Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-05-16 / nr. 39
GAZETA TRANSILVANIEI. Guset’a esse de 2 ori: Mercur» si Bambeta, adiea una data pe septemana. — Pretiulu: pe 1 ana 10 fl. pe l/a 3 fl v.e. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu adu 40 doidieceri, or 3 galbini mon. emateria. Se prenumera la poate la o. r., ei pe la DD. corespondenti. — Pentru eerie ad. cam 10 vorbe mari sdu mici inserate secera 8cr. Tacsi a timbrata e 30 cr. de Secare publicare. Fara depunerea acestui profiu înainte nu se voru mai primi publicări. Mr. 39. Brasiovu, 38/16. Main 1864. Amilii A AVII. MONARCHI’A AUSTRIACA Parerea d. Dr. Eugen de Trauschenfels despre infiintiarea si organizarea unui tribunalu supremu pentru Transilvania. (Continuare.) II. Numai in schitiare fugitiva potu se desfasiura organismulu tribunalului supremu alu tierei in diferitele timpuri, de óre-ce o cadra completa s’ar’ poté da numai descriendu-se intregu organismulu justiției patriotice si consideranduse prescrierile de competintia ; problema noastra ni se eschide toate întrebările de jurisdictiune din consultarea si deciderea noastra, si ne marginesce la organisarea si regularea tribunalului supremu, de alta partea neci nu esista o istoria a administratiunei patriei nóstre. Cea mai buna prelucrare pentru o monografia completa a acestui ramu, nu mai pucinu insemnatu alu vietiei nóstre de statu, este inea totu istori’a dreptului ardeleanu de prof. Schuler-Libloy tom. I. (Sabiiu 1855) si in specie pentru scopulu nostru o pertractatiune a aceluiasi auctoru in brosiur’a 3 din tom. I, a „magazinului“ edatu de mine, titulatu „Despre jurisdictiune, in seneulu drepturiloru transilvane de mai nainte.“ Este cunoscutu, ca regele s. Stefanu, la intemeiarea monarchiei ungare, ’si a fostu luatu dreptu prototipu institutele de statu bavarico-francice si cu acestea a transplantatu si curiam regia pre teritoriulu ungaru. Ca auditorium regis, audientia regalis, specialis presentia regis forma celu mai inaltu foru judecatorescu si se adunu s’au sub presidiulu regelui s’au alu locutienetorului acestuia, alu palatinului, s’au mai de comânu sub presidiulu judelui curiei regie. Acestu tribunalu supremu se pare — după Schuler t. 4. Dr. Ard. tom. I, p. 260, caruia i urmesu aci — a fi constatu din 7 judi si mai multi membri onorari. Cândi statornici se ivescu : palatinulu, judele aulicu, cancelariulu aulicu ori locuitorii acestora, precum si secretarii acestora, cari numai referau. Cu membrii estraordinari, onorari cu votu se păru a fi fostu de regula voivodulu transilvanu, banulu dalmatinu, croatu si slavonu si unii ministeriali de curte, mai cu séma taverniculu si magistrulu curiei regie. Pe timpulu principiloru deveni cu tribunalu supremu in loculu curiei regesei curiea principelui; numerulu membriloru acesteia a fostu in diferite timpuri diferita, de regula nu se constetea din 12 consiliari alesi cu consideratiune la natiunile recepte si intariti de principe, la a carora sentintia principele, desi după lege recunoscuta, ca summus justitiarius, totusi era marginita, asia p. e. in capitulationea de alegere a lui Apafi C. C. NI. p. t. 1 a. V. § XI. După supunerea Transilvaniei sub cas a domnitoria austriaca mai antaiu era gubernulu regesen (numitu consilium status pana la a. 1693) tribunalu sopremu, detraganduise numai casurile criminale si civile, cari in resolutia alvineziana s’au fostu reservatu principelui spre decidere. Dar’ curendu cancelari’a aulica, ce se infiintiă in anulu 1694, pre care tier’a la infiintiare o privise numai cu „janua regis“ si careia regesculu gubernu in anula 1703 ’i amenintiă cu micsiorarea, ba chiaru cu casarea salarieloru amploiatiloru ei, ’si mari cerculu de activitate si fir cu distingere imputerita de imperates’a Mari’a Theresi’a, ca in toate casurile de justitia seu se decretese sentintie in puterea pleniputintiei proprie, seu se faca propuneri principelui in acest’a privintia. Dupace in urma mai inalteloru avisari din 25 Iulie 1760 Încă trebile de justiția se pertractau la reg. gubernu in senate de 7 judecători si protocolulu agendeloru politice se purta deosebita de acel’a alu agendeloru judiciarie —■ si ast’a fu cea d’antaia urma a despartirei justitiei de administratiune __ desfiintiă imperatulu Iosifu II. cu p. in prescriptu din 18 Oct. 1785 tote judecatoriele de pana aci si cu 1 Ian. 1786 ordinu infiintiarea de tribunale de sene statatare. Cu foru supremu fu inlocuitu guberniulu impartitu in 2 senate, unulu politicu si altulu judiciaru, eara cancelariei aulice ’i se detrase toata influinti’a asupr’a trebiloru de justitia, afara de procesele cuindenale si productionale. Dar’ inca in anulu 1790 28 Ian, imperatulu, discuragetu prin neplacut’a primire a reformeloru sale si slabitu la corpu, restituă celu mai de înainte organismu de administrare. Prin rescriptulu reg. din 26 Marte 1790 ordonă urmatoriulu seu Leopoldu II împreunarea gubernului intr’unu corpu , trebile de justiţia se se tractése iuse in di diferita de diu’a agendeloru politice. Pana la alta hotarire gubernulu remase in activitate, ca curte de revisiune. Diet’a din 1790/1 in art. 32 decretă restituirea tuturora tribunaleloru in pristinam legalem et respective diplomaticam formam et activitatem, recunoscu totusi debilitatea institutiuneloru sustatatore si puse in art. 64 o deputatiune sistematica sub presidiulu c. Paul Bethlen pentru trebile administratiunei de justitia. Proiectulu acestei comisiuni preluerata in 3 parti, dintre care cea dintaiu cuprindea organismulu tribunaleloru, cea de a doua procedura civila, era a treia întocmire interna a tribunaleloru si ordinea de tacse, veni la pertractare in dieta, ce ffi conchiamata pe 9 Iuliu 1810 in Clusiu. Deputatiunea propusa decretarea gubernului, cu tribunalulu supremu si înmulţirea personalului aceluiaşi cu 3 referinti din partea celoru trei naţiuni spre referarea causeloru si altoru obiecte juridice si voiea, ca juridic’a se se pertractése in deosebite sesioni judiciare sub presiedinti’a gubernatoraim, séu in casu, candu acest’a ar’ fi absenta, séu impedecatu, sub a presiedintelui staturiloru, mai adauganduse din gremiulu gubernului trei consiliari si mai cu seama de aceia, cari instituiti in oficie cardinale se nu fia retienuti dela ocupatiunile referintiloru ordinari. Pentru casulu acel’a, candu staturile ar’ dori mai bine consituirea unui guberniu juridica separata, apoi atunci ar’ trebui restituita tocmai in acea forma si activitate, cum a fostu infiintiatu de fericitulu imperatu Iosifu II. Diet’a din 1810 se decise pentru desfacerea gubernului in 2 senate. In proiectulu articuleloru așternute Mai. Sale spre întărire dice art. III. Rectior et promptior administrationis publico politicae aeque ac juridicae ratio ante omnia exigit, ut administratio politica ab administratione judiciaria secernatur et distinguatur, illaque per constitutos officiales publicos altioraque dicasteria politica, haec vero per statuminata fora judiciaria dirigatur et procuretur si art. LV. De foro regii Gubernii § 1. Status et ordinea longa certaque experientia edocti regium Gubernium multifaris politicis, oeconomicis ut et judicialibus objectis in uno tantum senatu pertractandis minus sufficere, ad removendum pro futuro isthoc etiam celerioris justitiae administrationis summum impedimentum, publicorumque negotiorum administrationem facilitandam, idem regium Gubernium in uno quidem corpore porro quoque permansurum, in duplicitamen seorsivo senatu, politico nempe et judiciali dehinc operaturum cum benigna Suae Majestatis Sacratissimae aunuentia statuerunt. Membrii acestui tribunalu supremu aveu sefia sub presidiulu gubernatoraim, presiedintele staturiloru ca vicepresiedinte, cancelariulu provinciala, comitele sasescu si 6 consiliari de guverna, acel’a era se ’si aiba personalulu propriu de conceptu si manipulatiune deosebita de celu politicu, registratur’a propria, expeditura propria, ba chiaru si ostiariu si calefactoru deoaebitu. Consultările aveau se urmése in senate de 7 membri. In representatiunea din 17 Sept. 1811, cu care staturile supunu aceste articule prea înaltei confirmatiuni, se esprimă despre despărțirea gubernului in 2 senate . . . Deci se roaga staturile, se intaresca in isthoo gravi objectoarticulum organicum, dechiarandu: Et certe nisi Maj. V. S. communi Statuum et Ordinum voto in momento declarato clementissime accedere dignabitur, pro rtetiori promotionique justitiae administratione nos parum egisse, filiali candore declaramus, sito-