Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-21 / nr. 89
346 presentanti’a acést’a insusi va decide limb’a municipiului , socotescu, ca nu va fi de prisosit, macaru unele trasuri a aduce din ea, ca se se védia neajunsele ei, despre cari vorbesce asia . . . . Representantia cestionata luata după factorii, din carii si după proportiunea in carea au fostu compusa si după spiritulu de care a fostu condusa, n’a respunsu neci conceptului dreptului de representatiunea poporului, ca cine a mai vediutu, ca o minoritate rerapresentata intr’o disproportiune atatu de batatere la ochi se se urce la maioritate absoluta ? apoi trăindu cu dreptulu maiestritu, seu mai bine abusandu cu pusetiunea s’a se joce fest’a regimului cu multe ocasiuni si se ie in bataia de jocu pretensiunile celea mai juste si mai moderate ale majoritatei, figurandu apoi, ca representantia municipala se represente si se sprijinesca orice interese, numai celea adeverate ale regimului si ale municipiului neci decumu? Lasu apoi, ca din indolentia catra totu ce n’a fostu omogenu cu principiile si interesele s ale si din dispretiu, cu care s’a portatu catra cei ce si formau pretensiuni de dreptu la afacerile municipale a supasatu ori ce manifestatiune de simtiu nationale, a negligitu invetiamentulu scolastica din negrige, e seu ce mai sciu eu, a desecatu cutiile comuneloru, preste totu au delasatu in manele sartei acelea institutiuni, ce fura scose la vietia si fura sprijinite chiaru sub absolutismu. Mai este o impregiurare, ce nu o potu reface, a opacitu chiaru progresulu reformeloru, otaritu de a se introduce de regimu, după parintiescile intentiuni ale Mai. Sale, caci ponenduse pe terenulu dreptului de continuitate, luatu in intielesulu celu mai strinsu alu cuventului intr’o pasivitate de plumbu, mesurile celea mai salutarie ale regimului cu cuventu, ca ele jignescu in drepturile constitutiunei patriei, seu ca nu se tienu de competinti’a representantiei, respingindule dela sine, seu le-au delaturatu cu totulu seu ponendule pedeci preste pedeci nu le lasa se ajunga la ierba verde. Déca din cele trecute ’mi va fi iertatu a trage o consecintia pentru venitoriu, cutediu a intari, ca representanti’a de astadi neci pre venitoriu nu va poté afla ? calcululu Minervei, si asia in pusetiunea s’a va decide per majora. - -Cu aceast’a apoi ce amu castigatu ? In comitate si scaunele secuiesci limb’a municipiului va fi limb’a magiara totu carea a fostu, in celea sasesci asemenea, limb’a romanésca va remané eara extra muros, lasata ca vai de ea „usque ad bene placitum.“ Egal’a indreptatire astufeliu aplicata e numai chimera. — Astadi nu se mai poate suferi, ca vreo naţionalitate, desi in minoritate, se se maioriseze prin alt’a, cu atatu mai pusinu se cada jertfa alteia, cea ce a disu Bonfiniu despre noi romanii, ca non tam pro vitae etc. se poate dice despre tote naţiunile Austriei per escelentiam ale Transilvaniei. A recunosce influinti’a si urmările celea stricatioase ale unei mesuri administrative sau ale unei ordinatiuni guvernementale, si a o trece in condic’a legei cu prejudetiu, injuria si dauna altui’a e cea mai mare asuprire si nedreptate, a o trece, cu daun’a s’a propria, e cea ce a disu S. Augustinu, aliis prodesse sibi obesse. Si asia eu me alaturu cu totulu pre lenga propunerea Esc. Sale Dlui metropolitu Siulutiu. (Bravo!) Rannicher dice , ca cuprinsulu prop. Metropolitului nedi s’ar puté recunosce din partea statului, pentruca pe corpulu alegatoriioru de deputati, ca pe o masa curgatóare, nu se poate statulu basa, si chiaru candu s’ar si primi acestu amendamentu de dieta, nu s’ar sanctiona de Maiestate. Rusu considerandu limb’a, ca unu maru de certa dice: . . . „Iu §, regimului se dice, cumuca limb’a oficiósa a municipiului se o hotarésca representantii municipialoru respective. Eu trebue se marturisescu, iu. casa! ca eu §-lu acestea din proieptu nu me potu multiumi, pentruca representanti’a de astadi a Tranniei după parerea mea nu e drepta si nu putemu se soimu, ca pe venitoriu ce feliu de representantia va fi, fiinduca in § lu următoriu se dice, ca legea acést’a are valoare numai pana ce va tiene activitatea acestei representantie.