierea alegunziloru representanți din partea comuteloru, și apoi aceștia să se potă în așa scurtu timpu din de totu depărtate a se presenta, și încă a să și pregăti cu scrisori și alte de lipsă spre aceea. Scopulu și intențiunea pentru ce s'a făcutu aceasta, e pe față mai învederatu decătu lumina soarelui. Ce știe frații mariapi, că de-mi voru mi ajunge scopulu, ca romanii pn numeru mai mape să nu poată în așa scurtu timpu veni mi ei representați la congregațiune, econulu celu primaru, adecă încrederea romăniloru, prin asemenea întreprinderi și apucături nici o dată nu și o voru căștiga. Ce dă cu socoteală, că frații mariapi din acestu comitatu la congregațiunea marcală ținăndă acum de curăndu, la care poate ce voru aduna de prin totă țeara, ca mi pn răndulu trecutu voru se lucre pn partea mi favoarea loru din toate puterile, ca otărârile acestui comitatu, fiă acele și prejudițiose pentru alte naționalități, ce șerbescă pentru totă țera de direcțiune! Numai ne apucate Domniloru! Fără numai luațive bine pe semă, că veți ave de a da seamă înaintea tribunalului opiniunei publice! Sarientibps satis. Mai mulți sinceri. Chap. 1. 17. Maiu 1861. (Încheiere din Nrulu congregațiune gene învoimu, dară cu moei, privindu la scurtulu timpu, nicidecum nu cine, deacă e î) Ref. *) Firesce ca se-i impuna prin vechi, limba Alaya, que celui qui veut tromper les peuples et gouvernera son profet, qui puisse vouloi les retenir dans lignorance a Histoire de Napoleon par Alecand. Dumas. Leipsig 1846. Gouvern, de Napoleon magiara iobagia cea de :