Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-11-25 / nr. 93

389 chiaru romănii fură aceia, carii au făcutu deșerte toate încer­­cările celoru ue vrea că alegă deputați la dieta din Pesta. Dela Dobra­ni ce ocriu acestea: „După dispusăciunile ce oe vădu, că se facu de D. ministru C. Nadașdi în privința afaceriloru Transilvaniei operămu, că tii pii comitatulu Hune­­dorei vomu ave pn scurtu timpu ocasiune a ne încredința, că încătu a avutu seriositate D. comite Br. Noposa atătu la or­­ganisarea pn Aprile, cătu mi aa congregațiunea din 8. Iulie și alte ocasiuni cu terenulu legatu din 1848.” Totu deodată se reporteză, că D. G. Filipu își dede demisiunea dela presidiulu Cecipiei ciliale, cu napelă îsărcinase comitele. Pentru ce? — În seriulu Arieșului (așezatu între comitatele Turda și Alba de Josu, totudeauna făimoșu de escesuri) au începutu a suferi forte tare securitatea publică. În 14. Noembre dimine­­pa află în satulu săcuiescu Baghiom în mijloculu uliței unu omu ucisu cumplitu. În Dumbrău satu romănescu unu ecsecutoru de dare împușcă ne unu romănu. Jin Cuvend cară săcuescu ce află în 25. Noembre de dimineță earăși unu trupu de omu mortu. În satulu Mischiu s'au bătutu romănii între cine spre urâtu (Cuzlun­). UNGARIA. Pesta. Spre bucuria națiunei ne aduce „Con­­cordia” știre cum că în zilele acestea depuseră censura de advocatură 7 juni romani, ad. D. Iacobu Bră­dușanu, doctori de drept. din Satu mare, D. Nic. Filimonu, din comit. Aradu, D. Aureliu Manu, doct. in drept, (din Carașiu), D. Misiciu Ioanu, (din com. Timișu), D. Moțu Ioanu, (din Aradu), D. Basiliu Sto­­ianu, din Carașu, D. Teodoru Popa, din Biharia. Noi încă le dorimu o vieță îndelungată, și fericire în cariera acesta arăta de lipsă în simulu națiunei noaste, a cărei fii din lipsa advocațiloru consăngeni au trebuitu să sufere multe apăsări și nedrăptățiri, apoi apărănduoe cause particulare de multe ori să nuTă apăra mi cause de interesu naționalu, la a cărui apărare încă le dorimu din inimă totă­lia sufletescă, spre mărirea gloriei naționale, care o puneau pn simțulu de dreptate. D. episcopui Ioane Alecsi au dăruitu pentru ajutoriulu a trei iuriet­ la univereitatea Pestană 150 fr. m. a. dovadă de părintescă îngrijire. Consiliulu locotenențialu alu Ungariei a trămisu pe episc. mi cons. locot. Ioane Danielscu ca comisariu spre a aplana di­­ferințele escate între episcopia romănă gr. kat. din Gherla și între cea rusescă din Muncaciu în causa fundațiuniloru, care cu o cale va avea să cerceteze și treaba romăniloru gr. cat. din com. Ugocia, Satu mare, și Maramurășu, care recurseră la lo­­cotenință, pentru o episcopie pouă ori străpunerea cei din Gherla în Baia m. Recureutu acepta sa substernutu și la Maiestate, în limba romănă, și e subscrisu în loculu întăiu de com. supr. alu Maramurășului D. Mihail. AUSTRIA. Viena, 29. Noe. Eri dede Esc. La cont. Nadașdi o­dinea mare, la care, erau învitați. Nou denumitele președinte alu reg. suvernu transilvanu. LMC. cont. Crenneville, D. metro­­ Ează proieptulu de legea presei alu comisiunei senatului imperialu, care să mi reportă de cătră comisiune casei deputați­­loru, ne poate interesa și mai multu, fiindu că elu privește libertatea presei nu numai de unu dreptu particulariu, ci și de o instituțiune politică, de care unu statu liberu tocma așa de puținu să pote­li uci, precumu ns o poate suferi unu otatu peli­­­­politu cont. Șterca Șuluțu, enion. gr. cat. Dr. Hainald, ambii v.președinți ai r. guvernu Cosma și Popu și Conradu Șinșidiu, gr. săsescu prov. ș. a. Încă totu nu mai eșiră instrucțiuni în care să ce pottă oglinda provisoriulu.