Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-19 / nr. 88
342 onorei si libertatiei personale, combate amendamentele lui Filtsch, aducandu unu esemplu din viétia practica, unde unu omu fu aparatu de advocatu in limba străină si acest’a in urma recunosce singuru pe incusatu de vinovatu, recomandandulu milei judecatoresci si cerandu, că se’lu pedepsésca mai usioru. Judecătorii afla , ca omulu nu e vinovatu si publica sentinti’a, ca se eliberésa din defectulu probeloru; bietulu omu cu nespusa bucuria s’a repeditu la advocatulu seu, multiamindui, ca ’la aparatu asia după cumu i-a spusu elu (Ilaritate!) Deci se fi intielesu omulu acest’a limb’a pertractarei, departe se fi multiamitu, dar ar fi imputatu inca aparatoriului, ca nu’lua solutu apară, de aci tiene absoluta necesitate limb’a acusatului in pertractări, respinge si amendamentulu lui Brecht, ce restringe libertatea personala si apara proiectulu guvernului, că unu eflusu alu umanitatiei, deacea trebe se se ingrigiésca legislatiunea de impregiurari că acestea, unde e vorba de perderea vietiei omenesci, de onóarea si libertatea personala (Bravo ! Se traiésca!) Fr. de Trauschenfels pro domo sua propune , ca nepriminduse propusetiunea lui Brecht, se se primesca adausulu la § 7, cu muca aparatoriului indreptatitu a se servi de veri care din celea 3 limbi ale tierei după libera alegere. Braun de Lemény nu se invoiesce cu restringerile ce se adusera din partea lui Filtsch, Brecht si Trauschenfels; se nu socotésca inse , ca voru sta lucrurile totu asia, după cumu se afla acumu, adi. in scaunele si districtele sasesci judecători si advocați totu numai de limb’a germana, civadaDdieu, că după ce s’a inarticulatu si națiunea romana, pentru acusatii romani, se se faca pertractările finali romanesce , pentru maghiarii unguresce si pentru germani nemtiesce, tóate se potu face, numai se fiinu drepți si cu buna vointia; aduce apoi unu casu eventualu, ca, candu ar’ veni unu romanu din Secuime la judeciulu din Brasiovu si s’ar întrebă in limb’a nemtiesca: „Haben Sie dieses Verbrechen begangen? s’ar face o confusiune babilonica , caudu romanulu ar’ vorbi mai bine unguresce si judecatoriulu nemtiesce, deci e de convingere, ca intertsulu partiteloru cere, că §. 7 alu regimului, care l destulu de liberalu si dreptu, se remana nestramutatu. Schnell se alatura la amendamentulu lui dr.de Trauschenfels. M u r e s a nu Joachimu dice ... ca acei, cari au compusulu acestă, de buna séma au fostu pătrunsi in acelu momenta de principiele, cari iau limba de o proprietate inascuta si nedespartivera de omu in folosirea ei, de unu dreptu, de care si candu ar vré omulu se se lapede, nu se pote. Si pentru aceea e si forte usioru a apera §lu acesta , pentruca consuna cu tote principiale cele mai inalte ale tempului. Cu tote acestea, elu nece decatu nu condamna nece observatiunea 1. Brecht nece a lui Trauschenfels si Filtsch, pentruca judeca lucrulu si din punctulu de plecare alu Dloru, si din referintiele loru cu aceia pre cari i representa, si pentru aceea potu dice ca toti omenii in pusetiunea loru trebue se vorbésca totu asia. Insusi, fiindu in pusetiunea Dloru, si avendu ceva de perdutu, la ce nu a fostu dedatu, ar vorbi totu astă, pentruca diace in natur’a omului a a peru aceea ce are si e in periculu de a pierde. Dar’ totusi nu vré se aprobe propunerile Dloru, pentruca sunt contrarie spiritului generale si principieloru celoru inalte moderne , apoi nu a uitatu că mai alaltaeri unii din Dloru au stigmatisatu stanga de neliberale. Pentru aceea inse elu nu face asemine, ci ii lasa se aperelu astă, după cumu le vine Dloru bine. El candu va veni tempulu, se representeze si elu poporulu acelă, care l’a tramisu la dieta, cere si elu se conceda se vorbéscu din altu puntu de vedere, tocmai astă, precurmi vorbescu Domniloru astadi. Se alatura cu totu sufletulu lenga parerea d. Bologa si Branu si cu ei lenga §-lu z-le din proiectulu de lege alu regimului. Ce se atinge de parerea D-lui dep- de Trauschenfels că se se lasa inculpatului pentru aparare limba care vre elu seu aparatoriulu lui, acest’a sta in §lus, unde se dice „totusi are inculpatulu voia libera de asi alege pentru acesta alta din cele trei limbi ale tierii, care inse elu trebue se o precepa“. Elu pentru sine pote sesi alega fiesi care limba, dar’ pote si renuncia de dreptu, ca legea e permisiva, dar’ nu proibitiva. Sta strinsu lenga §-lui din proiect, regimului. Brecht dice, ca in partea d’antaiu e de acordu cu dep. Nocrichului, ear’ pentru partea a dou’a crede, ca Dlui dep. ei & cunoscutu, ca sentinti’a se face pîritului cunoscuta prin graiu. P us ca riu imputandu tendinti’a celoru din