Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-04-22 / nr. 33

GAZETA TRANSILVANIEI. Ng. 83. Brasiovu. 27. Aprilie 1561. Anulu HaGu. Lazet­a este regulata de 2 ori, si Fusea una data, pe septemana, ad. Mercurea si Sambeta.­­ Pretiusu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 fe. austr. inla intrulu monarchiei. Pentru tiegi straine 15 f. pe unu anu sau 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 coidiesegi mon. sunatdria. Se prenumera la tote fostele e. r., cum si la toti cunoscuti nostri DD. corespondenti. Pentru serie „petit“ se ceru, 8 cr, val. aust. Telegramu. Rest­a, 4. Maiuu. Popa se verifică cu unanimitate; astadi e se se fineze verificatiunile. Murgu e deputatu dela Recasiu — Adăstome si probleme politice cu priviatia la natiunei romana din tierile austriace. Evenimintele incepu a lua intre noi Gresi care forme. Inca to­­tulu e turbure, inca stravechi numai ca prin o negura deasa, se pote insa intemplă, ca faptele complinite sa ne suprinda dintr'oda­­­ ta si - pe catu bati in palmi, se ni se dica: Atata e alu vostru, eara mai m­ultu nimicu. Deci privegherea nóstra nici odata nu pote se fiu destulu de apriga. — Natiunea nóstra e intuita asupra principiiloru dupa care tre­­bue se purceda, deasa voiesce se'iti asigure viitorulu ca natiune. Pana acum vechiuramu pe barbatii ei in cateva comitate si scaune portandu­­se in conformitate cu acele principii sau adeca cu program­a nationala ghemala noue dela parintii nostrii (1791-18148), contarbati ici colo, numai de cate o cotem­a. Intr'aseea pe la unele tienuturi barbatii romaniloru fusera adusi in o confusiune momentana prin maiestuas­ a dialectica a unoru retori mai vertosu unguri, carii au avantagiulu unui esercitiu parlamentariu si curagiulu ce da esperiinti­a, insosita de termini si espresiuni noue, moderne, inventate cu inadinsu si siose cum am dice în m­atia cu pi­­sce lucruri cu totulu f garante. Se cautamu ceva mai bine la terminii acestia de moda. Le luamu pe cei mai resunatori. Dreptulu istoricu. Acesta este, pentru cei carii ila au, cea mai sigura garantia in contra despotismului. Asia drep aparatorii dreptului istoricu. Noi însa avemu ve­i intrebamu : Care dreptu istoghisp­ila intrelegu dumnealoru? Din sesalala trecutu de sanda cu sanstipnea zgagmati­­ca (1723—1740)? scu de candu cu Tocutin si Rakoczi sub Leopold? Ori din secululu alu 17-lea de cându Buda era pasthiali cu turcescu? Ori din alu 16-lea de sanda cu barbarele resboie civile - Zapolya, Ferdinandu, Dozsă etc.? Secu din alu­­ 15-lea, de candu nobilii se fo­­losiau de jus resistendi, cara regele ii tragea in tiera? Ei, — pana unde se mergeau saptanda prin istoria dreptulu istoricu ? Dă, poi romanii inca gasimu în istoria pna dreptu, ad,­­ drep­­tulu pumnaului, dreptulu celui mai tare. Asta la romani dreptulu istoricu se chiama nedreptu isto­­ricu.­­ „x - Individualitate istorico-politica. Terminu de moda, carele sanda se audi mai anteiu in sunatulu imperialu din Vie­­na, parea ca audiai unu terminu de ai magiloru su chiromantiloru, carti desfanta si predicu dupa nisce formule inventate totu de densii. Adica cu ce felu de faptura se fia acea individualitate istorico­­politica? Se ne infasi asiama în mintea noastra o tira, ce avuse Gresicare drepturi de autonomia sau chiaru de suveranitate, in acea nreaga o na­­tiune captusita bine cu privilegii tari si mari mai presusu de tote ce­­lelalte,­­ apoi acea tira cu acea natiune socotite la anu locu ca o Avntia organica se se numasca individualitate istorico­­politica, i e ah 104 Se luamu acum, ca din asemenea regioane su individualitati se compune monarchi­a intrega, se ne cautamu si pe noi romanii in acea tiega si se timp­unegedintiati, ca nu ne vomu ala nicairi, renigasa noi nu tgesemu de individualitate politico-nationala.. Asta individualitate politico-nationala ar­ insemna pe limba noa­­stra­­ celu putinu asta data: „Morte nationala si poli­­tica. Se sant patia­ile? Sunt regionele colective, din care se compune omenimea. Ce este limb­a „nationala ? Este sufletulu datatoru de dietia alu natiunii. A margini pe un toroga întru folosirea limbei sale, este a'i des­­chile artem­a, pentru ca se moaga cu însetate. . tru: O Ja. Orice poporu devine la ceea ce