Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-11-25 / nr. 93
389 chiaru romănii fură aceia, carii au făcutu deșerte toate încercările celoru ue vrea că alegă deputați la dieta din Pesta. Dela Dobrani ce ocriu acestea: „După dispusăciunile ce oe vădu, că se facu de D. ministru C. Nadașdi în privința afaceriloru Transilvaniei operămu, că tii pii comitatulu Hunedorei vomu ave pn scurtu timpu ocasiune a ne încredința, că încătu a avutu seriositate D. comite Br. Noposa atătu la organisarea pn Aprile, cătu mi aa congregațiunea din 8. Iulie și alte ocasiuni cu terenulu legatu din 1848.” Totu deodată se reporteză, că D. G. Filipu își dede demisiunea dela presidiulu Cecipiei ciliale, cu napelă îsărcinase comitele. Pentru ce? — În seriulu Arieșului (așezatu între comitatele Turda și Alba de Josu, totudeauna făimoșu de escesuri) au începutu a suferi forte tare securitatea publică. În 14. Noembre diminepa află în satulu săcuiescu Baghiom în mijloculu uliței unu omu ucisu cumplitu. În Dumbrău satu romănescu unu ecsecutoru de dare împușcă ne unu romănu. Jin Cuvend cară săcuescu ce află în 25. Noembre de dimineță earăși unu trupu de omu mortu. În satulu Mischiu s'au bătutu romănii între cine spre urâtu (Cuzlun). UNGARIA. Pesta. Spre bucuria națiunei ne aduce „Concordia” știre cum că în zilele acestea depuseră censura de advocatură 7 juni romani, ad. D. Iacobu Brădușanu, doctori de drept. din Satu mare, D. Nic. Filimonu, din comit. Aradu, D. Aureliu Manu, doct. in drept, (din Carașiu), D. Misiciu Ioanu, (din com. Timișu), D. Moțu Ioanu, (din Aradu), D. Basiliu Stoianu, din Carașu, D. Teodoru Popa, din Biharia. Noi încă le dorimu o vieță îndelungată, și fericire în cariera acesta arăta de lipsă în simulu națiunei noaste, a cărei fii din lipsa advocațiloru consăngeni au trebuitu să sufere multe apăsări și nedrăptățiri, apoi apărănduoe cause particulare de multe ori să nuTă apăra mi cause de interesu naționalu, la a cărui apărare încă le dorimu din inimă totălia sufletescă, spre mărirea gloriei naționale, care o puneau pn simțulu de dreptate. D. episcopui Ioane Alecsi au dăruitu pentru ajutoriulu a trei iuriet la univereitatea Pestană 150 fr. m. a. dovadă de părintescă îngrijire. Consiliulu locotenențialu alu Ungariei a trămisu pe episc. mi cons. locot. Ioane Danielscu ca comisariu spre a aplana diferințele escate între episcopia romănă gr. kat. din Gherla și între cea rusescă din Muncaciu în causa fundațiuniloru, care cu o cale va avea să cerceteze și treaba romăniloru gr. cat. din com. Ugocia, Satu mare, și Maramurășu, care recurseră la locotenință, pentru o episcopie pouă ori străpunerea cei din Gherla în Baia m. Recureutu acepta sa substernutu și la Maiestate, în limba romănă, și e subscrisu în loculu întăiu de com. supr. alu Maramurășului D. Mihail. AUSTRIA. Viena, 29. Noe. Eri dede Esc. La cont. Nadașdi odinea mare, la care, erau învitați. Nou denumitele președinte alu reg. suvernu transilvanu. LMC. cont. Crenneville, D. metro Ează proieptulu de legea presei alu comisiunei senatului imperialu, care să mi reportă de cătră comisiune casei deputațiloru, ne poate interesa și mai multu, fiindu că elu privește libertatea presei nu numai de unu dreptu particulariu, ci și de o instituțiune politică, de care unu statu liberu tocma așa de puținu să poteli uci, precumu ns o poate suferi unu otatu pelipolitu cont. Șterca Șuluțu, enion. gr. cat. Dr. Hainald, ambii v.președinți ai r. guvernu Cosma și Popu și Conradu Șinșidiu, gr. săsescu prov. ș. a. Încă totu nu mai eșiră instrucțiuni în care să ce pottă oglinda provisoriulu. Pentru ca să vorbimu ceva și despre simțulu casei deputațiloru senatului imperialu, apoi acela tocma în zilele acestea fiii desbaterea despre legea scutiriei libertăței personale și apărarea dreptului de siguranța locuinței, deci lăsăndu aa o parte părerile midicariene ținute în privința aceasta, apoi e a ști, că sau otărătu, ca în contra arestărei pentru cercetări să se conceadă liberarea arestatului pe lăngă cauți unseu etăndu bunu cineva pentru celu prinsu, ori chiaru ci ce mi delăture arestarea de incursiuune, deasă ci voru afla temeiuri de vreo scandală. Libertatea persoanei în contra abusărei potestatei judecătorești e pusă suptu scutulu legiloru. Dreptulu locuinței în contra adusării potestății publice încă e pusu suptu scutulu legei, totuși cercetări prin casă se potu întreprinde, însă numai în puterea unui mandatu judecătorescu prevăzutu cu temeiuri, care să se îmăneze celui cercetăndu ori îndată, ori în 24 ore dela cercetare. Eră spre scopulu administrăciunei judecății penule poate și poliția, ori antistele comunei ordina cercetarea, doar cineva ca aflatu în faptă rea, seau e cu prepusu din alte fapte rele, seu se va afla, că ține la sine lucruri, care lu vedea cu că au luatu parte la vreo faptă rea. - beru. Acestu