Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-03-22 / nr. 23
Ar 23, Gazeta este regulata de 2 ori, si Coasea una data pe sertemana, ad. Mercurea si Sambeta. Pretiusu loru este pe 1 anu 10 f., re diumetate anu 5 f. austr. inlauntrulu monarchiei. 1SGa. Pentru tieri straine 7 f.50 cr. pe 1 sem., si 15 fr. pe unu anu. Se prenumera la toate postele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondenti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. austr. TRANSSILVANILEI. parasire fara nici tiu s'a inchegata "Transilvaniei Televgamp. Baia de Schisip, 28. Martie 1861. Congregatiunea comitatului Zarandu s'a deschisu cu cuventare romanesca. Intre representantii capitali fară Limb'a romana e limb'a ofici bal'a reconstituirei e diploma din 20, Octobre, prefectulu de somitatu (făisrău) a depusu juramentulu conformu cu instructiunea. S'au alesu comitetulu, sa primitu, dupa primirea generala urmă demonstratiunea unoru magiari prin svomotoasa “tradia a remasa pe locu. Altfel iu tote sunt in odin. Adunarea comitetului e conchiamata pe 3. Aprilie 1860 1. Gazeta oficiala dela Viena despre reorganisatiunea Transilvaniei. nainte se compunea alui Il. reg. romanescu, de acum înainte se se prefaca intrand districtu de sine, numita: Al-Naseudului, pentru carele administratiunea va trebui se se organiseze in tota cu cea din districtulu Fagarasiului; — privinti'a intorma pe langa reinai nainte autonoma, carea dupa igheanalta comua trebue se se intruda si preste districtulu Naseudului, apoi cu pana la 15. Aprile au. s. reorganisatiunea se se complinesca nearegata, spoa in acea di activitatea ofisiosa a organeloru administrative, care au fostu pana acum, se incepe si cea restaurata se tota incepe. Totu odata legiuitulu Comes Eganz o amanare se ragseada de la Transilvania spre a se reapuca cu tota rptintirea intiala reorganisatimea ssapneloga si a districteloru sasesci, cum si de alegerile burgmaistriloru si a judeciloru regesci. — Denumirile se scimu. Abia trecura vr'o cateva zile dela publicarea telegramului despre reorganisarea Transilvaniei si indata ne si sosi din mai multe parti nemulttumirea, care o simtiesep românii din apucaturile restaurarei municipalitatiloru Transilvaniei, la care romanului e atata de neumfata calea, pe candu din contra altora e atata de bine si cu calcula asternuta. Încatu romanii abia voru audi, ca se incepu restauratiunile si in 15 dile cauta se fia gata, pe candu ele sunt între ceilalti pe sublu mana de candu si de candu precalculate si asiediate, in satp ne pune tota conducerea lucrului la cugete, ca cum cineva ar vrea se si mantue urechia, ca a datu la toti tote, plecandu in fapta ne aflamu in cea mai mare confusiune, renigasa dasa se restaura din fostele comitate cum au fostu la 1848 fara ca se se faca restauratiuni cu totulu noue, atunci dreptulu alegerei e numai o chimera, si daca in fundulu regescu numai comunitatile centumvirale, care se alau inainte de 1848, se voru intregi ele singure pe sene si apoi ele voru restauga magistratele, apoi mai vertosu aici egala indgertatige a romanului la alegerile deputatiloru la dieta, nu la ei acestia inca se alegea numai de comunitate cu magistratulu, aioi dela gratia altora, care e calculata pana la buna placere, totema spera dupa ratianiatatea romaniloru nu voru fi estta? Totusu ce ne imbucura o inalta hotarire a Maiestatei Sale, prin care se defige constituirea fostului sentimenta alu P. romanu unu archivariu, rgotocolis decatori cercuali, doi comisari rectificatori, doi sanselisti judec mnala la regiertogata,iahiteru, ingineru, medicu fisicu, chirurgu, mosia, carcerariu, 4 trabanti si samifise. Pentru departarea Borgoului, si a cercului Sieului de centru, credu, ca totu voru mai veni unele abateri dela analogia Fogarăsiului. — Tota regimentuluraghenise cu partea vecina mai apusana. 