Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-06-10 / nr. 46
185 stare mai buna de cum a statu. D. Raumicher dice mai departe: se implinimu dorinui’a Mai. Sale prin aceea, ca se lasamu, cu Mai. S’a se decidă asupr’a acestui obiectu. Eu credu din contra, ca noi, candu voran otari, ca loculu tribunalului supremu se fia in patria , vomu corespunde mai multu voiei Mai. Sale, de catu candu vomu face cum dice dlui, pentru ca Mai. S’a, candu a ordinata in 31 Martin 1861, ca se se faca uuu tribunalu supremu in Trani’a, prin acést’a si, a dechiaratu vointi’a s’a. Acea pre inalta decisiune imperatesca nu s’a adusu prin voi’a si influinti’a cancelariului de atunci bar. Kemény, ceea ce se docura entedia prin impregiurarea, ca nu s’a pusu sub bar. Kemény, ci sub cancelariulu de astadi in lucrare Asia dar’ aceea decisiune e o gratia a Mai. Sale, carea dechiarandu, ca voiesce ca tribunalulu supremu se fia aici in tiera, trebue se o primimu ca o gratia imperatésca, caci de altum intrelea ne aratamu nevrednici de 4grati’a Mai. Sale (Bravo! stâng’a). — La parera dlui Grull, ca pre poporulu nu-lu pote se-lu convingă nime, ca dela guverna nu ar’ fi sau nu s’ar’ concede ricursu la Mai. S’a imperatulu, nu mai reflectediu nemicu, de óare ce amu respunsu la acést’a asertiune mai susu. Mai incolo, dupa ce vedemu, ca alte tieri mai mici de catu Transilvani’a, dupa ce Croati’a cea mica sia sustienutu dreptulu de a-si avé tribunalulu supremu in patria, ar’ fi unu lucru dejositoriu, candu Transilvani’a ar’ dori, ca tribunalulu supremu se se transpună afara din tiera. Dar’ eu credu, ca chiar’ interesulu monarchiei intregi pretinde, ca tribunalulu supremu se remana in patria. Prin transpunerea tribunalului la Vien’a nu se face alt’a, de catu cu o centralisare mai multa, caci cumca acést’a e o centralisare, nu va nega nime, Scimu dloru! Unde a dusa centralisarea pe Austria dupa 1849, scimu, ca aceea centralisare a micsioratu chiar’ poterea monarchiei intregi, si scimu, ca după descentralisarea aceea daunasa monarchia a inceputu a veni la valoare si la potere, — si deca noi amu vota pentru transpunerea tribunalului la Vien’a, nu amu face alt’a, de catu amu intari pe celelalte națiuni străine sistemei de astadi in credinti’a loru, ca prin transpunerea tribunalului nostru in Vien’a se doresce centralisarea, de care abia au scapatu si care tientesa la nimicirea autonomiei loru. Din aceste cause, sum pentru propunerea comisiunei, ca presiedinti’a tribunalului supremu se fia in patria. (Bravo il bravo !! ! stang’a). — Bolog’a la §3 despre curtea casativa. Domnule presiedinte ! Aveti banatate de mi daţi si mie cuventu, ca ve promitu, ca voiu fi forte scurtu. Amu cetitu cu multa plăcere inca in anii trecuti, combatenduse ideea de justiţia nationale in diurnalulu de aci, asia numitu „H. Z.“; amu cetitu combatenduse acea idea cu atatea taria si potere, in catu, deca sta in poterea redactiunei diurnalului acestui’a, de buna seama nu se facea nicairi in patri’a nóastra justiția naționala, caci densulu o aru fi impedecatu. Amu auditu si aci cu plăcere vorbinduse din mai multe parti, ca nu e bine se esiste justiția nationale, si eu din partemi incuviintiesu vorbirile ce s’au redicatu in contr’a justitiei nationale. Acum ni se da ocasiunea cea mai buna, se combatemu justiti’a nationale prin fapta ; se nu lasamu la posturi numai membrii unei seu altei naţiuni, ci se facemu o lege, cu toti membrii de ori si ce naţiune se poata lua parte la justiţia, si atunci se au mai potemu dice, ca e justiţia naţionala, (bravo). Ca se nu fiu lungu, se nu mai ostenescu atenţiunea inaltei case, rogu si eu pre inalt’a casa, cu se primimu cu totii propunerea dlui deputatu Manu G., pentru ca se nu mai fia justiţia nationale. (Bravo ! ! !) Bolog’a la § 4. Domnule presiedinte! Obiectulu, care sta astadi sub discusiune, atata s’au desbatutu, in catu eu spre bucuri’a mea, cara me aflu in placut’a positiune, de a putea asigura pre inalt’a casa, ca voiu fi de totu scurtu in vorbirea mea. Nu amu de a vorbi pentru scu in contra obiectului afiatoriu sub desbatere, fara amu de a face puține observatiuni asupra unui terminu, care cu mare plăcere s’au intrebuintiatu in decursulu desbaterei de ieri de una parte a inaltei case, si cu destula neplăcere s’au ascultata de alta parte a ei. Eu, Domniloru! Pe cum m’am declaratu mai alalta eri, dau mana cu toti aceia, cari condamna justiţia naţionala, si sumu de totu in acordu cu ei, ba asi vré, ca si umbra de justiţia naţionala se se sterga. Dara in decursulu desbaterei de ieri am auditu din partea mai multor