Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-12-04 / nr. 114
446 resolvare decidere. Prin acestu congresu are 8e de Europei o basa, care se’i asecureze mai bine pacea Nece unu regimu nu partinesce mai multu aceasta nobila propunere, decatu celu imperatesou. Acésta o scia inse totu deodata, ca din congresu poate unna asia de bene pacea ca si resbelulu. Pentru ca acelu congresu se’si aiba succesulu doritu, adeca o intielegere, trebue pregătite adeca precisate obiectele, cari au se vina la desbatere. Fiinduca pertractările in aceasta privintia inca decurgu, nu pote impartasi mai multu, dechiara inse, ca scopulu nestramutatu alu politicei Austriei, este conservarea pacei si a integritatiei confinteloru imperiale, de Grocholpki. Acestu deputatu inca critica politic’a esterna, mai cu sema facia cu Poloni’a, prorocesce fortuni grele si pune întrebarea, ca la casa de conflictu, la care parte s’aru alatura Austri’a, de oare-ce ’i ar’ fi imposibilu a remane neutrala, după cumu s’a vediutu in 1854? Dechiara, ca o aliantia cu Rusi’a n’ar fi după dorinti’a poporeloru austriace, din contra unu resbelu in contr’a acestei puteri ar’ fi cu multu mai popularu, cu deosebire la unguri si poloni Dr. B r i n z inca nu este multiumitu cu respunsulu datu de min. estenieloru in privinti’a ducateloru Schleswig Holstein ; elu privesce aceasta din punctu de vedere procesualu, pana la esprimarea sentintiei ar trebue se se ie ducatele sub secuestru. Elu dechiara mai departe, ca ar fi studiatu aceasta causa si ar’ fi aflatu , ca dreptulu este pe partea ducateloru. Dr. Brinz dice, ca deca o tiera este apasata si maltratata de o tiera, cu care are pusetiune egala indreptatita, atunci se poate face mai multu, decatu se se puna esecutiune, ca Dani’a se’si implineasca datoriele sale. După cumu sta caus’a Schleswig- Holsteinesa , despărțirea acestoru ducate ar’ fi trebuitu dusa îndeplinirea inca precandu esistau regii Daniei din lini’a cea batrana. Afara de punctulu de vedere alu dreptului ar mai fi de consideratu, ca , precandu tota Germani’a este entusiasmata pentru interesele germane ale ducateloru Schleswig-Holstein, o pusetiune rece, care pune la indoiela dreptulu acestoru ducate, ar’ atrage Austriei antipati’a Germaniei, ceea ce de acumu inca ar’ fi inceputu a se manifesta atatu prin diurnale, catu si prin epistole private. In privinti’a congresului dechiara, ca elu n’ar merge la unu congresu, prochiamatu de pe tronu catra deputatii Franciei înainte de a fi fostu elu invitatu. Waide le combate tractatulu din 1852 nu numai fiinduca ar’ fi unu pactu uritu , ci pentru ca s’a incheiatu numai pe conta evenementului, candu s’ar incuviintia de representatiunea poporului, neincuviintiandu-se nu are valore. Afara de aceea ar’ fi adiutu si antitesele acestui tractatu, ad. temerea, se nu ne ocupe Rusi’a pamentu germanu , se nu se arunce Dani’a in bratiele uniunei scandinavice. In fine Dani’a prelenga tóate siertfele făcute pentru interesele ei, nu si a trenutu nece odata promisiunile date in acesta privintia. Asiadara Austri’a si din punctu de vedere alu dreptului si alu intereseloru proprie poate apuca o politica curagioasa si onesta in favoarea ducateloru. Rechberg respunde lui Brinz, ca trebuia lasatu la cei, caror’a le compete , ca se judece ce e dreptu in caus’a cu Schleswig-Holstein. De altum intrea ar fi de mare însemnătate a sei, oare este vointi’a locuitoriloru din ducate de a se desparţi de Dani’a? E u r a n d ’a critica politic’a cancelariei de statu , memoresa, ca la inceputulu anului era se se incheie o aliantia cu puterile apusene, nu scia inse de ce nu s’a incheiatu un’a ca acesta. In privinti’a cestiunei cu Schleswig-Holstein elu recunosce de einosura majoritatea confederatiunei, si in casulu acest’a diace in interesulu Austriei de a fi maioritate. Austria a suscrisu protocolulu de Londonu sub acea conditiune , ca confederatiunea ilu va dispensă de obligațiunea sea ca membru alu confederatiunei; deca acésta nu o face confederatiunea, apoi Austri’a nu are nece o obligatiune, de oarece unu tractatu mai tardioru nu suspendeaza pre mulu mai dinainte. Cont. Rechberg respunde, ca n’a fostu bine intielesu in respunsulu seu , ca in privinti’a politicei esterne n’are decatu se aduca aminte, cumu steteau lucrurile in 1854 si cumu stau acuma. In privinti’a congresului regimulu nu e nece decumu in dispositiune rea ; acest’a este datoriu cetatieniloru a cerca orice mediulocu de pace si propunerea o primesce regimulu sub aresi-care conditiuni. Dr. G i s k r a. Si acestu deputatu supune politic’a esterióra unei critici aprige. Mai antaiu combate parerea ministrului de esterne , ea camer’a n’ar avé se se