Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)

1862-09-19 / nr. 74

Hr. îl. Brasiovia, IO. Septembre 1809. Amilii XM. cazet’a esse de 2 ori: Mereurea si Sarubeta, Feiea una data pe septemâna, — I’retiulu, pe 1 anu 10 fi. v. a. Pentru tieri estorne 15 V. sun. pe unu anu sau 45 doidieceri, or 3 galbini si 3 doidieceri mon. sunatoria. Se prenumara la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacs^a timbrata e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui profiu înainte nu se voru mai primi publicar MONARCH’A AUSTRIACA. Maiestatea sa c. r. apost, cu preainalta decisiune din 9. Juliu 1862, Nru Cane, aul. Trans. 1784, au intaritu progratiosu actulu alegerei din 28. Dec. 1861, prin care au fostu D. Elia Macellariu de jude regescu si D. Gregoriu de Popu de jude scaunalu alu Mercurei aleși. ---------Totude odios au reieptatu si cererea comunității Mercurea , caiTM a datu la Maiestate rogare, pentru a se poté împărtăşi cu 6 in locu de 2 deputaţi la alegerile oficialiloru superiori. Hecrologu. Patriciu Popesculu, archimandritulu monastirei Ghergheteg, nu mai este intre noi! Elu repausa in Domnulu in 29. Augustu v., inse remase nemuritoriu in faptele lui, in virtutile lui si in ales la acea suvenire, ce nu o lasa de ereditate si esemplu de imitatiune, ad. iubirea cea nobila si neintrerupta nutrite, pentru binele si fericirea natiunei sale preste tote. Fra tierin’a usiera si memoria neuitata!!! Scurtulu timpu, in care administra fericitulu repausatu dieces’a romanesca a Aradului, ne conserva multe fapte strălucite esecutate in folosulu fericirei romaniloru, pentru can alerga, tindecerea timpulu; aceste merita a fi scose cu deamenuntulu la lumin’a publicitatei, si credemu ca frații Aradani isi voru tiene de oblegatiune fasta cu națiunea a o face acesta. Pana atunci noi ne aducemu aminte cu mare reverintia de cercularele, cu care repausatulu insufla o viétia mai vigoroasa nationala, si dovedea o ingrijire mai deaproape pentru cultura preotiloru, invetiatoriloru si a intregei tinerime romane, pe care o dadacea cu toate potintioasele midialoce. Redicarea scóleloru romane cu invetiatori romani, misicarea cea libera si incuragiata intre intrelegintii de acolo sub administrati’a s’a si aperarea loru de asuprelele serbesci, anca caracteriséza multu parintesc’a lui tractare si sprijinire. — Ca filantropu nationalu anca ilu binecuventamu, — fiindu ca fondulu Reuniunei fern. rom. prin nobil’a lui sprijinire si îndemnare s’a adausu cu multe sute colecte, si analele Reuniunei ii pastreaza numele de Benefacatoriu, ca si cele ale Asociatiunei. Nedespartitu abonatu la Gazet’a nutria simtiuri de cea mai sincera fratietate.—Ear’din reverintia catra rarulu acestu barbatu, si pana candu ne vomu afla in stare ai insira faptele, publicamu unele date din biografi’a lui, ce ni le irapartasi unu Aradanu in „Tel. R.“, care suna asia: „O trista si multa suparatiosa veste ne aduce aici insciintiarea despre moartea unui mare barbatu si bine cunoscutu intre romani mai vertosu banatieni si ungureni. Patriciu Popesculu, archim. manastirei Ghergheteg a muritu in diura tăierii capului sf. Ioanu, adecain29. Aug. c. v. după o bela tienuta 3 septemani in anulu vieţii sale alu 53-lea. Gelesculu trei fraţi: Vasiliu capelanu castrensu, Iosifu din Moldova, si Dionisiu parodul in Giabaru, cu mai multi nepoţi si nepoate dela fraţi, si dela o sora de multu repausata. Gelesculu amicii si