Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-04-22 / nr. 33

GAZETA TRANSILVANIEI. Ng. 83. Brasiovu. 27. Aprilie 1561. Anulu HaGu. Lazeta este regulata de 2 ori, si Fusea una data, pe septemana, ad. Mercurea si Sambeta. Pretiusu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 fe. austr. inla intrulu monarchiei. Pentru tiegi straine 15 f. pe unu anu sau 45 doi dieceni, or 3 galbini si 3 coidiesegi mon. sunatdria. Se prenumera la tote fostele e. r., cum si la toti cunoscuti nostri DD. corespondenti. Pentru serie „petit“ se ceru, 8 cr, val. aust. Telegramu. Resta, 4. Maiuu. Popa se verifică cu unanimitate; astadi e se se fineze verificatiunile. Murgu e deputatu dela Recasiu — Adăstome si probleme politice cu priviatia la natiunei romana din tierile austriace. Evenimintele incepu a lua intre noi Gresi care forme. Inca totulu e turbure, inca stravechi numai ca prin o negura deasa, se pote insa intemplă, ca faptele complinite sa ne suprinda dintr'oda ta si - pe catu bati in palmi, se ni se dica: Atata e alu vostru, eara mai multu nimicu. Deci privegherea nóstra nici odata nu pote se fiu destulu de apriga. — Natiunea nóstra e intuita asupra principiiloru dupa care trebue se purceda, deasa voiesce se'iti asigure viitorulu ca natiune. Pana acum vechiuramu pe barbatii ei in cateva comitate si scaune portanduse in conformitate cu acele principii sau adeca cu programa nationala ghemala noue dela parintii nostrii (1791-18148), contarbati ici colo, numai de cate o cotema. Intr'aseea pe la unele tienuturi barbatii romaniloru fusera adusi in o confusiune momentana prin maiestuas a dialectica a unoru retori mai vertosu unguri, carii au avantagiulu unui esercitiu parlamentariu si curagiulu ce da esperiintia, insosita de termini si espresiuni noue, moderne, inventate cu inadinsu si siose cum am dice în matia cu pisce lucruri cu totulu f garante. Se cautamu ceva mai bine la terminii acestia de moda. Le luamu pe cei mai resunatori. Dreptulu istoricu. Acesta este, pentru cei carii ila au, cea mai sigura garantia in contra despotismului. Asia drep aparatorii dreptului istoricu. Noi însa avemu vei intrebamu : Care dreptu istoghispila intrelegu dumnealoru? Din sesalala trecutu de sanda cu sanstipnea zgagmatica (1723—1740)? scu de candu cu Tocutin si Rakoczi sub Leopold? Ori din secululu alu 17-lea de cându Buda era pasthiali cu turcescu? Ori din alu 16-lea de sanda cu barbarele resboie civile - Zapolya, Ferdinandu, Dozsă etc.? Secu din alu 15-lea, de candu nobilii se folosiau de jus resistendi, cara regele ii tragea in tiera? Ei, — pana unde se mergeau saptanda prin istoria dreptulu istoricu ? Dă, poi romanii inca gasimu în istoria pna dreptu, ad, dreptulu pumnaului, dreptulu celui mai tare. Asta la romani dreptulu istoricu se chiama nedreptu istoricu. „x - Individualitate istorico-politica. Terminu de moda, carele sanda se audi mai anteiu in sunatulu imperialu din Viena, parea ca audiai unu terminu de ai magiloru su chiromantiloru, carti desfanta si predicu dupa nisce formule inventate totu de densii. Adica cu ce felu de faptura se fia acea individualitate istoricopolitica? Se ne infasi asiama în mintea noastra o tira, ce avuse Gresicare drepturi de autonomia sau chiaru de suveranitate, in acea nreaga o natiune captusita bine cu privilegii tari si mari mai presusu de tote celelalte, apoi acea tira cu acea natiune socotite la anu locu ca o Avntia organica se se numasca individualitate istoricopolitica, i e ah 104 Se luamu acum, ca din asemenea regioane su individualitati se compune monarchia intrega, se ne cautamu si pe noi romanii in acea tiega si se timpunegedintiati, ca nu ne vomu ala nicairi, renigasa noi nu tgesemu de individualitate politico-nationala.. Asta individualitate politico-nationala ar insemna pe limba noastra celu putinu asta data: „Morte nationala si politica. Se sant patiaile? Sunt regionele colective, din care se compune omenimea. Ce este limba „nationala ? Este sufletulu datatoru de dietia alu natiunii. A margini pe un toroga întru folosirea limbei sale, este a'i deschile artema, pentru ca se moaga cu însetate. . tru: O Ja. Orice poporu devine la ceea ce este, Unu