amestece in politic’a esterióra, pentruca ar trebui se se scia, déca are vreuuu folosut sum’a cea mare, ce este de votatu pentru bugetulu esterneloru, si pentruca in legătură cu aceasta stă bugetulu de resbelu celu atatu de insemnatu. Combate după aceea si acea opiniune a ministrului de esterne, ca pusetiunea de astadi ar fi a se ascrie activitatiei ministrului de esterne, din contra aceea are a se ascria constitutiunei. După aceea percurge in specia politic’a esteriora, incependu mai antaiu cu nefericitulu resbelu din 1859 , care in or’igine si consecintie ar’ fi fostu urmarea unei încrederi pre mari in organismulu militaru, pentru care s’a intrebuintiatu atatea sute de milioane. După acést’a trece si arata, ca Austri’a si in diu’a de astadi sta totu asia de isolata, ca si in a. 1859, de oarece cu Rusi’a stă, pre lenga tota împlinirea datorieloru internationale, pe picioru de dusimania, cu Franci’a pre picioru nesigura, avendu a ne teme totu de un’a de unu resbelu ofensivu, in casu, candu congresulu n’ar veni la îndeplinire; cu Itali’a in ostilitate , cu Prusia in certa De amica nu potemu numerâ nece pre Angli’a, de ore-ce divergemu intr’unu puntu forte ponderosu, nî cestiunea italica. Mai departe arată politic’a esterna, ca este nesigura, balansatoria , si aceast’a ar’ fi caus’a neintielegerei intre deputati si ministrulu , ataca politic’a cu deosebire in cestiunea polona , de ore-ce politic’a ar cocheta in doue parti deodata, cu unanimitatea si cu dreptulu si afirma, ca prin păsurile cele neresolute facia cu Poloni’a, s’aru fi mărita nefericirea poloniloru, facandu-i se continue resistinti’a. In Itali’a inca ar’ fi regimulu totu asia de neresolutu cu aceiasi dauna, balansandu intre dorintiele de legitimitate si logic’a fapteloru ; aceast’a nesiguritate ar’ aduce cu sine o continua pregătire de resbelu, care a constatatu si, deca ar’ mai merge treb’a după poft’a ministrului de esterne, ar constă si acumu multe milioane. Se protesteaza in contr’a fapteloru, fara se se faca vreunu pasu resolutu pentru impedecarea loru. — După cumu sta lucrulu in Itali’a este de temutu, ca in ori ce cestiune italiana vomi avé pre Angli’a in contr’a noastra. După acést’a trece la Rom’a si pune întrebare, ca ce s’a facutu cu concordatulu, acelu principiu, care ne a instrainatu si ne instrainéza atatea simpatii de preste confintele Austriei ? ce s’a facutu, decandu cas’a s’a dechiaratu in acésta privintia? pentru ce avemu unu diplomatu in Rom’a, care ne costa atati’a bani (risu in stang’a). Pentru ce amu tramisu numai pentru caus’a acést’a unu ablegatu, care a totu tractatu cu lunile ? Acést’a ataca nu numai milioane preste milioane , ci toate animele iotregei Austrii culte, si are numai prea pucini pentru sene. După aceea trece si elu la politic’a esterna facia cu Germani’a, resp. Schleswig-Holstein, si o desaprobeza, că si antivorbitorii sei. ..-pres. Schmidt propune , că cas’a se nu se ocupe cu trebire esteriore, pana a nu fi gatatu cu organisatiunea interna. Referintele Cont. Eug. K i n s k y inca desaprobeza politic’a esterioar’a, cu deosebire fatia cu Itali’a, dechiarandu sustienerea trupeloru modenese de o politica nesanetoasa. Cont. Rechberg escusa politic’a s’a facia cu Itali’a prin positiunea cea ostila , ce o iea Italia si se esprima la tóate ocasiunile serbatoresci atatu prin organele regimului catu si de catra locurile mai inalte. După acestea la desbatere speciala se primi bugetulu de esterne. Ve n’a. (Vienesii si căușele ardietare.) Inca in 1. Dec. se apuca magistratulu cetatei Vienei a face politica. Mai antai decretă in sesiunea resp. la propunerea D. Rausch a face o adresa in caus’a autonomiei Schleswig-Holsteinene, că se o asterna imperatului. Alta propunere facă D. Steidl in caus’a Ungariei, dictndu, ca luandu in considerare, ca magistratulu Vienesu esindu din datin’a s’a de pana acumu s’a pornitu a representă că unu erodu opiniunea publica a Vienei in caus’a nationala Schleswig Holsteina despre una , car’ de alta parte, considerandu, ca tocma acea relatiune se afla si intre constitutiunea ungarica facia cu patent’a octroata din Febr., care susta intre constitutiunea Schleswig - Holsteiana facia cu constitutiunea octroata a Danimarcei si fiinduca simpati’a nationala catra Holsteinesi numai atunci poate fi politicesce indreptatita, candu opiniunea publica a Vienei va dovedi prin representantii ei, cumuca principiile cele liberale si escelente, care le scoate la lumina pentru connationalii sei nu le denéga in acelasiu momentu facia cu poporulu fratinu dincolo de Leitha : propune, că magistratulu se decreteze o adresa preumilita la Mai. S’a,că in numela Vienei, capitalei imperiului.