Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-11 / nr. 83-84
A GAZETA TRANSILVANIEI. Gazet’a este de 2 ori: Mercurea 61 Sambet’a, Feiea ana data pe septemana. — Preliulu: pe 1 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 16 fl. v. a. pe nnn -------1- An -----4 -- a *-----------^— a---------------1-------- - - -- ^ ---------1 nu. — Pentru serie ad. cam 10 vor’ 1 înainte nu se vorn mai primi publicări. anu sdu 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10’ vorbe mari sau mici inserate se ceru 8 or. Tacs'a timbrala e 30 cr. defîacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu inalt Mr. 834. Brasiovii, ftl. Septembre 1803. Anulu mi. MONARCH’A AUSTRIACA. Academiale drepturi. Datile pace, ca romanulu iute, ostenesce si lips’a academiei de drepturi nationala cu timpu carei va aduce in brasda. Unu omu mare. Glori’a, demnitatea si reputatiunea unei naţiuni intre poporale civilitatei, afara de terenulu institutiuniloru măreţie si afara de celu pucinu una cununa încheiata de institute de crescere, nu afla altu terimu de conservare. Aratatimu fratiloru romani, unu poporu renascutu si apoi fericitu, securu, si glorificatu in viéti’a lui fara institute mici si mari proprie ale sale, si eu ve voi arata imposibilitatea vietii unui poporu fara institutiuni liberali, fara institute mici si mari, din cari, ca dintr’o fantana sei resara viét’a, fericirea si cu ea de mana glori’a, demnitatea si reputatiunea lui. Pe la institute străine, or cumu, dar totu nu ne potemu castiga acestu teremi, acestea demnități, ci vomu remane totu numai după usia altora lipsiți de consideratiunea cuvenita unui poporu. Voiesce! si vei poté! Dera n’o se voimu a remand pe vecia totu numai lipituri si la institutiune! Unu poporu atatu de lealu patriei si dinastiei are destulu cuventu, ca se se provéda cu paladiu propriu de cultura, garanți’a pentru naționalitatea lui. — Vedemu, ca celelalte națiuni si aici in trér’a acesta seu tienutu si inca se tienu tare de credinti’a, ca sciinti’a e poterea, si ea lea fostu si le va fi scutulu si paladiulu si pe viitoriu. Maghiarii deschidu in 1. Noembre academi’a de drepturi in Clusiu, alta e croita in Aiudu si a tree’a e in prospectu in Muresiu-Ostorheiu. Sasii ’si voru fi ajutatu — a’si redica pote si universitate, care desi ar porta nume de paritetica, ea totusi va fi folosulu, glori’a, demnitatea si reputatiunea loru. Unde e scutulu, unde e paladiulu nostru ?! ! Fratiloru! Academia de drepturi „si fractus illabatur orbis !“ Se voimu si se va poté! Toata natiunea isi datoreaza renascerea sa scóleloru din Blasiu ; acésta n’are necesitate de demustratiune, ci națiunea, ea se demustre acurau, ca nu e ingrata acestei Rome unice, acestei fantane de lumina ! ! ! Ne admonéza tempulu, ca si noi toti privații, cati avemu a multiami catu de putinii resultatului scoleloru din Blasiu, se ne reintoarcemu ochii, deca nu vremu se remanemu ingrati, cu anima multiamitaria catra densele ! ! ! Amu pecatuitu inaintea cerului si a viitoriului nostru, ca n’amu datu mana de ajutoriu si pana acum inaltiarei scóleloru acestora la unu sboru si mai doritu după cumu se pretinde de seclulu moderaui. Acumu vise a sositu momentulu celu neecsorabilu, care ne imperitéza cu voce stentorica, monitandune: Romaniloru! deca vreţi a fi vii, inalttative timplele Minervei! ! ! Uitative in giurulu vostru si vedeţi si voi, ca numai sciinti’a e poterea, si ea numai singura e si garanti’a sustarei, inflorirei si a prosperarei vóstre ! !! Si noi, neci fundamentu, neci coperisiu, ad, neci scele poporale bune, neci o academia, su care se ne scutimu paladiulu nationalu !!! Dar’ vedu, ca totu sufletulu romanu bine simtitoriu bate cu asemenea căldură pentru prosperarea comuna ; vedu, ca toti avemu o vaia si o doriniia, toti vremu unu sboru cu cela alu vulturului pentru institutiunea junimei romane ; se ne prefacemu dara vointi’a in miscare activa, in eficacitate; se nu o lasamu sterpa, cu mane poimane se ecsaboreze ear’ intr’unu indiferentismu, care e aluatulu perirei! Dari se voimu fratiloru si ni se va poté ! ! ! Mari, in adeveru mari sunt lipsele materiali de care suferu toate institutele nóastre de cultura si in specie si scólele Blasiului! Numai anime de romani cu abnegare apostolésca au mai potutu sustiené si pana acumu viéti’a loru, a scóleloru acestora, de catu, care mai puținu insestrate cu medii sustentatórie nu se afla altele dóra in totu cuprinsulu monarchiei austriace. Unu profesoru cu 3—4 sutisiere fiorini pe anu, lipsa de mediulece ajutatórie, totala lipsa de art’a desemnului, pana acumu si a musicei vocale, care nu mai dicu si instrumentale, lipsa de gimnastica, lipsa foarte daunatiosa de unu institutu pedagogicu lenga ele , fara care unu Blasiu nu mai poate remane fara daun’a crescerei poporului, fara detragerea si jignirea stimei si autoritatii natiunei, si pe langa toate acestea, in capulu tuturoru lipseloru acestora conditiunea vietii noastre nationale ne arunca cu impetuositate nevincibila si o alta lipsa pe umeri, cea mai imperativa dintre toate lipsele. Redicarea unei Academie de drepturi in Blasiu cu or ce pretiu, ca altufeliu e preste toata potinti’a, ca se ne sustienemu in niveu’a veadiei si a stimei, ce compete unei națiuni atatu de numeroase. Nu, nu potemu remane fara academia de drepturi, decatu numai, deca suntemu nepăsători de demnitatea, reputatiunea, glori’a si fericirea natiunei; numai deca nu neamu saturatu inca a porta hain’a cea mohorita de pribeagu, de lipitura. Acésta necesitate neaparata ne cere si sacrificia încordate, si totusi cu o modalitate potrivita ponendu cu totii umerulu o potemu usioru suplini. Eata modalitatea apromisa in Nr. Gazetei 78. I. Pentru auditorie, credemu, ca Blasiulu le va da, cumu si cancelaria directiunei si bibliotecei academice. II. Profesori prin concursu vomu afla pe langa salariulu, care e prescrisu si pentru academia maghiara din Clusiu. (Vedi si concursulu iu Gazet’a.) III. Obiectele proponende se potu compune or traduce si tipări prin staruinti’a profesoriloru respectivi si ajutoriulu fondului ce se va crea. IV. Pentru 6 profesori ordinari, dintre cari unulu va fi si directorii, dimpreună cu remuneratiuni si pausialele se ceru la 7000 fl. pe auu. NB. Condițiunea de a pote primi licenția la redicarea unui institutu de cultura cu acesta cere asecurarea celu puținu pe 10 ani de unu venitu analogu cu cela alu altoru institute de asemenea categoria, si aflanduse acesta garanția, nu se poate pune pedeca. V. Acestu venitu cerutu pe anu pentru infiintiarea unei academii de drepturi se poate garanta, deca se voru afla d.e. or 7 mecenati, cari se se oblege pe