Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-08-05 / nr. 63
simte înapoiere atatu mai lovitoare, cu catu in aceste tienuturi maniase anca neci fenulu nu s’a facutu, ne cum se se fia seceratu ceva; ear’ recél’a causatu prin ninsorea ne mai vediuta pe acestu timpu neci pe versulu muntiloru celoru mai ’nalti, pre unde se vede acum, intardia vegetatiunea si mai multu. — Nu sciu, deca ati luatu solie despre escesulu din muntele Ciuma stapanitu de locuitorii satului sasescu Vulcanu in midiuloculu hotarului comunei Zernesciloru inca din secululu alu 17-lea. In acela munte Vulcanenii isi tienu vorba vitele cornute. In 10 Augustu cateva oi din turm’a lui Br. Tipeiu scapara spre muntele Cum ’a. Pastorulu, uuu ostasiu iraperatescu concediata (Urlauber) fluieră oiloru ca se se intorca ; in acelea minute inse sluieră si 0 puscatura in sioldulu stangu alu acelui fecioru; 24 alice ii relaasera in carne, in catu omulu nu se mai potu mişca din locu. Atunci doi voinici de vulcaneni se inneptara se face in capu pe acela „pastoru,“ ci „furaanulu“ de si impuscatu, se apară cu ciomagulu pre catu potu pana alergara alţii spre ajutoriu. Cei doi sasi sunt prinsi, eara ostasiulu fu tramisu la Brasiovu in spitalu. Cercetarea curge. — Vien’a 12. Augustu. In unuia din numerii trecuti anuntiaramu, ca in Vien’a s’au priimitu preliminaries de pace intre Austro-Prusi’a si Danimarc’a, acum inse se asteapta, ca se resoseasca plenipotentii Danimarcei cu instructiunile dela regele si aenatulu imperialu alu Danimarcei, pentru ca pe basea preliminarieloru se se asiedie o pace definitiva. Intr’aceea din partea poteriloru apusene er’ au priimitu cabinetulu Daniei o noua incuragiare, ca la fipsarea conditiuniloru de pace Dani’a se ’ei mai pota revoca cate ceva din cele ce apromise, adeca i se da sperantia a mai priimi unele puncte din nordulu Schleswigului si acést’a încercare se va face din partea poteriloru apusene cerenduse si votulu populatiunei la astufelu de pace. Diumalistio’a vienesa se ocupa mai cu sama cu caus’a acést’a, in care a intrata si unu incidenta la midiulocu, ca trupele esecutiunei federatiunei cele Anoverane au ocupata Lauenburgulu cela tienea Prusi’a ca amana, ceea ce se privesce, ca o represalia a federatiunei in contra Prusiei, pentru ocuparea Rendsburgului. — In Vien’a sosesce in dilele aceste regele Prusiei, comitatu de ministrulu Bismark, care visita e o dovada de contielegere. Reformele politice in Principatele Unite. (Continuare.) III. Din cele deduse in Nr. tr. cititorule avi ocasiune de a cunosce opiniunea nóastra privitóre la legamentulu seu alianti’a, cum amu dice permanenta, pururea tiitoare a Principateloru unite cu Parte a otomana, seu mai bine, cu oricine va domni in Constantinople după timpuri si veacuri. Cu toate acelea inse noi suntemu foarte departe de a crede, ca acea legaminte politica se poate stringe vreodată cu buna resultata pana la mesura coprinsa in cuvintele actului aditionalu din 28 Iuniu a. c., unde se dice ca . . . „aceasta facultate (de a modifica sau schimba legile) nu se poate intinde la tractatele dintre In. Poarta si celelalte poteri, care sunt si remanii obligatoare pentru acestea Principate.“ Cu alte cuvinte, Principatele unite, respective regimulu si camera loru legislativa in ceea ce se numesce afaceri din afara, negotiari si încheieri de tractate comerciale, de navigatiune, de poste, de telegrafii, dechiarari de resboiu si incheiari de pace etc., sunt cu totulu supuse Porții otomane, pentru ca tractatele acesteia incheiete cu orice potere străină sunt oblegatoare necondiționata si pentru Moldavo-Romani’a. De ar’ fi disu diplomati’a europeana . Voi moldavo-romaniloru sunteti oblegati a fi si a remane in veci amici amiciloru si inemici inemiciloru Porții, vouă prin urmare nu ve este ertatu a incheie traptate cu alte poteri, care se fia vatamatoare intereseloru Turciei, — acesta treaca mearga, o amu mai pricepe si noi si alții. A lega inse, ca orice va face Poartea otomana in interesulu statului seu, se fia bunu facutu si pentru Principate, acésta insemna a nulifica tractatele vechi pustatore intre Poarta si Principate, a submina autonomi’a acestora si a face, cu orice alte drepturi ale loru se se legene cu frundi’a pe apa. Ci se ilustramu lucrulu cu esemple practice batatoare la ochi. Eata unele de acelea. Part’a otomana afla cu calea incheie uuu traotatu de comerciu cu staturile vecine si amice pe temeiulu de 3°/0. Principatele unite inse iau vama 5°/0 