cunoscutii. Gelesce’lu impartasitoriulu acestei adencu sguduitóarei vesti. Gelesculu toti aceia, carora elu le fu binefacatoriu, dar’ trebue se’lu gelesca premulti si din clerulu mireanu si calugarescu, catra care se screa comporta cu toata umanitatea. Fra tierina usioara, si odichneasca-ise sufletulu in midiuloculu dreptiloru ! — Elu fu nascutu iu sătulu Baia-mare in com. Carasiului in 17. Sept. 1809 c. v. Tata’lu seu preotulu loculuia lasatu a studiu nu numai pre elu, ci si pre ceilalți frați. Scel’a rom. ca finit in locu, nemtiesce a invetiatu in Lipov’a, car’ gimnasiulu in Aradu si Timisiara, filosofi’a în Segedinu, unde din caus’a neaverii speseloru numai cu mare greutate putu studie, dar’ anca si mai cu mare drepturile in Pest’a, inse cu unu multu suteritoriu, si cu pusinu indestulatu susutienenduse anca de micu totu cu instruirea de prunci privata spre a’si castiga cele de lipsa agatatu si drepturile, si juratu la tabl’a regesca se facu in Posionu. Elu din teneretiele sale aveadu mare aplecare spre calugaria, a finitu teologi’a de 3 cursuri in 2 ani in Aradu in a. 1836—1837, după aceea a fostu cancelistu in cancelari’a metropolitana sub archiepiscopulu Stefanu Stancoviciu in a. 1838 , car’ după ce intra in cinulu calugarescu totu in acelu anu in manastirea Hodosiu, deveni prof. primar, la institutulu clericalii din Aradu, unde deodata fuse si notariu consistorialii cu Protodiaconu sub episcopulu Gerasimu Ratiu pana la a. 1844, iu care anu din demandatiunea archiepiscopului Josifu Raiachiu fu strapusu cu prof. de limb’a rom. in institutulu clericalii din Carlovitiu cu înaintarea de Protosingelu, si mai marele manastirei Jazacu, in a. 1848 inaintatu de Archimandritu la manastirea Oppova. Totu in acelu anu fatalu se facu administratorii alu diecesei Versietiului, de unde totu in anulu 1848 in timpulu re- I volutîunei a trecutu in Principatele rom. ajungandu pe la unele mănăstiri din Bucuresci, inturnanduse in patrie’si, facii unu rondu prin Serbi’a, de unde veni earasi la Oppova. — După mortea episcopului G. Ratiu la a. 1850 se tramise la Aradu cu administratoru diecesari, car’ cu denumirea Domnului Ivacicoviciu de episcopu alu Aradului s’a re’nturnatu in Sremu, cu care ocasiune spre mangeiere isi ceru manastirea Bezdinului, dar’ i se dete Gherghetegulu. Din acelu timpu aduse economi’a manastirei la asia stare, in catu a datu indemnu si altom Archimandriti de a fi imitatu. Elu a inzestratu averea manastirei cu mulţime de oi, peste o mie, de care la venirea lui nu era nici una, cu porci, cai, boi, munţi si cu zidiri pompose, cu unu cuventu, in totu feliulu de economie a inbogatitu manastirea, a produsu multu vinu si rachia, din care din anu in anu totu mai tare crescea avuţi l a manastirei; prin aceasta a aretatu elu cu romaim cumu se poate inmulti averea unui bunu lui si incredintiatu, si pe candu avea cea mai mare bucuria a vedea sporindu toate aceste, veni nesatura moarte si ’i secera vieti’a aceluia, care singura era plinu de viétia, si multu sanatosu. Fia in veci amintirea lui! — In comitate se desfaeura multe din comitetele adunate in 25., din causa, ca majoritatile magiare nu voira a intra in discusiuni pe basea noueloru instructiuni, ci votara earasi adrese la Maiestate pentru legile din 48 . Romanii anca pasiescu înainte cu recunoscerea leg. prov., roganduse de Maiestate pentru o representatiune mai drepta, decatu cumu e asta de acumu. Intru viitoriu mai pe largu.