Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-10-14 / nr. 81
3 341 Aprins SILVAMIA. Brașovumu 25. Oct. (Despre soțietatea transilvană romănă). Precum văzurămu și din Nr. 78 alu Gazetei Asociațiunea transilvană romănă, carea este a ce înființa pn urmarea prea'naltei întăriri, ca conchiămatu pe 4. Noembre n., 23. Octombre v. la Sibiiu. Este prea de doritu, bane acea zi să ce afle la loculu adunării cătu s'aru potea mai mulți bărbați romăni și încă nu numai literați seu cum le zicu erudiți întru înțelesulu strânsu alu cuvântului, ci și alții mai mulți de clasa omeniloru cu ceva cultură și învățătură de carte, precum preoți, proprietari de moșie, neguțetori ș. a.; pentru că scopulu acestei asociațiuni nu a fostu și nu este nicidecum a forma pripe romăni o caetă de cărturari șari separați cu totulu de ceealaltă soțietate omenească, ci tocma din contră, idea fundamentală din care s'a urzitu această soțietate a fostu, ca prin asemenea însoțire poporulu celu cu învățătură mai puțină să se poată apropie de oamenii săi carii se bucură de o știință mai înaltă, fară aceștia încă să aibă ocasiune de a folosi poporului nu numai prin cărți, ci și prin graiulu viu și a veni oarecum în atingere nemijlocită cu dănsulu încarcăte odată într'unu anu. Deci tocma pentru aceea statutele asociațiunii vostre încă nu ceru dela membrii săi ordinari alte calități mai înalte, decă nu numai acelea răspicate cu $ 6 n. 2. Membru ordinariu este acela, carele este sui juris (adică nu este nici pe vrăsnicu, nici șerbulu altuia, ce însinuă și depune la unulu dintre colectorii reuniunii 5 ep., seu odată pentru totudeauna unu căpitanu ne aduci upu venitu de 5 fiorini. Tacia seu contribuțiunea aceasta anuală după a noastră opiniune este atăta de mică și atătu de bipe amăsurată la stările materiali ale poporului nostru, încătu se poate spera, că numărulu membriloru asociațiunii în 2 - 3 ani să crească la mai multe mii, dintre carii celu puținu căte 'pei sute inși ci se și adune la unu locu pe fiecare anu odată, pentru ca să asculte împreună resulatulu ostenelii bărbațiloru de spețiolități și să consulte despre înaintarea scopuriloru asociațiunii, care Alte națiuni sacrificară milioane spre asemenea scopuri, și ca să nu ducemu prea departe pe cetitoru, se privimu numai la academia sau soțietatea ungurescă din Pesta, la museulu de acolo, la soțietatea numită a sft. Ștefanu, destinată de a tipări numai cărți cătu se poate mai bune, mai populare și mai ofatine, la museulu transilvanu din Cluju, la feluritele asociațiuni ale sașiloru din Ardealu, la „Matița” elaviloru și la altele o mulțime, - întru adevăru săntu mariui întru toată privința nobiler Începutulu ne va fi greu, cu toate acestea nouă nu ne este nichidecum ertatu a ne spărie seau măcaru disgusta de greutăți. Ochii tuturoru compatrioțiloru se află astăzi înfipți asupra noastră. Deacă nu ru ce di nicidecum voiă a ne arăta că săntemu maioreni ne cămpulu politicei, bine, fie, facă și nevois algii cu politica, noi să ne aruncămu dată cu toate puterile noastre pe cultivarea limbei noastre naționale, pe lățirea cunoștinței loru practiceri folositoare poporului mi ne îmulțirea școaleloru de toate treptele și spețialitățile în totu timpulu și la toate părțile. La revedere în Sibiie. Astăvzi pa 25, zisa mape arse în Blumăna o șură cu grajdu cu totu, eară joi dearceră vr'o 24 de case în Șepte sare Bacifalău dimpreună cu edificiele economice. A devenitu lucru sperietoriu cu focurile în mai multe locuri în Ardealu și Ungaria; rău sămnu, că nu potu polițiele de acum pune măna pe maleficianți, seu nu însuflă prengrijiri și feriri de acestu elementu cu măsuri precaute. Tărgulu de aici eși preste 7675 închipuirea slabu; laeu că celu de vite ce poate escaoa cu domnirea boalei cei durătoare încă, dară apoi nici cai, nici vite mărunte, nici vânzători, nici cumpărători n'au fostu mai puțini doară niciodată, și ziua tărgului de manufăpturi era numai ceva mai populată decătu o Vinere bună. Oamenii suntu foarte îngrigiați și se retragu dela multe trebuințe, fără de care potu ci trăiească,ai otănciloru în suferinO fugitiva aruncatura de ostin asupra staghei materiale si intelectuale a celoru siese(11) comune Vianene. (Urmare din Nr. 79.) O Carpați cu frunți cărunte d'atătea vijelii, sunteți înc martori la răulu din trecutu! În voi găsi romănulu, căndu toți du alungară, scăparea ca din urmă. Spunețimu stănci mute acum căndu totu etrivitulu recapătă vieața, romănulu mai găsiva în voi apărători? — Oare vr'unu mediu calutariu nu s'aru pote găsi, ba ci ajute cu bunu succesu pe bieții locuitori țele loru presente și să'i facă a rămânea în vetrile otrăbune, unde alăturea cu osemintele părințiloru, frațiloru și sororiloru