Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-12-08 / nr. 97
386 cumentulu seu de constitutiune esitu in 25. Aprile alu anului curgătorii*) s’a induratu a respira lamuritu intregitatea toturoru nationalitatiloru si municipiiloru ca principiu generalu de gubernementu, eara in 11. Juniu la Innsbruck a binevoitu a incredintia pe deputaţii naţiunii sasesci prin cuventulu seu de domnitoru, cumca pe credintiosii sei cetatieni sasi, precumu pana acumu, asia si de aici inainte ii va manitiené in propriile loru drepturi si libertăți, mai departe cumuca 4. Adeverescu cuvinte rostite in adunari publice si acte de ale dietei, ca Ungari’a numai proptinduse pe Germani’a si numai in alianti’a cu acest’a poate avea unu viitoru; prin urmare Ungari’a nu se va opune la conservarea si pe viitoru a elementului germanu si a institutiuniloru lui; — mai pre urma ca 5. Conservarea natiunii sasesci si a constitutiunii ei celei liberale nu impedeca nicidecumu si nici intr’o privintia spiritualulu si materialulu progresu alu Ungariei. Deca acestea sperantie sigure ale natiunii sasesei nu se voru realisa, atunci dens’a acestea bunuri la care se in china si care ii sunt nedisputabile, nu le va poté sacrifica la nesce reforme , alu caroru resultatulu este nesigura. Națiunea saseasca a venitu incóace la ehiamarea regiloru unguresci numai pe lenga asigurarea nationalitatii sale, eara ea acesta esistintia naționala autonoma sia pastratuo cu credintia si nevatamata, după cumu marturisesce istori’a, sprijonita prin diplome regesei numerose in restimpu de siepte secuii sub regii unguresci mai naintea desbinarii Ardealului , cumu si sub gubernulu principiloru transilvani si mai deaprope sub alu Austriei, dens’a adica sub acesta conditiune a luatu parte la contractulu fundamentalii innoitu in diplom’a Leopoldina. Ea a crescutii cu acestea simtieminte de siepte secuii si a sciutu a’si conservă independinti’a sa naţionala in mani’a toturoru prefaceriloru timpului. Naţiunea sasesca trebue seu se’si asigure esistinti’a sa cu racordarea toturoru poteriloru sale, seu deca speranti’a unui resultatu norocitii ’iar remanea indesiertu, atunci ea va fi silita a se alatura lenga acea partita, care va fi imbratiosiatu principiulu conservării nationalitatiloru. Deocamdată vedienduse strimtorata in pusetiune contraria adeveratei uniuni, deca cumva uniunea se va intempla prin sila, atunci ea niciodată nu va potea fi membru norocitu alu coroanei unguresci, niciodată mijlocitoare de ajutoriu sigura in afacerile comune. Eara deca cumva esistinti’a națiunii sasesci nici in uniunea cu Ungari’a nu s’ar periclita, ceea ce națiunea saseasca nu va inceta de a speră cu toata incredintiarea, atunci urmeaza de sine, ca ea trebue se’si pretindă asigurarea legala si nestrămutata a factorilor, dela carii depinde neconditionatu esistinti’a si prosperarea sa in viitoru, eara acesta din urmatorele cause. (Va urma.) Titulară „Donau Zeitung“ dintr’o împărtășire privata inse cu siguritate publica , ca de catra personalulu reg. guberniu din Ardealu s’a facutu o erere, uitanduse o sententia intréga din resolutiunea imper. data la representatiunea natiunei sasesci, tocma ceea ce privia la regularea cestiunei limbei, si ca r. guberniu numai din jurnale a vediutu lips’a pasagiului acestuia, si asia numai in urma s’a intregitu testuri resolutiunei imp. Noi nu scimu nemicu de neci o întregire, pote se făcu pe suptu mana, că se nu scie toti, — si totuși noua ne ardu mai tare budiele a sei ceva in cestiunea limbei, care a ajunsu de batere de jocu in totu loculu, si demoraliséza tare pe poporu , care — in scurtu — a inceputu a se scandalisa, ca tocma deregatoriele ce ar trebui se premerga cu esemplu, neci ca baga in sama mandatele preanalte, emanate in caus’a limbei — Unde vomu esi cu arbitrage că acestea ? Judecați mai aeriosu lucru, Domniloru, et respicite finem. — Patriarchatu. Dreptu politicu. Grafia, b a r o n i a. Lui ,,P. Lloyd“ i se scria din Vien’a , ca caus’a patriarchatului rom. (dera a Metropoliei gr.-or. ?) ar fi si resolvata, de n’ar mai essi la midiulocu o diversitate de păreri asupra punctului: deca patriarchatulu ar fi a se margini singuru numai la Ardealu, or se cuprindă elu si romanii din Ungari’a, după cumu dorescu romanii, si numai e secretu, ca cancelari’a ungara sta tare pentru elu. Votulu conferintieloru romanesci (congresul) care se astepta pe Februarie, va precede decretarea definitivei formulări a Patriarchatului.