­­ Pentru ca să vorbimu ceva și despre simțulu casei deputațiloru senatului imperialu, apoi acela tocma în zilele acestea fiii desbaterea despre legea scutiriei libertăței perso­­nale și apărarea dreptului de siguranța locuinței, deci lăsăndu aa o parte părerile mi­dicariene ținute în privința aceasta, apoi e a ști, că sau otărătu, ca în contra arestărei pentru cer­­cetări să se conceadă liberarea arestatului pe lăngă cauți un­­seu etăndu bunu cineva pentru celu prinsu, ori chiaru ci ce mi delăture arestarea de incursiu­une, deasă ci voru afla temeiuri de vreo scandală. Libertatea persoanei în contra abusărei po­­testatei judecătorești e pusă suptu scutulu legiloru. Dreptulu locuinței în contra adusării potestății publice încă e pusu suptu scutulu legei, totuși cercetări prin casă se potu întreprinde, însă numai în puterea unui mandatu judecătorescu prevăzutu cu temeiuri, care să se îmăneze celui cercetăndu ori îndată, ori în 24 ore dela cercetare. Eră spre scopulu administrăciunei judecății penule poate și poliția, ori antistele comunei ordina cercetarea, doar cineva ca aflatu în faptă rea, seau e cu prepusu din alte fapte rele, seu se va afla, că ține la sine lucruri, care­­ lu vedea cu că au luatu parte la vreo faptă rea. - beru. Acestu proiectu desaiințieză legea presei din 27. Mais cu toate codițele ei de atunci încoace,­­ wi aduce pn paragra­­fii csi ceva mai mare ușurare pentru presă, încă nu pri­­vește depunerea cauțiunei și dreptulu edițiunei. Pentru Viena ci juru d.e. cs cere cauțiune de 8­00 fr., eară pn alte cetăți (seu jurulu loru) cu locuitori peste 60,000 cauțiunea e 6000 fr., în locuri cu locuitori de 3900, cauțiunea e 4000 ep. în toate celelalte locuri căte 2000 fr., eară pentru acelea jurnale care pu esu mai multu de 7 ori pe săptămănă numai pe jumătate apei dreptulu edițiunei cuprinde în eine și dreptulu provisiunei. Redacțiunea să­gare responsabilă de cuprinsulu jurnalului și în casa de pedeapsă pentru unu delictu, ape s'aru judeca aa închi­­soare pe 5 ani, perde și cauțiunea în favoarea fondului săraci­­loru, în alte casuri mai mici pedeapsă de 300 pănă la jumăta­­te cauțiunea, despre jurii însă nu vedemu nimica pn proiectu. Vomu vede cum va trece proiectulu acesta pn desbaterile spețiale și atunci ne vomu convinge despre viitoarea sorte a pre­­cei.­­ Din acestea potemu vedea mi simțulu majorităței pn ca­­sa deputațiloru la senatulu imperialu unde secerau instituțiunile liberali. — Telegramulu Gazetei, Cluju, 7. Dec. 1861. D. vicepreșiedinte Po­pu sosi, la 12 care se ținu o ședin­ PRINCIPATELE UNITE. De nneste Oltețu, pn piua de CC. Arhangheli. - Salutămu cu viă căldură Asociațiunea DB. pentru literatura romănă și cultura poporului romănu. Noi stag­­pămu întru toate pănă la uniunea definitivă a țeriloru noastre. Atunci doară vomu fi și noi fericiți a vede între altele, înau­­gurarea universității din București alu cărei fundamentu s'a