Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-10-24 / nr. 102
Diet’a Transilvaniei. Sabiiu, 30/10. 1863. Comitetulu alesu spre anteconsultare, asupra regulamentului dietalu se constitui inca in 13. Oct., alegundusi de presiedinte pre deputatulu Plecker, de substitutu aceluiasi pre Lazar, si de actuante pre Obert, desta lu, totudeodata insarcinatu a face unu proieptu cu privire la afacerile interne ale comitetului, care in 26. ale 1. c. si tiemi cea d’anteia, si in diu’a de eri a doua siedintia, — aceasta din urma — după cumu suntemu informati — au avutu resultatulu uneia pointielegeri unanime, ca afara de principiile cuprinse in proieptulu regimului se potu lua cu privire la legile substatare ale tierii — adeca nesterse prin diploma din Oct. , — si alte principii — de referintia — in regulamentulu dietalu. Operatulu lui Obert se primi cu ceva insemnari, cari au produsu necesitatea de a se amplifică inca același, spre a se pute lasă comitetulu cu atata mai lesne in discueiune asupra principiiloru, după care, si cumu ? ar avea de a se compune diet’a pre viitoriu! si spre a se putea imparti si comitetulu in secțiuni spre elaborarea regulamentului die talu, si de trebi. — Cuventarea dlui Nicolau Gactaim in siedinti’a dietei Tranniei XLIII, din 9. Octobre 1863. (despre sen. imperialu.) Inaltu Presidiu ! înalta Dieta ! Atatu din vorbirile deputatiloru Obert si Wittstock, carii au facutu amendamentulu de eri la reportulu comitetului dietaie privitoriu la tramiterea ad hoc de deputaţi in consiliulu imperialu, catu si din cuventarile deputatiloru, ce au ausutienutu acelu reporta, ce se afla adi la ordinea dilei, s’a vediutu apriatu, ca pre in prescriptu pentru tramiterea de deputaţi ad hoc la consiliulu imperiale, s’a impartasitu înaltei diete cu un’a modalitate, care nu e prevedinta in regulamentulu provisoriu de trebi. In adeveru , deca se ib in dejudecare form’s si cuprinsulu acestui pre-in prescriptu , se arata la antai’a vedere , ca elu nu e o propunere a regimului spre a se dă o lege macaru provisoria, nu, căci nu e in forma usitatii cu propuneri si mai cu seama, pentruca determinandu totudeodata modalitatea , in care se se aleaga deputații ad hoc la consiliulu imperiale inlatura si orice consfătuire din partea representantiei tierei in aceastea privintia, si angusteaza drepturile înaltei diete prevediute in §. 15 a regulamentului de dieta si a §§loru 42 si 48 din regulamentulu de trebi, provocandu si insarcinandu pe inalta dieta a tramite deputati in consiliulu imperiale după modalitatea prescrisa. O asemenea provocare amu mai vediutu in decursulu acestei diete, candu cu inarticularea legiloru fundamentale de statu din 20. Oct. 1860 si 26. Febr. 1861. Atunci provocarea avè locu, pentruca danduse monarchiei si singuraticeloru regate si tieri aceste legi fundamentale din plenitudinea potestatei maiestatice, asia dicundu, octroinduse acelea legi fundamentale, oblega pe toti supusii Mai. Sale c. r. apostolice, decadu afara de sfera obiepteloru de consultatii , prin urmare si inarticularea aceloru legi avea se se intemple neconditionatu ; — in casulu presinte provocarea de a tramite ablegati la consiliulu imperialu după modalitatea prescrisa inse după parerea mea n’are locul pentruca in patent’a imp. din 26. Febr. 1861 nu s’a determinatu modalitatea tramiterei deputatiloru la consiliulu imperiale pentru Transilvani’a, ba prin a 4. propusetiune regia acést’a s’a reservatu pentru afacerile dietali, — luandu in dejudecare, ca regulamentulu provisoriu de dieta e datu numai pentru diet’a presinta, si ca regulamentulu definitivu de dieta are se se prelucre la a 3. propusetiune regia, stricte luandu lucrulu, modalitatea tramiterei de deputați la consiliulu imperialu neci nu se poate pertrapta înaintea ordinelui dietalu, pentruca cu acést’a ocasiune are se se statoreasca principiulu conducătorul, deca națiunile inarticulate se voru representă după interesele naționale sau vorn fi representate numai clasele poporului transilvanu. Se dice , ca definitiv’a modalitate de a tramite ablegati in consiliulu imperiale se va pertrapta la timpulu seu, si ca modalitatea prescrisa are valdre numai pentru ad hoc, si ca acest’a e dictata de urgentia impregiurariloru , eu trebue se marturiseacu, ca acést’a asecurare nu me indestuléza, pentruca după una esperintia îndelungata m’amu convinsu, ca mesuri provisorii, lesne se introducu definitivu si pentruca eu nu vediu atat’a argintia in impregiurarile presinte. Eu inca asia dori, că sarcinele publice ce apasa pe concetatienii mei se se ustureze catu se pote mai multu, n’amu inse sperantia, ca