2) Valea Cosnei — O organisatiune de mustra cu unu spectoratu de scule se vera punctulu de plecare dela Feldga in susu cu ambele Puesci. 3) Valea Borgoului. 4) Cerculu de dupa Tergu sean alu Sieplui, adapea a congregatiunei. Maiestatea Sa Partea cea mai inteligenta si Naseuda, apoi districtele sasesci pedestru de margini (granitia) s. g. apost. prin prea inaltș decretu a primi reorganisarea si saseaci, districtele Fogarasiu cetatile regesci libere ale regimentului alu rasetimea loru de diumele de mai nainte, si respective P. romanu bar. de Salmen si mai din 2%. Mar: partii rolitiso- administrative districtulu Naseudului intre cele pe langa acea decisiune, ca trenutulu, din carele ca prin si orasiele privilegiate urmare activarea gubernului tierei transilvane, comitatele, fu mai insarcinatu, annca scaunele secuiesci si se se restaure intre me, si in pen”e chiaru numai judecatoresei, o slusiune; romanulu nu pote da nici nici o multtumire. estinderea manuiuia sau pentru intr'o prefectura va fi nemultiumitoriu. ca e prefecture e ca se fa analoga cu ceea unu siefu carghefesta seansaritana, cu aceeasi demnitate, sage oau vice-prefectu, unu regiu perceptoru, va imparti dupa analogia Fogarasiului vi de soiutu, ca centumvirale nu se ala inainte de 1848 nici unu romanu, se aiba nici o infloritia la acestea „restaurari . -are instructiuni speciale cu inflorirea prefecturei! — cu privitore desene, reniga care gratia meritata go+ Conditiunea gesonstiriniei acestei si apoi Dumnedieu -D. a Fogarasiului, in comunitățile prin urmare ad. ca se aiba Vlănccii, unu „vice-notariu, la egaliin toata si in prefectura Fogarasiului prefectii comitateloru, apoi unu in patru cercuri: 1) Naseudulu notaghia, 6 assesori dara case de unu in TRANSILVANIA. Dela Fogarasiu, 28. Martiu 1861. Nerumegata corespondintia a romanului din Deesiu publicata in „Kolosvari Cuziuni” Nr. 4% asupra adunarii natională din Sibiu — a secretarilor ei — si cu deosebire asupra Domnului Georgiu Baritiu a implutit cu veniri si pe la noi nu numai pe romani, dara si pe alti barbati neromani bine-simtitori, cu atata mai regrosp caci nimini nu se pâte indoi despre neadeverurile produse in acelu articulu. Aici orininea publica eca presiedintii adunarii cu secretarii ei se traga dea dreptulu pe acelu romanu cu totulu retacitu — precum si pe redactoriulu jurnalului mentionata la judecata, acusandui pe temeiulu $ 488 si 493 a cond. pen. Doamne candu vomu scapa de astfelu de renegati — ce sunt mai inveninati ca veninulu si mai periculosi ca periculu insusi! Dabit Deus his quoque finem!! — mii. Mai multe De pre malulu dreptu alu Somesiului 18, n. 1861. (Somitatari Satumarelui.) (Urmare din Nr. tgespit) Intrelegintia “romana ei spunea pressedintelui in bune: ea asta scena spurcata nu vedesce nesi o cultura, nesi o civilisatiune, neci o fratietate din partea magiariloru, pana candu portarea cea solida barbatieasca a romaniloru - fagia cu inspiaghite, bati peptile si injuratiunile partitei ultraistice — e demna de tota mirarea. Ungurii su pre sentiescu perirea batendu in capu pe romani, fara a sagoga fratietate nu se voru ferici in veci; dara desa voru trata magiarii astfeliu cu românii, atunci n'au ce sonta pe fratietatea loru, cu ei infioranduse de Marlisioru s. -