Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-01-05 / nr. 1
La sculele private se numera crescătoriile (convictele) infiintiate de particulari. De acestea se afla in Cernăuţi 8, in Sirete 1, in Radauti 2 si in Suceava 3. Unica crescătoria infiintiata de asta toamna de catra D. Olimpia Simiginoviciu are tendintia nationala, precumu am vedinta din program’a ei publicata in cateva gazete. — Celelalte institute suntu tote desnationalisatorie, caci instr’insele pe langa aceea, ca se propune in limba straina, se dedau copilele a cugeta si a simti cu totulu neromanesce si asia se instrainedia ele de tulpin’a, din care se tragu. Asta dauna natiunala au vediut’o multi dintre ai nostri si asta-di audîmu de doua proiepte, de a infiinti’a doua crescătorii natiunale si mai strinsu doua crescătorie de stare, un’a pentru starea boieresca si alta pentru fetitiele starei preotiesci. Crescatori’a asta din urma se aiba chiamarea, de a deprinde pe fetitie peste totu la cuviintia in tote purtările si impregiurarile ei, apoi la cusutu, la fiertu, la legumaritu, in scurtu la tote lucrările, carele suntu îmbinate cu economi’a ce are se o perte preotulu; apoi de a le invetia limb’a loru cu deplinetate, poesia si parti din istori’a nationala si geografia, acestea tóte ca nesce cunoscintie positive, ce se pretindu dela fiacare preoteasa numai decâtu; eara ca sciintia negativa, cumu-i dicu invetiatii , sa se introducă ele in artea musicei instrumentale si vocale, in desemnu, in cunoscinti’a limbei france si italiene. Despre timpulu realisarii proiepteloru acestora nu scimu nemica, dara pen’atunci ar fi cu cale, cu părinţii, carii nu-si dau copilele la scol’a D. Olimpia Simiginoviciu, ci la celeilalte, ce pretindă, ca copileloru loru se li se propună limb’a romanesca si relegiunea macar in limb’a romanesca, ceea cepen’acumu nu scimu se se faca undeva. (!!!) Se mai crescu copile si prin intrebuintiarea guvernanteloru mai alesu in casele boieresci, despre acestu felia de educatiune inse alta data. Principatele unite. Din Dambovicior’a 10. Jan. (Estractu din o scrisoare particulara)................... Eu inca nu me indoescu cumca in cele din urma cestiunea monastiriloru inchinate se va regula in modu dtcisivu, nu credu insa nicidecum ca cu atat’a inriurinti’a elementului grecescu asupra celui romanescu se va precurma. Amesteculu greciloru printre romani “nu este numai dela fanarioţi, adica de 150 ani incóce, asia ceva dîcu numai ignoranţii. Grecii au domnitu in Principate multu nainte de sinodulu dela Florentina, in biserica mai virtosu si in politica adesea. Precum in Rom’a vechia sub cesari, si in Rom’a noua dela Constantinu înainte famiile latine si grecesci s’au unitu intre sine prin relege si casatoria in capitala, asia mai tardiu aceeasi împreunare s’au latîtu si preste provincii. Dupace in Principatele romanesci au ajunsu a fi domniile suverane, grecii totu au sciutu se se tiena aici, si vedeti istori’a, de cate ori poporulu s’a sculatu asupra loru , de cate ori s’a varsatu sânge in rescularile intemplate din pricin’a loru , de cate ori clerulu patriei iau afurisitu si au mijlocitu gonirea loru preste Dunăre. Grecii insa totudeauna s’au reim-rsu eara si, astadi cu cuviosi călugări, mane cu argati si epistati ai Domniloru tierii, poimane si totudeauna cu negutiatori, dincolo cu arendasi, eara mai virtosu dela căderea Constantinopolei incece grecimea nomoli tote orasiele tierii, apoi se amestecă prin casatorii cu cele mai de frunte familii. Domniloru, luative sam’a, ca astadi injurandu cineva pe grecii din Principate, injura deodata mai pre tote familiile nostre fruntasie. Langa greci se adaosera bulgari, serbi, arnauti si mai tardiu muscali. Domniloru, se nu uitati, ca familiile din Rom’a vechia deveniseră mai la urma intocma asi’a de corcite ; si familiile cele mai mari si mai miei din Ungaria, au nu sunt ele totu atatea corcituri ? Si Lombardi’a nu este ea are o tiera de corciti ? Si grecii din Greci’a sunt 1/2 amalgamați din colonii romane (români) si din slavi. Naţiunea englesa intrega e unu amestecu de trei rase seu națiuni. — De aceea dîcu eu, câ pe greci nu’i vei scoate de aici cu mijloce fisice si brutale, câ este prea tardiu, ci ii potemu nationalisâ, se le insuflamu de totu al tu respectu, cu dezvoltamentulu si marimea noastra nationala. Se ne coregemu si se re coregemu caracterulu. — Dar se vedemu ce voru face acum boierii nostrii cu veniturile monastiriloru? Se vedemu catu va intra din ele in vistieri’a tierii si catu in pungile particulariloru. Acést’a e întrebarea. Cu episcopiile nostre e o mare miseria. In Moldova sunt vacante de cativa ani tote trei, mitropoli’a si amendoua episcopiile, cea de Romanu si de Husi, in Tior’a romanesca cea de Ruseu si cea de Rîmnicu. Eu nu am aflatu care se fia adeverat’a causa pentru care Camer’a nu