“ Mai incolo neinvoinduse neci cu principiulu §lui reg. dice: „Eu in casa! din căusele, care le-au adusu mai multi stimati Dni înainte, nu potu părtini neci proieptulu Esc. Sale D. metropolitu , pentruca, precumu aflu eu, pe viitoriu acea naţiune, carea va fi mai bine representata in municipiu, va maiorisu pe celelalte , si de aceea ’mi ieu libertate de a face si eu o propunere, care suna asia : „In municipii defige limb’a pentru afacerile municipali representanti’a respectivului municipiu cu respectarea limbeloru domnitare in acelasiu municipiu.“ Si finesce intrebandu: „Pentru ce se nu fia limbele municipiului mai multe ? De acea recomandu in. C3se proieptulu meu. Intre vorbesce Presiedintele pentru terminulu domnitorie. Rusu: Me rogu ! se se puna in locu de ,,domnitorieu „usitate“ pentru ca se se delatureze ori ce presupuneri false--» ^ Esc. S’a Sterc’a Siulutiu: Eu mărită casa! me voiu restringe numai la ingrijirea Ilustritatei Sale Dlui episcopu si regalistu si proveneratului meu vechiu amicu Fogarassy. Mari’a S’a are mare ingrijire, cumuca in propusetiunea mea s’ar cuprinde o restringere a fratiloru magiari din comitate, si spre apararea causei fratiloru sei magiari provoca Illustritatea S’a si la dreptulu istoricu, din care totusi socotesce, ca ar trebui se se respecteze dreptulu limbei magiare mai multu si in comitate. Eu asigurezu pe Illustritatea S’a despre aceea, cumuca neci celu mai pusinu nu mi-a statu in cugetu, ca drepturile limbei magiare se le constringu, fara precumu vréu, ca neviolabile se remana limb’a natiunei magiare, asia de alta parte detori’a cea santa si a mea este, ca asemenea se apara egal’a indreptatire si a limbei natiunei mele, facia cu a celoralalte collocuitoare natiuni. Pentru aceea dar’ eu socotescu, ca atunci, candu eu in propunerea mea vreau a asigura egalitatea drepturiloru limbei natiunei mele, nu se face nedreptate neci la o sora nationalitate din Transilvania. Si deca totusi Illustritatea S’a, atunci candu am disu, cumuca hotarirea limbei municipali se o faca corpulu acel’a, care are dreptu de a alege si deputaţi in dieta, s’a temutu cumuva, ca se voru vatema drepturile limbei natiunei magiare, si ingrijirea s’a si-a concentratu-o numai singuru pentru fratii sei din comitate, eu m’asiu roga, ca se binevoiesca a socoti, cumuca in Tranni’a nu sunt numai comitate, ci mai sunt inca si scaunele secuiesci, in cari preponderanti’a poporului si a locuitorilor, sunt de aceea originalitate si de aceasi limba cu naţiunea magiara, care locuiesce in comitate. Eu nu me temu si nu me ingrijescu , ca va pati naţionalitatea mea ceva scurtare in drepturile limbei sale in scaunele secuiesci, caci prenaturalu mi se vede aceea, ca dreptulu limbei municipiiloru secuiesci se cuvine majoritatei populatiunei, ori de ce nationalitate se fia aceea. • Si asia dara aceea, deca in municipiile din comitate — unde absolut’a maioritate va fi a elementului romanu si limb’a afaceriloru va fi romana, se nu o socotesca de constringerea s’a, de o nedreptatire a limbei magiare, ca de nu dobendesce multu in privinti’a acest’a natiunea magiara in comitate. Illustritatea S’a se poate mangaia, ca cu atatu mai multu dobendesce in scaunele secuiesci, unde limba afaceriloru va fi cu buna séma cea magiara si nu cea romana, pentruca majoritatea absoluta aici va fi eara cea magiara, pentru ca asia merge una cu alt’a, si asia, déca neci romani nu se voru poté gelui, ca li se face nedreptate in scaunele secuiesci, deca si aici limba municipiului va fi cea magiara, aleasa de corporatiunea aceea, care are dreptulu de a alege si deputați la dieta, socotescu, ca frații ma-