este, Unu numeru Grecare de omeni se pote cultivă si in limba strai­­na; deasa insa limba nationala nu e pregatita si cultivata, ei nu­­ ei rota comunică cunoscinttele cu connationalii loru, se disgusta, devina apostati sau rene­gati, eara poporulu ghemane orfanu. Nu e bine se se invelie in scolele primarie nici unu felu de limba straina, decatu numai lim­b­a nationala. In scolele gimnasiale inca nu trebue se se invetie nici unu stu­­diu în limba straina. —­­ Nici unu sacrificiu nu este prea mare, ce se aduce pentru culti­­varea si inavutirea limbei. Simtiulu nostru de libertate se­ sa manifestamu sranenda atunci sandu cere trebuintt­a, la oricine, adeverulu dreptu in fagia, cu o dem­­nitate de barbati determinatu a si suferi pentru elu. Cu ómeni servili, fia chiaru si romani, se nu ne insogu­iu, ca ne voru lasă la calea jumatate. Unu barbatu de statu dicea inainte cu vreo trei luni. La oameni cum sunt si romanii, se le astupi gura cu deregatorii publice, apoi se vedeti numai cum se voru molcomi si voru amuti. Reu se va invie la prea sigalasi­a si esselenti­a sa. Romanii pretindu firesce, ca din fiii loru se se aplice la oficii publice in numeru proportionalu, pentru ca de aceea au si ei o pa­­tria, de aceea platescu si ei contributiune in bani si in sange, cum si pentru ca ei au ajunsu ca se aiba incredere numai in fii­iei; cu toate acestea romanii credu asta, ca din natiunea loru nu se voru pune oficiali nici orbi, nici surdo-muti, nici renegati. Insa cu aplicarea de oficiali publici inca nu ai indestulata nici a diecea parte a garantii moga pe care le astepta si le pretindu romanii. Oficiatii astazi se rama­mane moga sau se scotu, cu ei descindu si parutele drepturi in mogmenta. Romanii recunoscu, spunsa ungurii au toata dreptatea ca se fa in­­destulati cu legile loru dela 1848 si se­ si caute garantia viitorului na­­tionalitatii si a neconditionatei loru predomniri in aceleasi. Iata insa, ca ungurii inca au inceputu a recunosce, simea romanii au dreptu deca ei in aceleasi legi nu vedu nici unu felu de garantia pentru asecurarea esistintiei si a drepturiloru nationale cuve­­nite si loga. „Pesti Nario” (Diarulu de Pesta) unulu din cele mai bune­­ jurnale din tota monageri­a, condusu de K. Sillemonda Kemeny batra­­nulu si patitulu publicistu, scrie pe la 10. Aprile in obiectului ase­­sta asta: „Este de cea mai neaparata trebuintta, că dieta tiegei se coruga si relative se starga acele puncte din legile dela 1848, care stau in contradicere cu spiritulu seculului si­­ alu progresului, care margi­­nessa perfecta egalitate de drepturi a compatriotiloru de diferite nationalitati si confesiuni, si care (legi) deca se voru mai sustienea si de aci nainte, voru semana numai neghina desbinarii si a dusmaniei intre poporale conlocuitore, cara pe unguri iar lipsi de simratiele na­­­ tiuniloru civilisate, eaga in dilele de pericule amenintiatote, ar' ghema­­nea parasiti si impresurati de neamisi, isolati intg'ana moda fiorosu in tota Europ'a si chiaru in patria nostga. Mirabeau disese : „Deca voimu se simt liberi, mai anteiu se simu drepti.“ — Articolulu din carele ssose­ama pasagele de susu este se ghiea de Mauritiu Lukács, carele pe fata soimu, spnoasse si Transilvania si chiaru limba romana. In acelasi jurnalu bar. Sigismundu Kemeny disertandu forte pe largu despre uniunea Transilvaniei cu Ungaria, la Nr. 85 din 13 Apr. recunosce in tegminii cei mai ghesrisati, spunea dieta transilvana din 1848 a desghetata ce e dreptu, egalitatea de drepturi preste toti locui­­torii fara diferintta de limba si relege, nu sa b­ata insa nici unu felu de mesaga, pentru ca indeplinirea practica a legii acesteia se cores­­punda cerintteloru nationale; apoi „natiunea romanesca“ din Transilvani­a si confesiunea neunita au dreptulu de a pretinde in puterea legii, ca se ia parte activa la afacerile tierei. Tota acestea adeverari le recunosci si unult din cei mai renu­­miti conducatori ai unguriloru ardeleni, contele Ioan­ Bethlen in con­­gregatiunea dela Tagda, cara ideile dumnealui le priimira toti ungurii adunati acolo. Cu asemenea espectoratiunii capii natiunii unguresci recunoscu asemenea reassa. — nationala, tirania spirituala intrece pe ori numai ce tirania prin limb­a sa .

Next