proiectu desaiințieză legea presei din 27. Mais cu toate codițele ei de atunci încoace, wi aduce pn paragrafii csi ceva mai mare ușurare pentru presă, încă nu privește depunerea cauțiunei și dreptulu edițiunei. Pentru Viena ci juru d.e. cs cere cauțiune de 800 fr., eară pn alte cetăți (seu jurulu loru) cu locuitori peste 60,000 cauțiunea e 6000 fr., în locuri cu locuitori de 3900, cauțiunea e 4000 ep. în toate celelalte locuri căte 2000 fr., eară pentru acelea jurnale care pu esu mai multu de 7 ori pe săptămănă numai pe jumătate apei dreptulu edițiunei cuprinde în eine și dreptulu provisiunei. Redacțiunea săgare responsabilă de cuprinsulu jurnalului și în casa de pedeapsă pentru unu delictu, ape s'aru judeca aa închisoare pe 5 ani, perde și cauțiunea în favoarea fondului săraciloru, în alte casuri mai mici pedeapsă de 300 pănă la jumătate cauțiunea, despre jurii însă nu vedemu nimica pn proiectu. Vomu vede cum va trece proiectulu acesta pn desbaterile spețiale și atunci ne vomu convinge despre viitoarea sorte a precei. Din acestea potemu vedea mi simțulu majorităței pn casa deputațiloru la senatulu imperialu unde secerau instituțiunile liberali. — Telegramulu Gazetei, Cluju, 7. Dec. 1861. D. vicepreșiedinte Popu sosi, la 12 care se ținu o ședin PRINCIPATELE UNITE. De nneste Oltețu, pn piua de CC. Arhangheli. - Salutămu cu viă căldură Asociațiunea DB. pentru literatura romănă și cultura poporului romănu. Noi stagpămu întru toate pănă la uniunea definitivă a țeriloru noastre. Atunci doară vomu fi și noi fericiți a vede între altele, înaugurarea universității din București alu cărei fundamentu s'a așezatu de mulțișoru (sub caimacamulu Al. Ghica), precum și a societății academice croită în anulu trecutu, deocamdată numai pentru filosofiă și istoriă. Această din urmă se putea și înființa păn' acum, des nu s'arugi proiectatu spese atătu de mari pentru dănsa, ne conturu statului. (304.000 lei ne ană!). Piedeca cea mai mare a desvoltării instituțiunilor u aa noi este că, toate ce croescu ne boemă, aristocraticește en grand, mi toate ce aruncă în spinarea statului, carele mii de altm, ape sestule greutăți de suportatu, ear privații nu prea conferescu na nemicu ne este de interesu comunu seau prea puținu. Vei mai mulți își prădează averile prin țări străine, făcăndu călătorii făr' de neci unu scopu folositoriu loruși seu țărei, ci numai să poată zice că au fostu și ei în întru, în Europa, earu acasă toate pare că su resturnate. Ați avea mine multe, dar' să zicemu chiaru mi saeii cei atătu de bogați pn institute de totu febiulu de ar fi așteptatu totu numai dela otatu? Comitetulu din Craiova pentru ajutoriulu rin epilopă romăni academici s'a constituitu prin stăruința și zelulu Dlui advocatu filoromănu, filotransilvanu și antigrecu, Emanuilu Chinezu. Domnia lui a adunatu mi păn' acum sume frumușele pentru turiștii din Sibiiu, cari s'au văzutu publicate în jurnalele Dr. Totului a scrisu astă primăvară mitropolitului, episcopiloru, ministrului de cultu și instrucțiune, principelui Brancovanu, ca să concură cu filantropie mului loru din sumele cele stau sub dispunere pentru binefaceri, încurăgări etc. întru ajutoriulu comitelui spre ajungerea lăudatului său scopu. Dela cei dintăiu n'a căpătatu neci unu re spuneu. Pate că SS-le Sale nu potură ceti scrisorea pe latimie, cu atătu mai vărtosu că scriitoriulu uitase a o împăna cu sedile mi cabile. Ear Il. episcopu alu Râmnicului nu înceteză pănă astăzi a ridica mănăstiri prin vărfurile munțiloru, spre locuința sihastriloru mi a bufnițeloru. Dar' bufnița e socia Minervei, simbolulu științaloru, prin urmare. La o face aceasta din amoru cătră științe. - Ministrulu de cultu și instrucțiune, după datina constituțională a dimisionaturii o a înlocuitu cu altulu. - Pr. Brancovanu a respunsu cum că, fiindui în ăsta anu toate sumele bugetului din veniturile manăstirești împărțite, nu poate concura deocamdată, ci arătăndui se mai de aproape scopulu comitetului, va prevede în bugetulu anului venitoriu o sumă oarecare mi pentru dânsulu. D. Chinezu numai decătu a făcutu aceasta, și acum să așteaptă dela serenisimulu principe, ca să concurgă pe totu anulu deacă nu cu mai multu, măcaru cu atăta cătu a subschsu D. Nicolae Opranu (200 galb. pe anu, în timpu de 10 ani). Ajutoarele ce comitetulu le va destina pentru transilvani și alți tineri de dincolo, le va trimite la casea Asociațiunei literarie transilvane, ca amesuratu§2 mi § 23 air. v. din statutele Asociațiunei, să ce împartă la stipendii și premii tineriloru romăni lipsiți de mijloace, de pre la academii și universități, fără alegere de confesiune, ceea ce este intențiunea și a Asociațiunei. Această ideă salutariă nu împlică în sine, altuceva, decătu facere de bine, misericordiă, filantropiă și înaintarea culturei, prin urmare civilizațiune, idea soclului nostru.