fiindu timpulu forte inaintatu si nepotinduse schimb’a veniturile tierei fara perlucrari si desbateri antecedinte, presinti’a ablegatiloru transilvani ad hoe in consiliulu imperiale va pote mediulooi acelea usiurinite de sarcini publice, ce se aducu de motive pentru tramiterea de deputați in consiliulu imperiale. — Mai am de a observă la cea ce s’a disu, ca diet’a Transilvaniei a mai facutu concluse pe care mai tardiu numai le-a formulatu in articulii de legi atata, ca nu toate esemplele ’su de imitatu, pentruca deca s’aru pote toate imită , atunci si regimulu ar află pentru sine asemenea esemple de imitatu, după care a introdusu articulii provisionali, ordinile despre falimente, instrucțiunea tabularia fara de ar fi pertraptatu aceste legi in dieta, in fine mai observediu , ca D. Puscariu e in retacire, candu premitendu, ca Mai. S’a are dreptu a chiemă ablegati in consiliulu imperialu si din tienuturi, cetati si corporatiuni, intreba deca e de a se mai asteptă si pentru acestu casu vreo lege ? "’»s* Eu dicu, ca cu publicarea patentei din 26. Febr. 1861 s’a publicatu pentru provinciele asia numite ereditarie si lege electorale, după care elerulu, proprietarii mari, cetatile si poporulu agricolu si alegu representantii sei independinte una clasa de alta , ca pentru acestu casu in anumitele provincie, dicu, esista lege si ablegatii in consiliulu imperialu conformu cu §. 7 alu acelei patente se potu conchiamă si pin alegeri de tienuturi după clase, fiindu vnse in Transilvania stabilirea modalitatei tramiterei ablegatiloru la consiliulu imperialu pertraptariloru constituționali — interpretarea acestuia, in intieresulu Dlui Puscariu nu poate avea locu. Pe mine nu me multiumesce neci principiulu ce s’a pusu de basa la modalitatea alegeriloru presinte, pentruca introduce representarea intereseloru de clase si nu de națiuni, cea ce ar fi se se introducă chiaru si după parerea Dlui Wittstock si Puscariu, deci conformu acestora convingeri avendu in vedere prescrisele §. 7 alu ondinei dietale si a §. 3 din regulamentulu de trebi, cumu si oportunitatea aflandu oarecare garanţii in amendamentulu Dlui Wittstock me alaturu lenga acestu amendementu. Siedinti’a a XLIV. din 10. Octombre, vedi-o in Gazet’a Nr. 94, pag. 364. Siedinti’a XLV. din 11. October, vedi-o totu acolo pag. 365, car’ actele cetite in ea le vomu publică in numerii viitori. Asupra alegerei comiteteloru lucratorie de proiecte, la ’ntrebarea Presiedintelui, Conrad Schmidt (com. sas.) propune, că fiindu obiectulu de mare insemnatate si cerendu barbati de specialitatea judecatoresca, cari in comitetele de pan’acumu potu se fia, potu se nu fia, se se aleaga pentru preconsultarea lui unu comitetu nou, care se se compună din cate 2 membri din fiacare despartiamentu. Gaetanu contr’a lui Schmidt, de are ce vede intrens’a o vatemare căci diet’a candu an alesu in comitete, an alesu tot omeni capaci, cari sunt in stare a consultă si asupr’a obiectului de falia. Din parte- 8, propune, că, avendu obiectele de pertraetatu afinitate intre sine, unu comitetu se ia asupra si tóte obiectele respective, si anume comitetulu pentru elaborarea unei legi dietale se elaboreze si proiectulu de lege pentru Împărțirea tierei si proiectulu pentru tramiterea deputatiloru transilvani la Senatulu imperialu; comitetulu pentru căusele urbariale se ia si cele judecătorești, in fine comitetulu, ce se va denumi pentru proiectulu privitoriu la banca ipotecaria se elaboreze si unu proiectu de lege pentru catastru. Presiedintele. La acestea nu ne potemu lasă astadi, căci nu sunt la ordinea dilei. Mog’ a. Se se faca ’ntrebarea de sprijinire. Se face. Schmidt e sprijinitu. Gaetanu. Deca propunerea adusa de densulu mai nainte nu e la ordinea dilei, apoi propune acuma, că obiectată de desbatere se se predea pentru afinitate comitetului insarcinata cu căusele urbariale. _ Facendu-se întrebarea de sprijinire, Gaeta nu se scoala singuru. (Ilaritate). Brann de Lemény partinesce pre Schmidt. — Alti oratori nu sunt insinuati, si asia cerendu-se de toate partile incheiarea desbaterei, Presiedintele aduce la votare propunerea lui C. Schmidt, car ea se priimesce mai cu unanimitate. — Presiedintele provoca a se aduce in siedinti la urmatore siedalele gafa. 398 scopu, care ingremedia tesaurulu statului.‘‘ După finirea acestei desbateri, pentru consiliari de scoala se resolvi suma de 72396 fi., cu toate ca deputatulu Kupr vorbi infricosiata in contra institutului de consiliariu scolariu, dicundu: ca se se alega profesori bine esaminati, sei provisioneze mai bine, si apoi se li se da toata încrederea. (Va urma).