domni vorbitori, numinduse tribunalulu superioru din Sibiiu „tribunalu superioru sasescu“ (sächsisches Obergericht). Ne va arata protocolulu stenografiloru, ca vorb’a acést’a „säohsisch4 cá epitetulu tribunalului superioru din Sibiiu s’au repetitu de nenumerate ori. Dloru! Eu aflu terminulu acesta de totu nepotrivitu, daca cumva nu vremu se dama tribunalului acestuia o eolóre intru adeveru naţionala. ’Lu aflu nepotrivitu cu otatutulu ce a datu viétia si esistintia tribunalului acestuia, ca titulatur’a statutului acestuia suna: „Statut über die Errichtung eines Obergerichtes zu Hermannstadt,“ dara nu: „eines sächsischen Obergericlnes“ si mai incolo se dice in § 1 „zur Ausübung der Rechtspflege in 2. Instanz im Bereiche der sächsischen Stühle und Distrikte in Siebenbürgen wird ein „ständiges“ si nu ein „sächsisches“ Obergericht mit dem Amtsitze in Hermannstadt errichtet. Apoi mai de parte se dice in § 8: „Bei der Besetzung sämmtlicher Dienststellen ist nebst den mit dem obigen Gesetze vom 3. Mai 1853 vorgezeichneten allgemeinen und besonderen Diensterfordernissen auf die Zuständigkeit zu einer Gemeinde der sächsischen Stühle und Districkte, ohne Unterschied der Nationalität und Religion Bedacht zu nehmen.“ . . . etc. Asta dar’ la compunerea tribunalului acestuia nu are a se respecta numai natiunea sasesca, sau numai fiii ei, a buna sama pentru aceea, pentru ca nu e sasescu. Asemenea pin § 10 se dice : die mit dem Bestände und der Amtswirksamkeit dieses Obergerichtes verbundenen Kosten jeder Art trägt der Staatsschatz. — Spre dotarea si sustienerea tribunalului acestuia superioru din Sibiiu contribuimu dara toti aceia, cari suntemu contribuenti ai statului. Dar’ nu numai natiunea saseasca, seu numai fii ei, si asia neci ca poate se fia tribunalulu preatinsu proprietate saseasca. — Atunci, candu universitatea saseasca au facutu statulu acesta, s’au feritu de terminulu „sächsieh,“ caci daca laru fi intrebuintiatu, aru fi aratatu , ca vrea a face o justiţia naţionala. Ferinduse ea de terminulu acesta — credu —ca a vrutu a face justiţia pentru totu tienutulu acela, care de o parte se numesce fundus regius, eara de alta parte se dice pamentulu sasescu. Statutulu acesta, care e fundamentulu tribunalului desu atinsu, nu rabda asiadara neci decum terminulu „sasescu“ seu „sächsisch“. Adeveratu , mie nu mia venitu la mana prea ’nalt’a decisiune Maiestatica intaritoria de statutulu acesta, dara sum convinsu, ca nece in acesta prea inalta decisiune Maiestatica nu va sta terminulu acesta „tribunalu apelativu sasescu,“ tara abuna sama va sta: „tribunalu superioru in Sibiiu.“ — Dara vorbesce in contra intrebuintiarii terminului acestuia insa si fapta universitatei sasesci, saversita pe temeiulu statutului preatinsu. Scimu cu totii, ca universitatea saseasca, care prea bine pricepea, ca in pamentulu acela, pe care locuescu sasi, romani si unguri, nu mai poate face tribunalu curatu esclusivu sasescu, a primita intre candidații, din care vrea ca se compună tribunalulu acesta, nu numai sasi, dara si membrii ai altor natiuni, votandu si pentru romani atatu la postulu de vicepresiedinte, catu si la unulu de consiliariu. — Deaca cu toate acestea nu se afla astadi nici unu romaim in consiliulu tribunalului acestuia, nu urmedia, ca acela se se numeasca „sasescu.“ Dara vorbesce in contra terminului acestuia insusi fapt’a tribunalului din Sibiiu, pentru ca după § 6 din statutulu citatu, unde se dice: „die Ernennung des übrigen Concepts- Manipulations- so wie des Dienerpersonals steht diesem Obergerichte selbst zu,“ are dreptu tribunalulu disu, a denumi totu personalulu tiitoriu de densulu. Ce au facutu tribunalulu acesta cu denumirea personalului preatinsu? Eata ce a aratatu lumei prin fapta, ca elu nu pote si nu inea se fia eschisivu sasescu; asta e fapta, pentru ca, domniloru, intre cei 20 de amploiati tiitori de densulu a denumitu tribunalulu disu pa langa 19 sasi si unu Romanu (?!) de accessistu. (Ilaritate). Eu credu ca cerendu impregiurarile va denumi si unu Ungari, din cari sa tiemu de teritoriala afiatoriu sub jurisdictiunea lui si pentru ca cere dreptatea, ca sa se impartasiésca si din bunătăți aceia, cari porta greutăţile. Deci, eu domniloru, sciiudu ca va mai fi vorba de tribunalulu superioru din Sibiiu in decurgerea desbateriloru asupra propusetiunii regesei aflatore sub discussiune, rogu pre toti Domnii, carii au avutu plăcere a intrebuintia, candu vorbeau de tribunalulu desu numitu, cuventulu „sasescu“ „sächsisch' pentru ocolirea neplaceriloru si a necuviintiei, se nu’lu mai intrebintiedie. (bravo !)