numeru Grecare de omeni se pote cultivă si in limba straina; deasa insa limba nationala nu e pregatita si cultivata, ei nu ei rota comunică cunoscinttele cu connationalii loru, se disgusta, devina apostati sau renegati, eara poporulu ghemane orfanu. Nu e bine se se invelie in scolele primarie nici unu felu de limba straina, decatu numai limba nationala. In scolele gimnasiale inca nu trebue se se invetie nici unu studiu în limba straina. — Nici unu sacrificiu nu este prea mare, ce se aduce pentru cultivarea si inavutirea limbei. Simtiulu nostru de libertate se sa manifestamu sranenda atunci sandu cere trebuintta, la oricine, adeverulu dreptu in fagia, cu o demnitate de barbati determinatu a si suferi pentru elu. Cu ómeni servili, fia chiaru si romani, se nu ne insoguiu, ca ne voru lasă la calea jumatate. Unu barbatu de statu dicea inainte cu vreo trei luni. La oameni cum sunt si romanii, se le astupi gura cu deregatorii publice, apoi se vedeti numai cum se voru molcomi si voru amuti. Reu se va invie la prea sigalasia si esselentia sa. Romanii pretindu firesce, ca din fiii loru se se aplice la oficii publice in numeru proportionalu, pentru ca de aceea au si ei o patria, de aceea platescu si ei contributiune in bani si in sange, cum si pentru ca ei au ajunsu ca se aiba incredere numai in fiiiei; cu toate acestea romanii credu asta, ca din natiunea loru nu se voru pune oficiali nici orbi, nici surdo-muti, nici renegati. Insa cu aplicarea de oficiali publici inca nu ai indestulata nici a diecea parte a garantii moga pe care le astepta si le pretindu romanii. Oficiatii astazi se ramamane moga sau se scotu, cu ei descindu si parutele drepturi in mogmenta. Romanii recunoscu, spunsa ungurii au toata dreptatea ca se fa indestulati cu legile loru dela 1848 si se si caute garantia viitorului nationalitatii si a neconditionatei loru predomniri in aceleasi. Iata insa, ca ungurii inca au inceputu a recunosce, simea romanii au dreptu deca ei in aceleasi legi nu vedu nici unu felu de garantia pentru asecurarea esistintiei si a drepturiloru nationale cuvenite si loga. „Pesti Nario” (Diarulu de Pesta) unulu din cele mai bune jurnale din tota monageria, condusu de K. Sillemonda Kemeny batranulu si patitulu publicistu, scrie pe la 10. Aprile in obiectului asesta asta: „Este de cea mai neaparata trebuintta, că dieta tiegei se coruga si relative se starga acele puncte din legile dela 1848, care stau in contradicere cu spiritulu seculului si alu progresului, care marginessa perfecta egalitate de drepturi a compatriotiloru de diferite nationalitati si confesiuni, si care (legi) deca se voru mai sustienea si de aci nainte, voru semana numai neghina desbinarii si a dusmaniei intre poporale conlocuitore, cara pe unguri iar lipsi de simratiele na tiuniloru civilisate, eaga in dilele de pericule amenintiatote, ar' ghemanea parasiti si impresurati de neamisi, isolati intg'ana moda fiorosu in tota Europ'a si chiaru in patria nostga. Mirabeau disese : „Deca voimu se simt liberi, mai anteiu se simu drepti.“ — Articolulu din carele ssoseama pasagele de susu este se ghiea de Mauritiu Lukács, carele pe fata soimu, spnoasse si Transilvania si chiaru limba romana. In acelasi jurnalu bar. Sigismundu Kemeny disertandu forte pe largu despre uniunea Transilvaniei cu Ungaria, la Nr. 85 din 13 Apr. recunosce in tegminii cei mai ghesrisati, spunea dieta transilvana din 1848 a desghetata ce e dreptu, egalitatea de drepturi preste toti locuitorii fara diferintta de limba si relege, nu sa bata insa nici unu felu de mesaga, pentru ca indeplinirea practica a legii acesteia se corespunda cerintteloru nationale; apoi „natiunea romanesca“ din Transilvania si confesiunea neunita au dreptulu de a pretinde in puterea legii, ca se ia parte activa la afacerile tierei. Tota acestea adeverari le recunosci si unult din cei mai renumiti conducatori ai unguriloru ardeleni, contele Ioan Bethlen in congregatiunea dela Tagda, cara ideile dumnealui le priimira toti ungurii adunati acolo. Cu asemenea espectoratiunii capii natiunii unguresci recunoscu asemenea reassa. — nationala, tirania spirituala intrece pe ori numai ce tirania prin limba sa .