Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-09-15 / nr. 73
290 Acesta o insemnaiu ca se se védia, ca faim’a ce o adusera pana acumu diurnalele si cu ele chiaru si Gazet’a in Niulu seu 69, cumuca asi fi fostu escortatu la Aiudu lu falsa. Eu me duseiu de buna voia cu fruntea si fasi’a deschisa, fara celu mai micu prepusu seu téma de vre o urmare rea. Si acesta cu atatu mai virtosu, pentru ca despre o parte nu credeamu, ca Domnii cei unguresci din Aiudu vom fi atatu de nepolitici, ca se me inchida, si se’si aprinda pali’a in capu, pentru cause politice si lupte adeveratu constitutionali, cara de alta parte nu sceamu se fiu facutu vreo crima ordinaria, ca se sune mai bine la urechi „ein gemeines Verbrechen“. După acesta introductiune, se auditi ce me întreba D. Szalantzi Lajos in Aiudu. Mai nainte vise de a veni la intrebari, se vedemu cumu se incepu protocolulu si cine era de fasia. Protocolulu începuse alu dictu D. Szalantzi L. in limba magiara, asa făcuse capulu acelui protocolu, scrisese pe cei de lasia, intre cari afara de noi doi, unu teneru bunu Radu de actuariu, Moldovanu vice-procuroru si Germanu scriitoriulu oficialu de martori, pusese si scrisese si întrebarea ad Generalia, si după ce gata cu acestea ’mi dîsa: „Hát tessék felelni“. Eu care nu sciu asia de bine magiaresce, cu D. Szalantzi, se vede ca nu intieleseiu acestea cuvinte rostite cu mare elegantia si siediendu pre unu scaunu,cu care, ca la inquisitu pentru crim’a conturbarei pacei publice nu-i era iertatu se’mi faca onoare cu capulu aplecatu pre man’a direapta tăcut si numai după ce D. Szalantzi L. ’mi mai repeți odata carnu restitu si ceva turburatu: „No hát nem felel ? dâseiu. Ce poftesci Domnule ? la care Domnia sa me intreba eara cu tonu linistitu: „Hat können Sie deutsch?“ — Nein, fu respunsulu. Asia! ca pana fura nemţii deregatori au sciutu si acumu nu sciţi, nu vreţi se sciţi. — Da Domnule, pana au fostu nemţii Domni am fostu si eu si Dunata in jugu, pe care doi l’amu purtatu mai usioru. Acumu inse suntemu in libertate, si eu nu vreau se aibi Dta nici atata — aretandui negru unghiei — mai multa libertate decatu mine. Daca’ti place se mananci pit’a Imperatului si se fii Domnu de sedria trebuie se sei limb’a inquisitului. Candu voiu fi eu Domnu si Dta inquisitu, eu voiu sei limb’a Dtale. — Hiszem jól van, Dinata poate spune si dicta la protocolu rumanesce. — Nu voiu lucru tarcatunule! si cap si .... — si venia —, si întrebare, si respunse, trebue se fie tote romanesce limpede, curatu, altufeliu nu’ti dau nece unu respunsu.............Na hát vegyen más papirost, si asia după naţionalele romanescu porni la Specialia: Dta esti acusatu pentru crim’a de turburarea liniscei publice. Ce duci la ast’a? Am intielesu — Cunosci Dta pre Georgiu Toma Bunduca si Joane Tomusiu, biroulu din Buciumu? Pre J. Tomusiu ilu cunoscu de multu, pentruca elu e frate cu Teodoru Tomusiu, care fu capitanu la Buciumani si ia ruptu o racheta unguresca piciorulu deasupr’a urarei in a. 1849. Pre Bunduca Iu cunoscu mai de multu de nume, dar’ in persona lu cunoscu numai din tómn’a a. tr. pre la midînloculu lui Noembre. Seista, ca in tómn’a trecuta gendarmii au fostu se prindă pre Bunduca ? — Am auditu, fiindu la Sabiniu in 4, Noembre cu ocasiunea organisarei Asociatiunei transilvane. — Seita ca Buciumanii s’au sculatu asupra gendarmiloru si nu au lasatu se prindia pre Bunduca? — Am auditu despre acesta chiaru dela Bunduca. — Cumu ai auditu ? Aci am dictatu la protocolu cumu am aretatu mai susu. — Ce ai sfătuită Dta la J. Tomusiu, Plaste, Bunduca si Gaitanu ? — Fiendu ca nu’mi aducu amente ca toti acestia se fi cerutu vre unu sfatu dela mine in concreto, nu le putui sfătui nimica. Fostu a Bunduca — după ce a scapatu din man’a gendarmiloru la Dta? Fostu! — Si ce iai sfatuitu? — Se mearga la Sabiniu, ca se imblandiesca superarea locutienetoriului maresialu-campestru si