centru si drépta de a sacrifică libertatea limbei unui burocratismu învechita, — apara proiectulu regimului, ear’ Filtsch ’si retrage propusetiunea, déca va esi Brecht si Fr. de Trauschenfels cu ale loru. Binder respingandu reflecsiunile oratoriloru din stang a, dice, ca ar fi absurditate, candu pentru acusati ar fi libertatea limbei la pertractare si pentru advocati, si procurorii de statu nui se pare lucru neposibilu, că traducerile sentintiei se se poata face in 24 ore, suptu care restimpu legea cere, că se se publice sentinti’a. Lui Bolog’a ei opune altu esemplu : unu vinovatu, care după ce primi sentinti’a in limb’a materna, ca e condemnatu la inchisoare de 2 ani in forra, elu mai intreba, ca ce pedeapsa trupesca va căpătă, crediendu, ca nu e condemnatu, păru candu nu i se va spune, ca cate beţie va căpătă. (Ilaritate.) Pe Branu ’lu intempina cu aceea, ca n’avemu de a face politica de viitoriu, si in urma dice asupr’a esemplului lui Branu cu Întrebarea : „Haben Sie dieses Verbrechen begangen?“ ca e o întrebare din cele mai negrobe, din cate le au auditu elu; si candu ar fi elu presiedinte judecatorescu, indata ar lipsi pe unu astufeliu de judecatoriu de votu ; in fine recomenda proiectulu comisiunei cu adausulu lui Trauschenfels. Rannicher apara proiectulu regimului. Schuler-Libby pe alu comisiunei sau a lui Trauschenfels, care acesta de nou ’si recomenda propunerea. G a i e t a nu apara, că sentinti’a si alte decisiuni se se faca in limb’a acusatului fara restringerea libertatiei , care se incerca in centru, si acesta libertate o afla in proiectulu reg. Schneider Josef cu Trauschenfels. Rannicher distinge intre persoanele oficioase, care trebue se vorbeasca in limb’a acusatului si intre alte persoane, care au libertatea limbei. S i p o t a r i u afla §. 7 din proiect, reg. de eelu mai potrivitu cu ratiunea legei dintre tote celelalte §§. si’si apara dis’as’a cu o consecintia logica fundata, nevrendu a se lasa la specialități si miranduse cumu de cei atatu de liberali la § o si o făcu acumu atatea restrictiuni la §. acest’a. Respunde lui Trauschenfels si Brecht, ca la judecați nu trebue se se ie privire la comoditatea advocatului, neci a oficiului, apara pe Bolog’a, ca n’au avutu intentiunea de a’si da judecet’a despre sistem’a regimului, de mai ’nainte , ci a vrutu numai a arata in detaiare neconvenienti’a din impregiurarea, candu pertractarea finala si sentinti’a nu s’aru face in limb’a incusatului. Se alatura cu toata căldură la §. reg. Gull memoredia, ca s’a disuu in casa, ca la tote judetiele criminale in tiera, candu pentru o crima s’ar trage unu romanu la judecata, voru trebui se se denumeasca de judecători, născuți romani, apoi dice: ,,No! dar’ tocm’a acestu resultatu nu va avea legea despre limba. Oficialii ungaro-secui si sasi voru avea că si pana acuma destula ocasiune, a’si îmbogăți cunoscintiele gramaticale despre limb’a romana ai in pracsa. —“ Ei mai place propusetiunea lui Brecht, pentruca pe lenga dreptulu pîritului garantedia si interesele statului si in urma recomenda propusetiunea din proiect, comisiunei, că mai liberala. Totu de acesta părere e si Schuler-Libly reportatoriulu. Rannicher se mira , cumu de părtinitorii lui Trauschenfels si Brecht esplica altufeliul. regimului, candu elu cuprinde totu, ce au disu ei. (Aplausu in stang’a.) B oo g ’a ’si face observarea la obiectiunea lui Binder, ca elu n’a vrutu a osendi sistem’a trecuta si se roga, că se nu de cuvinteloru lui altu intielesu, decatu pe acela, pe care ’lu da elu, si respinge cu toata seriositatea vreo atare prepu ■ nere. Binder respunde, ca n’a avutu aceea de cugetu. P re s ie d. reasuma si la votare se primesce proiect, r. §§. 8 si 9 inca se primescu fara desbatere. La § 10: B a 1 o m i r i J.: Me rogu D. Presiedinte ! Eu la §ulu acest’a vreu se făcu doua schimbări si adeca un’a e aceea, că cuventulu ,,vinere“ „interne“ se remana afara, pentruca vedu aci, ca limb’a oficiosa pentru celealalte trebe esterne, s’ar restringe si reservă pre sam’a altor’a. A doua schimbare este, ca in locu de „representanti’a comunei“ se sedica numai „comuna“, pentruca unde este comun’a regulata, acolo — se intielege de sene, cat representanti’a este comun’a, inse unde nu este comun’a regulata si nu este representantia comunala, acolo se potu face si abusuri. — M. Binder intreba , nu cumuva se doresce de partea stanga votulu universalu ? Rannicher: Guvernulu intielege suptu representanti’a comunala, representanti’a precumu se afla ea acumu. Muresianu Joachimu: Onoratu presidiu! O mica reflesiune vreu se făcu la observatiunea Dnului Binder, unde vrea se ne apropia noua, aceloru carii amu partinitu preia