Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-07-22 / nr. 58
Sazeta este regulata de 2 ori, Nr. 38. Brasiovu, 22. Huliu 1861. Ampșiș HAIG. Tă în, austr. inla intrulu monateniei, si Eoiea una data pe cortomana, ad. Mercurea Pentru tieri straine f. i la tâte postele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. 15 si Sambeta. Pretiusu loru este pe 1 anu 10 7, pe diuimetate anu 5 unu anu sau 45 doi dieceri, or 3 galbini si sogestondenti. 3. doi dieceri Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. mon. sunatâria. apui. Se prenumera Tarsa se cere inainte. GGGE Ressghirth regescu satga dieta Ungariei. E. (Urmare din Nr. tr.) Apdleeie principii ale legiloru din a. 1848 prin care posesiunea privilegiata a unoru clase s'a desfiintiatu, dgertala generalu de posesiune si de purtarea degegatoghiiloga sa intr'odusu, urbariulu, dieciucla si alte indatoriri urbariale s'au stersu, portarea comuna a sarcineloru si indatorirea generala de a servi in armata sa enunciata, in fine dreptulu electoralu sa intinsu si preste toate acelea clase, care mai nainte nu se bucura de acelasi. Noi inca prin diploma ponetga din 20. Octobre 1860 leamu gheornoseptp si confirmata serbatoresce ca pe unele care se afla in fiintia. Din contra incatu pentru celelalte parti, ale legiloru din 1848, apoi sfaturile si representantii tierei cunoscu, spunea legile acestea nepotendu se impacă cu respiratulu inttelesu alu sanctiunii pragmatice, tocmai din puntu de vedere alu dreptului nu potu sta, insa si afara de acestea sfaturile si representantii tiegei sciu prea bine, spunea legile acestea vatama nu numai drepturile celorulalte tieri ale Nostghe si ale intregului Nostru imperiu, ci totuoda ta si o parte insemnatoge a rorogaloga tienatoge de eogon'a ungurâsca in înteresele legii nationale, ba inca noi in urmarea unei esperiintie amara ama venitu si la acea convictiune, spunea toama pentru ca mai multi articoli ai aceloru legi nu corespundu la referintiele jurisdictiuniloru si nationalitatiloru desvoltate in cursulu seculiloru, nu coprindu in sene garantia duraveritatii (statorniciei) si a efaptuirii, si prin urmare cumea elemintele politice si nationale aflature in regatulu Nostru Ungaria, si tosma asta referinti'a numitului nostru regatu satra statulu intregu ceru o alta temelia pentru complanarea ce o avemu de scopu. Pentru aceea Noi staturiloru si representantiloru adunati in dieta binevoitu a le face cunoscutu, spunea Noi acei articuli de lege din an. 1848 care se afla in contradicere cu ceruta asesp gagire a nedespartiteloru interese ale intregului nostru statu, eaga anumitu cu decisiunile Nostre din 20. Octobre 1860 si din 26. Fauru 1861, precum Noi pana acum niciodata nu le recunoscuramu, asta nici in viitoru nu vomu respponsse aceea, la ce Noi nu ne tienema indatorati in regioana. Dupa ce insa dreptulu propunerii si alu incepeturei cu privintia Ia sebpintiósele modificatiuni nu se cuvine numai Noua pe calea proacea temelia, la terenulu istoricu nealteratu se fie cu putintia de a linisti tega in privintia „constitutiunii si a intereseloru ei nationale. In urmarea acestora Noi de chiaramu, spunea mai nainte de a se pote luă in pertractare dieta la diploma inaugurala care a se emite de catra Noi, va trebui se se faca revisiunea legiloru din an. 1847/8 in spiritulu sanctiunii pragmatice la interesele statului intrega, asta precum ama binevoitu a decretă in 20. Octobre 1860. ? Asteptandu Noi cu securitate, ca sfaturile nau la dieta se urmeze ecsemplulu strabuniloru legi, carii îndemnati de simtieminte patriotice au soiutu pretins categoricele cerintie ale referintieloru schimbatâre dupa timpuri, si dupa lege din a. 1687, alu art. 8 din 1715, alu fosta a descopeririloru fostre marturisirea art. noi 4 de 1 et 2 din 1723 in tote gata de a pune in consunantia dreptulu publicu alu Ungariei cu renegatele cerintte ale imperiului; si dupa ce Noi impartasirea mai departe ni-o pastramu a pe calea propusesiuniloru regesci, poruncimu staturiloru si representantiloru adunati in dieta, că ei se si ghespnoasea de a loru datorintia a elabora acele proiecte de lege, care se ceru la modificarea legiloru din 1848 si respective la stergerea unoru articuli din legi intru inttelespre respirateloru Nost ghe scopuri, si pe acelea se Ni se supuna Noua sata mai curundu la sanctionarea Nostra gegeasca. Nostre din 20. Octobre, mai departe intru la drepturile, datorintiele si intielesulu legii fundamentale din 26. Fauru 1861 desbaterea obiectelorutitore de legislatiune, privitre interesele tuturorutieriloeu si cusiune regulata. Prevedienduse cum ca definitiva terminare calea legislativa va cere unu timpu mai lungu desbateri amerunte, asta Noi din asesta causa inca cu asasimea condhiamarii senatului imperialu in 26. Fauru la acelasi an autografulu Nostru indireptatu catra