să'și așeze și ei pe ale loru? Ce e dreptu, eu credu, după cum sună proverbiulu romănu „că toată boala 'și ape leaculu oău,” însă leaculu trebuie mai întăiu căutatu mi, atunci aflatu, redicalmente ne vomu vindeca. Singura cale ce fără îndoială ne va scăpa dintriega crare a lucruriloru, care ni lea păstratu trecutulu celu tristu pănă astăzi, nu poate fi alta, după părerea mea mi a oricărui altu romănu bineînțelegătorii, decătu numai cultura științelor, pe o scară întinsă prin fondațiunea unei școale naționale centrale, cu 4 clase, pn care să se predeaee pe lăngă altele. principii lămuritore asupra agriculturei, pomologiei, care ambe stau pe paturu de moarte. Ș. principii de comerciu și putănduse să timpulu, ci ce mai adaugemi cunoștințe de meserii mai folositore și mai ugitoare pentru interesulu comuneloru, cum, construiri și zidiri de case, tămplăria și argăsirea pieiloru. Știmu cu toții din esperiența și din istoria omenimei, că tóte națiunile și mai vărtosu cele subjugate de streini, singuru numai prin jertoe nespuse din punga loru și'au pututu forma școale, biserice și alte așiezăminte de lumină, prin care au scăpatu de sub nerușinatulu jugu și așia au devenitu oameni liberi; știmu asemenea că cătă oilă ști căte apăsări desperătoare întrebuințează despoții streini fără de milă, numai ca să rețină populi în întunerecu și bigotiemu. Apoi aceste silnice mijloace mi apăsări neauzite, nimeni mai bine ca romănulu nu lea simțitu mai afundu în inimă. Prin fondațiunea unei școale naționale centrale, comunale brănene s'aru apropia din ce în ce mai multu unele de altele, avăndu aici concentrate jertfele mi epesele, ve facu mi contribuescu fiăcare pentru luminarea fiiloru mi următoriloru loru cu cunoștințele trebuincioase asupra istoriei naționale, agriculturei, negoțului și meserieloru neapărate; comunele prin acestu așezământu comunu aru potea în scurtu timpu deveni unu orașiu înfloritoriu de comerciu și industriă, deoarece atătu posițiunea locală e destulu de favorabilă, fiindu în centrulu comuneloru și școală, cătu și comunicațiunea cu țeava romănească de latură într'unu anu toate greutățile de pănă acum prin construcțiunea începută a drumului celui nou dela Cămpul lungu la Branu; apoi aru fi unu lucru destulu de degrădătoriu pentru brăneni, că să se lase în orbirea cea vechiă și să nu'și ținteacă ochii din capulu locului, ca să nu fiă ei cei dintăi interesați la beneficele, ce trecu pe lăngă casele loru, lăsăndu earu ne sașii să'și facă aștezăminte de hanuri de lăngă drumulu dela crucea Branu. — (Va urma.) Sibiiu, 9. Octombre. Luptele cele nenumărate ale episcopiei nóstre asupra tendințeloru absolutistice mi iesuitice, pn axe căroru obezi contele Tunu au vrutu să pună treaba noastră școlare, s'au încheiatu în zilele noastre cu unu resultatu, ce ne mulțămește, căci acela osândește întențiunile fostului ministeriu de învățământu, și totudeodată pune stavilă volnicieloru amploiațiloru, carii s'aru încerca a năpăstui spre viitoriu ierarhia bisericei noastre autonome în privința organisărei și regulărei instrucțiuneloru școlare. Acum potemuri odihniți cu biserica și școala, căci biserica noastră este autopoamă, ca și celelalte biserici,, caru școalele nostre săntu ecutite de orice periculu prin biserica independinte, ca și școalele de alte confesii. Însă pre lăngă mulțămirea aceasta debne totudeodată și să priveghiamu pentru susținerea și aducerea la deplină valore a dreptului, ce să cuvine atătu unei biserici autonome, cătu și instituteloru ei literarie mari și mici, căci aceste și resultatele loru dau bisericei strălucirea aceea într'unu modu activu, carea strălucire este înăscută bisericei lui Xc, adică cultura și lumina cunoștinței neamului omenescu. Ordinăciunea regească a cancelariei aurco transilvane, ve în zilele acestea au sositu la Episcopia noastră în privința trebei școlare, așa sună: „În declarăciunea episcopului ardeleanu greco-neunitu Andreiu barone de Șaguna, dată pn 1. Augustu a. c. sub Nr. 635, și prin guvernulu regescu în 19. Augustu a. c. Nr. 5764 încoace așternută, prea bine fiindu desfășuratu aceea, că o disposițiune guberniale, carea unilateralu, și cu eschiderea influinței inspecțiunei supreme bisericești, întreprinde regularea școaleloru populare, sternește în ordinariatulu episcopescu greco-neunitu temeri temeinice pentru autonomia sa bisericească, mai încolo că în următoarele cuvinte a adresei, ce s'au așternutu la prea'naltulu locu de cătră staturile și ordinele transilvane pn 12. Septembre 1842: „pările născute din urmările cele mai ingrate ale intoleranției religioase devenită aa loculu celu mai înaltu - querelas ex ingratissimis intolerantiae religiosae sequelis enatas ad Altissimum Locum reg-