“ De acestea cursita acumu prin jurnale, candu convocarea dietei se afla la asia si candu se incingu earasi noue lupte pentru autonomi’a nationalitatiloru fasjia ’n fasia si egal’a îndreptăţire politica naţionala. Asia, in momentele, candu romanii mişca a face vreunu pasu politicu nationala, atunci leasa inainte oamenii cei rei si pânditori cu faime de redicari la rangu de grofi si baroni, si acumu si patriarchatu, că acumu ar vré a dice cu acésta , romaniloru se le scotemu ochii acumu cu unu patriarchatu, grofii, baronii, si ne mantuimu urechi’a, că si in anii trecuti cu episcopatele cele de nou redicate si metropoli’a gr.c., si acésta mai multu numai pentru că se nu fia pretensiosi la dreptulu politicu nationalu, care vrea se’lu mesure pentru romaim că si mai nainte cu cumpan’a de mesuratu aurulu si galbinii. — Inse se nu se mai amagésea nime cu asemeni presupuneri si ilusiuni, ci se scie vereine categoricu , ca romanulu isi bate jocu de probe necajite, delu e astadi o anima si unu cugetu cu nobili si nenobili cu totu si că atare are si dreptulu istoricu asi pretinde intocma acea indreptatire politica naţionala, pe care si o elupta siesi si nobilii maghiari acumu pentru tota a sa națiune. S’a spartu stratulu constitutiunei nobililoru ? Acumu in locui trebue se urmeze constitutiunea nationalitatiloru. Amu avutu pana in a. 1848 drepturi numai că nobili cu totii, au trecutu maghiarii dela nobilime la naționalitate ? — Nobilimea romana cea numeroasa ar merita a se sili, că se se faca stergatoarea cismeloru si cocisiloru maghiari , deca nu si va estoarce si ea pentru toata natiunea sa dreptu politicu nationalu egalu, dreptu de limba etc., intoema cumu vreau se’si aiba si maghiarii pentru sine ; se nu uite nimene, ca romanulu cu nobili cu totul*a dechiaratu pe seae de naţiune perfecţii egala cu cele colocuitorie si acesta inca in campiisi libertăţii, sigilanduo apoi cu botezulu victimei si alu martirismului; — se scia dara toti cei de rea credintia si cari ar vrea bucurosu a cocolosi pe romani pe aei incolo, ca pe romanii nemica nulu mai pote multi uni , decatu singuru numai egala mesura de dreptu politicu nationalu si respectarea limbei lui intoema, ca si vercare alta. Fana atunci romanulu nu va fi multiumitu neci infratitu, ci indignatu si catranitu. — Elu nu va odichni neci macara in cea din urma suflare a vieții lui; ba vedienduse cumva, canduva despoietu, or batjocuritu — că pana acumu — in drepturile esistintiei s’ale politice că națiune , va cojura si in ur’a morții, ba si după mormentu, toate fiintiele si toate spiritele si fantomele din imperiulu eternitatiei, si le va tramite de ajutoriu la fraţii loru cei batujocuriti pe pamentu spre a*SÎ culiptn dreptulu egalii si reputatiunea cuvinita tinei naţiuni meritate de tronu si patria. Inaltulu nostru luuperatu nu’si va frânge promisiunea făcută in generalu de pe tronu , ci ne va distinge si natiunea noastra, nu cu patriarcate numai, ci cu drepturi politice nationale, nu cu grofii si baronii care le ar puté merita numai cei cari si au jertfitu averea si viétia, esecutandu fapte eroice in contra dusimanului tronului si pentru dinastia, atunci, candu romanii rupsera ferțele supremației si ale sclaviei seculare; ci, fiindcă numai una persona meriteaza acestea ranguri, si aceea e persóan’a cea CCedificioSa Si aderiore a Imperatului Austriei, care porta nume de națiunea romana din Austria, pe acesta se predice Maiestatea la rangulu celu meritatu după jertfele facute pentru tronu si se nu o lese earasi impinsa aici după usia dreptului istoricu esplicatu de maghiari si sasi. — Romanulu deci astepta cu mare sperantia dela Principe recunóscerea dreptului politicu nationalu, perfectii egalu, si aceea espresu in diploma imperatesca speciale ce va emana pentru Transilvani’a, care se ne asecure viéti’a politica si esistinti’a naţionala si se ne deschidă unu campu libera de a ne poté desvoltă in cultura neimpedecati,că si sororile națiuni. Astufeliu de baronate si contrade doresce romanulu , si dorintia lui h dreapta, pentru ca o pretinde in urm’a meriteloru sale ; si inaltulu Suveranu are dreptulu si credemu ca nu-i va lipsi neci voi’a a ne face aceasta pre cale constitutionala. Si apoi toate se voru face, care le cere unitatea si fericirea imperiului, binele si fericirea Patriei. Red.