alege la acelea scaune. Dv. adica veti fi solindu, ca in Principate alege din vechime adunarea legislativa pe mitropoliti si episcopi, din causa cum se spune , ca acestia aici ca si in Ungaria sunt membrii cum se dice născuţi ai corpului legislativu. Pare-mi-se câ camer’a se temea, ca de voru fi téte scaunele archipastoresci ocupate prin archierei aleși, atunci lucrările ei era se la alta direptiune , pentruca doi mitropoliti si cinci episcopi mai alesu de era alti dimeni, eara nu câ celu de Argesiu, siaru fi formatu si ei o partita oarecare, deca nu romanésca, incat ruseasca sau ruso-grecéasca. Noi pe aici despre monastirea Neamtiului nu scimu mai multu, decatu ca nainte cu o luna a cadiutu prada focului, care s’a escatu nóaptea si a mistuitu nu numai locuintiele calugariloru, paraclisele, lucratoriile si spitalele, ci si cele doua biserici mari. Pentruca cei carii n’au vediutu acea monastire se’si poata face o idea oarecare despre marimea pagubei intemplate, se’si inchipuesca unu spatiu catu o piatra, buna ora cum ar fi a Brasiovului, incongiuratu de muri, pe langa care era preste totu case cu doua caturi, eara in mijlocu bisericele, se afle earasi , cumcu numerulu monachiloru locuitori in launtrulu monastirii celei mari, cum si pe la schiturile si sechastriile care se tienea de monastire trecea de parte preste un’a mite suflete, intre care se afla nu numai romani, ci si unu numeru insemnatorii din alte naţiuni, precum greci, rusi, neamti si frantiosi , ba tocma si nisce turci botesati, eara dintre acestia mai multi mesteri de tote profesiunile care se lucra in tienutulu monastirii. Mai in scurta, ca paguba se suise la mai multe sute de mii socotite in lei. Monastirea Neamtiului a suferitu in acesti diece aui din urma lovituri multe si grele, intrige cumplite rusesci si boieresci. Certele dintre egumeni, rapirea venituriloru, luarea tipografiei si altele mai multe, au trebuitu se mai fia insocite si de tecimnaria, precum dau mai multi cu socoteal’a. Gubernulu a tramisu o comisiune cercetatoare la fați’a locului. Publiculu se interesesa forte,pentruca se afle adeverat’a causa a nenorocirii de focu intemplate la monastirea Neamtiului. — — Adica Dv. vi se pare câ diatrib’a începută la Bucuresci in R e v ist ’a romana si in T e s a u r u *) asupra ortografiei numite a Dlui Cipariu va iritâ spiritele si va dâ pricina de dusmanii personale ca in a 1838 intre J. Maio rescu de un’a,-» J. Eliadu si Marcovici de alta parte, in 1839 intre Eliadu, Valliant si Saulescu dela Moldova, in 1847 intre Eliadu si Laurianu! ? Se poate; eu insa nu me temu ca publiculu va lua parte la susceptibilităţile literatiloru noatrii. Nu mai traiau nici in pecululu IV candu călugării se batea cu orbii pentru Origenes si pentru cuventulu Homousion, nici in pecolulu lui Savonarola, candu se ciomagea dăscălii greci o* latinii (secolulu XV), nici in dîtele lui Luther. — Presidiulu asociatiunii transilvane nu ar fi trebuitu se caute in fati’a nimenui, se nu fia lasatu in favoarea dlui Babesiu sau cine a fostu motivatorulu , propusetiunea dlui Munténu in nici unu felu de discusiune publica, pana nu se discuta mai antei in vreo sectiune, si tocma la anulu se fia fostu enunciata. Asia ve trebue, deca ati esitu intr’o adunare de optu sute (cum se spunea, dintre care o parte femei) cu disertatiuni filologice, pe care abia o suta de insi avea de unde se le pricepa. Alta data veti sei ce intrementu se dati publicului celui mare, ve veti face si Dv. mai practici. Ortografia (nu insa si stilulu) din Ardealu era sefia priimita incetu cu incetulu de siguru de catra toata romanimea fara nici o sanctionare din partea unui publicu asta de amestecatu. — De Revist’a romana se nu ve miraţi câ ve ataca: ortografi’a ei priimi o lovitura forte grea. Au nu vedeţi Dv. câ multi tipografi voru fi siliţi a’si lapadâ mai la urma literele cu caciule si cu coditie, ceea ce loru le face o mare paguba materiala de mai multe mii. Se te miri mai multu de Redactorulu Tesaurului, ca si ese din specialitatea sa si se ia la dispute uricioase cu dăscălii greci din dîlele cardinalului Visaiionu. Si apoi ce spune Dn. Papiu Ilarianu, ca in Tier’a romanéasca nu se dau ortografii de poruncéla ? Au nu scimu noi, cu tote ortografiile cate au urmatu pana astadi la instrucţiunea publica si la funcţionari au fostu totu numai din poruncéla? Au nu aude dlui inca si acum înjuraturile acelora, carii isi perdura posturile numai din pricin’a poruncii de a se scrie pe viitoru cu litere latinesei ? In dilele lui Bibescu din porunc’a Rusiei venita prin consululu Daschkoff s’a opritu scrisulu cu litere latine. întrebati pe Eliadu ce a patîtu atunci din pricin’a Curierului de ambe sexe si pe Baritiu la ce felu de gona i .................... 0 *) Reprodusa si continuata in Concordi’a din Pesta si in F 6 i ’a din Brasiovu. *