comand, generalu, cu care vorbisemu in 4. Noembre si se’lu roge ca se dispună sesi iea elu — B. pedeapsa intr’o inchisoare, unde era legea austriaca in vigoare. — Sei Dta ca Plaste si biroulu Tomusiu a fostu la Sabiniu ? Sciu — Si ce au cautatu? „Eu am auditu, ca s’a dusu se informeze pre comandantele generalu, ca misicarea ce se facu in Buciumu cu ocasiunea prinderei lui B., se facu din o mare neintielegere; — se se roge ca se nu tramitia comandantele vreo esecutiune militară pre satu si se stea buni cu persón’a si starea loru pentru veru ce turburare in venitoriu. Pentru ce ai venitusta la adunarea comitetului in 17. Oct. la Aiud, nefiind membru alu acelui comitetu ? Aflasemu ca in acea adunare se va citi decretulu guberniului, ca se se platésca si esecutese contributiunea, presupuneamu ca si comitetulu din Aiudu — cu celea mai multe comitete din Ungari’a si Transilvani’a va remonstra in contr’a promulgarei lui; cred eu am venitu ca se sfatuiescu pre membrii comitetului de sânge romanu, ca se nu faca causa comuna cu ungurii, ci ei se méarga pre rondu si se se dechiare, ca platescu, mai scleamu ca totu in acea adunare se vom propune asesori pentru căușele urbariali, si vreamu a contribui cu toate puterile ca se se aleaga si propună oameni fara de patime, judecători drepți, carii dandu fiacui ce e alu seu se ne scape tiér’a de proletariat, la care vré se o aduca stimat’a aristocrația. De unde seista, ca aristocrati’a vré se aduca tiér’a la proletariatu ? Din 10 de mii de expropriati, ce se făcură in cești 12 ani fara de lege prin tot feliul de techne, intrigi si măiestrii, scotiendu pre oameni in protiva préinaltei patente din 21. Juniu 1854 din case si moșii, espunendui chiaru si in tempu de ierna frigului si ploaei, asia, incatu multi au fostu siliți a parasi patria si trece in tier’a romanéasca cu mare dauna a erariului imperatescu. Cumu poți Dta dovedi acesta ? Fiendu ca acesta întrebare nu se tiene de conturbarea pacei publice, nu dau la ea nice unu respunsu. Pentru ce ai chiamatu Dta mulţimea de poporu in 17. Oct. la Aiudu ? — Eu nu am chiamatu pre nimine. — Apoi deca nu iai chiamatu Dta pentru ce au venitu? Ce eredi Dta? — Ei au venitu parte pentru ca era tîrgu de tiera in Aiudu, parte ea audîsera, ca amu venitu eu, si asia au venitu, ca se me apere se nu me batujocurésca cineva, pentru ca Aiudenii crediendu fara a avé dreptu, ca eu le asi fi aprinsu orasiulu, in 1849, s’au totu laudatu si au amenintiatu, ca de voiu catedia se vinu la vreo adunare de ale loru, me voiu masacra. Dta nu ai fostu in nice o tistie , ce ai avutu se inveti pre ómeni se platésca contributiunea ? Eu am militatu si militezu pentru dinastia austriaca, sciu ca unu statu fara venituri nu se poate tiené ; pentru acea mi am trenutu de cea mai santa detoria a îndemna si sfătui pre óameni, ca se platésca darea, ca se nu vina statulu din lips’a baniloru in vreo încurcătură si perplesitate. Daca sta díci ca ai venitu la Aiudu numai ca se sfatuesci pre membrii comitetului romani, ca se platésca darea, pentru ce ai intratu si ai cerutu cuventu in sidinti’a comitetului ? — Eu scleamu ca nu voiu avé cuventu in adunarea comitetului , si daca nu m’ar fi poftitu comitele supremu prin v.comitele Arkosi la sene înainte de adunare, si nu m’ar fi asecuratu, ca de si nu sum membru comitetului, totusi am intrare libera si votu consultativu, precumu a dechiarat’o asta chiaru si in faţi’a adunarei, nu a’si fi venitu ; după ce inse D. comite ’mi făcu acea onóare, nu me putuiu areta atata de prostu, ca se nu priimescu invitatiunea. (Va urma.) AUSTRI’A. Vien’a. Unu autografu imperatescu publica diurnalele, acela e din 15. Dec. 1861, si indreptatu catra cancelariulu Forgach, prin care i se comunica, ca Mai. Sa a imputeritu pe ministeriulu de justitia , se dée proiectulu de lege despre introducerea primeloru 4 cârti din condicia germana generala de comerciu la desbaterea senatu