si nu voru vre a se supune la 3%. Part’a otomana ia vama si la produptele crude. Principatele inse le lasa pe acelea fara vama. Partea otomana încheie una tractata, intru care neutralitatea Dunării o recunosce pana intru atata, in catu da voia altora staturi a cumpără pe ambele trermuri moșii pentru agenturi, depositare, fabrice de corăbii s. a. Moldavo-Romani’a ce va dice in acelu casu ? Va tacea cu manile incrucite la peptu, candu va vedé, ca din cace de Dunăre in locu de „raialele“ vechi turcesci dela Turnu, Giurgiu, Braila, Galati, Ismailu, Chili’a, Achermanu, Chotinu se faca alte raiale europene ca in Chin’a, Cochinchin’a, Iapani’a? Part’a va incheie cu altu statu unu tractatu de caii ferate, in care va defige tocma si punctele de intrare ale caliloru ferate ; eara unu asemenea tractatu va fi oblegatoru si pentru Principate. In acesta casu inse gubernulu Principateloru va reclama si nu va suferi ca liniile se treca pre acolo, pre unde s’ar’ crede ca ar’ fi cu totulu in contra interesului tierii sale. Eata causa de conflictu intre Porta si Principate. Intre Turci’a si alte poteri esista cateva tractate regulatoare de treb’a economiloru de vite din Austri’a care petrecu in Principatele unite, in Bulgaria, Dobrogea. întrebare : Se pote oare, ca Porta se mai dispună si poruncesca si inlauntrulu teritoriului moldavo-romanescu prin asemenea tractate ? *) Ore inse nu obvine in tocma totu acelu casu de susu inca si la cestiunea monastiriloru închinate, carea si pana acum ajunse a fi de unu scandalu europeni ? Au nu este unu sarcasmu din cele mai amara, ca Turci’a se recunoasca tractatele vechi cu toata selenitatea si acum de repetite ori, se recunoasca prin urmare autonomi’a Principateloru, care acum sunt puse si sub garanti’a europeana, apoi totusi se voiesca a dispune de a treia parte a teritoriului moldavo-romanescu, curatu ca suverana si proprietaria ? Si pentru-ne acesta ? Pentru ca Gestiunea monastiriloru închinate e privita de turculu portatu de nasu prin fanarioti, ca o causa din afara, la care gubernulu si camerele moldavo-romanesci nu aru ave a se amesteca, mai in scurtu, care n’ar’ cadé in resortulu autonomiei Principateloru, ci in resortulu ministeriului turcescu alu afaceriloru din afara. „Tractatele dintre Porta si celelalte poteri sunt oblegatore pentru Principate.“ Ore inse cum ar’ fi, candu sublimei Porti iar’ veni bine a renoi tractatulu dela Pasarovicz si a rupe Romani’a mica de catra Principate? Séu candu aceea ar’ renoi tractatulu din 1812, prin care se désarasi Besarabi’a la muscali; séu candu după unu resboiu fericitu pentru Porta ar’ restitui pe sam’a sa „Raialele“ susu enumerate? Pentru ca intrebamu noi, in ce modu si prin cine este garantata intregitatea teritoriului Principateloru unite? Un’a este adica autonomi’a si cu totulu alt’a e intregitatea. Si acum se presupunemu ca la unu casu de asia regimulu moldavo-romanescu n’ar’ voi a recunosce învoielile Porţii făcute cu alte poteri si ca acelaşi i s’ar’ opune. Urmarea după cum sta lucrulu pana acum ar’ fi, ca intr’o di frumoasa D o m nuu Principateloru unite ar’ potea usioru priimi vreunu fermanu, carele se sune in stilulu din dilele Domniloru greci Mavrocordatu, Racovitia, Ghica, Caragia, Mavrogeni, Hangerliu 8. a. „Celui mai alesu intre Beii neamului lui Mesia Voivodulu Caravlachiei (si alu Bogdaniei), alu cărui sfarsitu se fia bunu. — Candu va sosi acesta porunca a Mea prea nalta si imperateasca la tine, se scui tu, ca alesulu dintre cei mari ai neamului crestinescu domnulu ambasadorulu (seu internuntiu, séu ce va fi), ca vechilu (plenipotentu) alu prietinului meu imperatului etc. ttc. Leat.............pe la midiulocululunei Zihadeade“ ... — Eara deca Domnulu nu s’ar’ supune la unu asemenea formanu emisu precum se intielege de sine, in urmarea unui formalu traotatu europénu, atunci ce se fia, se mai ia si alti Domni calea Brasiovului seu a Cernautiului cu Al. Ghica, Bibescu si celalaltu Ghica ? (Va urma). *) In secol» de mai nainte in caus’a economiloru de vite se incheia tractate nemidiulocitu intre Ardealu si Principate, precum au fostu de es. intre Rákoczy si Mateiu Basarabu£la 1638, intre Apafi si Sierbanu la 1685. Numai dela 1741 incoace au inceputu a esi in aceasta causa fermane de a le Portii catra Domnii acelora tieri, de es. in 1745, 1763, 1775, 1785. Vedi inse si tractatele, cara anume cela dela Pasarovitz din 1718, celu dela Belgradu din 1738, Senedulu din 1784 si tractatulu dela Sistovu, 253