Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-11-25 / nr. 94
GAZETA TRANSILVANIEI. Gazet’a esee de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Faiea ana data pe septemana. — Pretialu, ps 1 sau 10 fl. pe Vi 3 fl Tisri esterne 16 fl. v. a. pe ana »na sda 40 doîdieeeri, or 3 galbini mon. sanatoria. Se prenaroara la postels c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sdu mici inserate secern 8 er. Tacs'a timbrala e 30 cr. defiacare publicare. B'&ra depunerea acestui pretiu înainte nu se vora mai primi publicări. Mr. 94. ISrasiovu, î Dec. 95 Moembre 1894. Amnin XXVII. MONARCHIA AUSTRIACA Nenatulu imperialii. Ne intorcemu la desbaterea generala ce a decursă in 29 Noembre asupra proiectului de adresa. Ca se reproducemu tote cuventarile si inca pre largu, ne este curatu preste putintia, pentru ca neci diurnalele cele mai mari care esti de cate de 11a ori pe di, nu se afla in stare de a le reproduce întregi, ci întregi se potu citi numai iu protocolulu stenografatu. Iu spatiulu nostru fiane de ajunsu a scote numai o esentia diu totulu. Cuventarile oratoriloru Giskra cu referinte, Dr. Berger, conte Eugenu Kinsky, Skene, au fostu astadata ca si alteori forte frumóse, forte interesante cu piese retorice, pline de spiritu, ca si de patriotismu, prédestoinice de a ’si castiga cineva o mare popularitate la glote, ce folosu inse, ca dupa ce variara cu totii aceleasi teme: „Este reu iu tiera, vai de noi, nu se face nimicu, cu tinantiele stamu reu, cu aliantiele totu asia reu,“ apoi dumnealoru inca nu ne pré spuseră cum ar’ trebui se faca gubernulu pentruca se fia mai bine. „De patru ani inaintamu de totu incetu,“ este pre adeveratu, are inse déca stanga din parlamenta nu impingea pana acum asia tare catra centralismu si catra germanismu, cine scia, nu era oare ca monarchia intréga se faca cu totulu alte inaintari? Ci se nu dicemu in acésta privintia nimicu dela noi, se trecemu la alti trei oratori din aceeasi dr. Dn. Mende se înscrisese a cuventa in contr’a adresei, partea vnse mai mare a cuventarii sale esi totu in favoarea adresei, pentru ca si dn. Mende recunosce multimea nevoiloru de care sufere tierile; ca unuia inse carele a statutu mai multi ani in deregatoria publica la Ungari’a, cunoscandu acea tiera si aspiratiunile locuitoriloru ei, in a dou’a parte vorbesce forte bine in favarea aceleiasi cerendu cu blastamulu celu de 16 ani se se redice odata de pe densa, tribunalelele militare se se delature, pres’a se fia liberata din câtusi, discusiunea se fia libera, dieta se se deschidă si prin ea tier’a se fia ascultata, pentru ca numai candu cestiunea unguren a va fi deslegata, atunci Austria va ajunge a fi tare si inlauntru si in afara* — Adică dn. Mende (in opusetiune cu sasii din Ardealu) recunosce esistintia unei cestiuni unguresci si pretinde ca deslegarea aceleiasi se fia ceruta prin adresa in termini respirati. Acesta e mai pre scurtu intielesulu cuvinteloru dlui Mense. Urmésa ardelénulu Obert. Densulu inca vorbesce frumosu despre lucruri cun o sute, adica teritorii felurite, nationalitati or’ asia, care iuse din necesitate istorica trebue se se unésca in o singura monarchia, acelea inse bine se ’si ia sam’a, ca fara cea mai strinsa legaturitta cu Germania prin confederatiunea germana nu este necidecum sigura. Uitate, asia intielege si dn. Obext adres’a, asia o si priimesce, eara apoi mai adauge ca tinantiele trebue se se regulese. Vine acum si deputatulu boeutu Sădii, care afla, ca Austria inca nu se poate remunera intre staturile constituţionale, din causa ca ei ei lipsescu o multime de constitutiuni liberale. Dreptulu de asociatiune libera se denega cu cerbicia. Starea presei este o adeverata ironia (bataia de jocu) pentru libertatea de presa ce s’a promisu, referin’a in legile penale si in procedur’a civila se astepta indesiertu, tribunale de jurați, publicitatea si procedur’a verbala, responsabilitatea ministeriala sol. totu indesiertu. Oratorulu inse nu neaga, ca deca toate acestea nu s’au implinitu, senatulu imperialu si dietele inca sunt de vina. Acestea au doua drepturi scumpe si mari, de care se bucura dreptulu, de a vorbi libe ru, se bucura si de dreptulu initiativei (ad. de a intocmi ele insele proiecte de lege si a le supune la desbatere si priimnire; pentru ce astepta ele initiatiativ’a totu numai dela regimu, de ce nu incepu si ele cate ceva?) Pentru ca este fara ase mapare mai usioru a critica, a defaima, invinui, de catu a face insuti. Iu catu pentru referintiele din afara, apoi dn. Sădii vorbindu cresi cmn in numele toturoru natiuniloru austriace negermane se apuca indirecte de dn. Obert si de altii dicundule . Legaturiti’a strinsa ce se cere cu Germania produce ne’ncredere, pentru ca poporale care n’au veci unu interesu de confederatiunea germana (dela Francufurt) se temu, cumca poterile statului se vor intrebuintia pentru scopuri străine , eara nu pentru ale statului austriacu. Poporale austriace voiescu se fia numai austriace, eara nu si nemtiesci, ele voiescu a ’si concrede interesele lorn numai regimului austriacu, eara nu si statualori nemtiesci din confederatiune. Ce folose aduce Germani’a Austriei? Germania totudeauna a ceruta sacrificii, totudeauna avu trebuintia de protectiune, pe care inse ea nu o poate da. De aceea este celu puciuu vointi’a poporatorui austriace negermane, ca Austria se esa din confederatiunea germana (o ho! in steug’a la franefurteni); eara deca are trebuintia de aliantie, se încheie aliantie cu staturi diferite. De altu mintrea intre diferitele semintii germane domnesce o neunire constanta, prin urmare veci ca ai avea cu cine se te intielegi; eara anume scopurile Prusiei sunt prea bine cunoscute. Ne mai fiindu alti oratori prenotati referințele la cuventulu din urma si desbaterea generala se încheie. Tft*ll|»ele austriace reintorse din Schleswig-Holstein fura primite in 30 in capitala cu un’a comuna împărtășire. Tocma intr’acesta di se deschise si podulu nou facutu si numitu cu numele victoriosu „Aspern“ (unde archid. Cari învinse pe Napoleon 1.1809). Mai. S’a imperatutu veni la deschidere si la salutarea contelui Wickenburg ’si areta plăcerea, ca pote deschide podulu „Aspern,“ nume, ce reînvia memori’a unei epoce gloriose pentru Austria, si isi arata multiumirea, ca tocma candu se reintorcu trupele victoriose din Germani’a nordica s’a deschisu acestu podu. — Mai. S’a se reintorse in resiedintia si burgmaistrulu Dr. Zelinka saluta pe comandantulu br. de Gablenz, care se afla in fruntea corpului la capulu podului. Intre vivate porniră trupele peste podu in cetate, care era serbatoresc, decorata si ocupata de mulțime de popom, or’ in urma Mai, S’a se adresă catra armata la parte a carintiaca, aretandu si recunoscindu — ca au portatu flamura austriaca din victoria in victoria.