cancelariulu Nostru ungurescu de curte amu binevoitu mesuri provisorii.” luarea de Dupa ce totusi magnatii si representantii adunati la dieta nu prea umilita adresa substernuta Noua au declaratu, spunea ei sant gata de a se lasă din casa in casa in representantii celoruale Noastre, asta Noi din acestu temeiu — de si acestei tieri in afacerile acelea, pe care Noi le am destinatu ca pe viitoru intru inttelesulu diplomei Nostre din 20. Osta. trec, se fie pertractate si decise prin participarea bine regulata a rorotaloga nostre statoghitoga — Deci Noi poruncimu si representantiloru adunati la dieta, cu ei se grabesca cu a indeplini acesta provocare a noastra, cu catu sustmatori, la uniunea Marelui Nostru Principatu Transilvania cu Ungaria, care s'a decretatu fara libera invoire a celei romanesci, apoi este loga nationale prin acesta uniune sunt periclitate, si pana sanda respectivele cerintte si interese ale moraginiei nu voru fi asecutate dupa mesuri Noi uniunea Marelui Principatu Condusi de acestea teala Transilvaniei cu Ungaria in diploma Nostra din 20. Octobre 1860 o amu lasatu neatinea si amu dispusu numai luarea aceloru mesuri care au de scopu restaurarea dietei Transilvaniei. Altmintrelea sta cuestiunea tieghiioga Nostre Sgoatia si Slavonia, in privintia carora tieri ale nostre. Noi in aptografala Nostru indgreptatu in 20, Oct. 1860 catra Banulu deslegarea chestiunii, in ce felu de referintia au se stea aceste tiegi catra Cevatala Nostru Ungaria, aria reservato la o decisiune a Nostra mai tarzia. Referintiele istorice a le asestora Chegate sarga sacra sogona a Ungariei, dreptulu representarii loru in dieta ungurasca, administrarea si legislatiunea loru din leuntru, prin legile din an. 1847-4u au suferitu o schimbare esentiale, da tosma schimbarile acestea produsera o iritatiune atata de mare, în catu acestea llegi au fost mai gata se se desfasa din legamintea lega federativa fondata pe legi respirate, decatu a se supune la poruncile ministeriului ungurescu. Intru inttelesulu susu atinsului Nostru autografu preanaltu dechiar amu earasi, spunea deslegarea chestiunii acesteia se va rotea pregati numai pe calea unei desbateri comune cu dieta croato-slavona. Deci una din problemele care sunt a se deslega de sarga sfaturile si representantii adunati in dieta va fi si aceea, de a desbate acesta chestiune din fundamenta, pentru ca se se afle modulu cum ar fi cu rotintia, ca pe langa conservarea administrarii neatagnate si apronoame inpusetiuniloru regesci, presentantiloru respundietoru timpurile au este ci acelasi proprii ale natiunii, asta va fi natiunii, că pe care de alta parte este pusu nu numai dreptulu, ci si datoginti'a gesi intr'unu modu cosi gergesentantii adu la respectivele loru zgorosetițni se afle cu privintia art. u Intr'aceea fiindea dupa sunetulu punctului Î. et II, provintiiloru Nostre de somani. fulu Nostru emisu in 26, Faucu 1861 catra cancelariulu fiindea Noi mai departe si in manile de curte aluiu diplomei in autograflu o face Ungariei statorirea imperialu deputati lalte regate si tieri atatu mai vertosu din partea Ungariei, 1848 serre cadiutu de modului cu cu carele sunt a se trimite în senatulu latura orice sila si intiala, o reservaramu constitutionale ce va avea a lua dieta,rile si representantii adunati in dieta, ei in adresa loru au denegatu perialu - admonema (dojanimu) presentantii tierei, din nou, cu ei prin narea de acum impartasireala senatulu imsi provocamu pe magnati, si pe re privire din causa Noastre la trimiterea ca amu voitu inadinsu că se ia acestu si la obiectu in a legiloru deputatiloru a dispune pentru casniu atinsele chestiuni comune runda la intregirea dietei sunt a natiunii sasesci sine si in fapta, si preste totu consultatiuni in interesele ferma cu trimiterea zghegatitore, a se pertractă de desagia deputati a senatului imperialu se ia parte cuvenita si decide si celu mai multu in decursululanei Septembre. Dupa statolirea reportului Ungariei si provintii ale Nostre intru inttelesulu susu' respiratei steatointte, dupa modificarea comesnrala si dupa stergerea a se loga in forma loru de acuma nu se potu ecsecută, de a se observă, spunsa acasta uniune niciodata nu avitere de lege, spunsa aceeasi dupa publinarea privi ca neeesecutavera, pana candu locuitorii nemagiari niei voru vedea, spunea teme a regateloru Nostghe Sgoatiei si Slavoniei, pnoga conditiuni că acelea, pe langa care tierise acestea la trebuintte, articuli de lege, carti sau Ceea ce privesce mai anteiu de toate si cuviintia. a dedis ra setianile asta Noi provocamu pe statua chestiunii acesteia pe catra celelalte tieri cuestiunea privitoarelora legi unilaterale a se se pneassa asupra dieia aducatu mai curge analtei Noo deplina pu. ai Transilvane din nicidecum fie gata se va deslegă de sene, si anume in modalaur pana atunci va fi de a se