a­­șezatu de mulțișoru (sub caimacamulu Al. Ghica), precum și a societății academice croită în anulu trecutu, deocamdată numai pentru filosofiă și istoriă. Această din urmă se putea și în­­ființa păn' acum, des nu s'aru­gi proiectatu spese atătu de mari pentru dănsa, ne conturu statului. (304.000 lei ne ană!). Piedeca cea mai mare a desvoltării instituțiunilor u aa noi este că, toate ce croescu ne boem­ă, aristocraticește en grand, mi toate ce aruncă în spinarea statului, carele mii de altm, ape sestule greutăți de suportatu, ear privații nu prea conferescu na nemicu ne este de interesu comunu seau prea puținu. Vei mai mulți își prădează averile prin țări străine, făcăndu călătorii făr' de neci unu scopu folositoriu loruși seu țărei, ci numai să poată zice că au fostu și ei în întru, în Europa, earu acasă toate pare că­ su resturnate.­­ Ați avea mi­ne­ multe, dar' să zicemu chiaru mi saeii cei atătu de bogați pn institute de totu febiulu de ar fi așteptatu totu numai dela otatu? Comitetulu din Craiova pentru ajutoriulu rin epilopă romăni academici s'a constituitu prin stăruința și zelulu Dlui advocatu filoromănu, filotransilvanu și antigrecu, Emanuilu Chinezu. Dom­­nia lui a adunatu mi păn' acum sume frumușele pentru turiștii din Sibiiu, cari s'au văzutu publicate în jurnalele Dr. Totu­­lui a scrisu astă primăvară mitropolitului, episcopiloru, ministrului de cultu și instrucțiune, principelui Brancovanu, ca să concură cu filantropie mului loru din sumele ce­le stau sub dispunere pentru binefaceri, încurăgări etc. întru ajutoriulu comitelui spre ajungerea lăudatului său scopu. Dela cei dintăiu n'a căpă­­tatu neci unu re spuneu. Pate că SS-le Sale nu potură ceti scri­­sorea pe latimie, cu atătu mai vărtosu că scriitoriulu uitase a o împăna cu sedile mi cabile. Ear­ Il. episcopu alu Râmnicului nu înceteză pănă astăzi a ridica mănăstiri prin vărfurile mun­­țiloru, spre locuința sihastriloru mi a bufnițeloru. Dar' bufni­­ța e socia Minervei, simbolulu științaloru, prin urmare­­. La o face aceasta din amoru cătră științe. - Ministrulu de cultu și instrucțiune, după datina constituțională a dimisionatu­rii o­ a înlocuitu cu altulu. - Pr. Brancovanu a respunsu cum că, fiin­­dui în ăsta anu toate sumele bugetului din veniturile manăstirești împărțite, nu poate concura deocamdată, ci arătăndui se mai de aproape scopulu comitetului, va prevede în bugetulu anului veni­­toriu o sumă oare­care mi pentru dânsulu. D. Chinezu numai de­­cătu a făcutu aceasta, și acum să așteaptă dela serenisimulu principe, ca să concurgă pe totu anulu deacă nu cu mai multu, măcaru cu atăta cătu a subsch­su D. Nicolae Opranu (200 galb. pe anu, în timpu de 10 ani).­­ Ajutoarele ce comitetulu le va destina pentru transilvani și alți tineri de dincolo, le va tri­­mite la casea Asociațiunei literarie transilvane, ca amesuratu­­§2 mi § 23 air. v. din statutele Asociațiunei, să ce împartă la stipendii și premii tineriloru romăni lipsiți de mijloace, de pre la academii și universități, fără alegere de confesiune, ce­­ea ce este intențiunea și a Asociațiunei. Această ideă salutariă nu împlică în sine, altuceva, de­­cătu facere de bine, misericordiă, filantropiă și înaintarea cul­­turei, prin urmare civilizațiune, idea soclului nostru.

Next