Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-05-04 / nr. 34

chidiecese si diocese romanesci de o confesiune séa alfa. Capitaluri vechi dăruite de episcopulu Ioanu Bobu si elocate. Capitaluri in m. conv. fl. cr. C i n o i capitaluri elo­­cate la cas’a sta­tului si prefăcute prin tragere de sorti 40.000 — Siese capitaluri elo­­cate cu cate 21/21 a1/* si 2% (in tim­­pulu resboaieloru franco - austr. mai naintea devalvarii banii.) prefăcute in 40.399 12 Capitalu eloc. la cas’a provinciala cu 6% 95.452 40 Dtto altulu totu la cas’a prov. totu­­ 6% 107.231 39 15 Dtto, elocatu mai an­­teiu la particulari (la magnati), apoi asie­­diatu totu la cas’a pr. 13.514 Ottu scosu totu dela privati si datu la cas’a prov. totu 6% 8.962 — Capitalu adunatu din colecte dela corele­­gionari, asied. totu la cas’a pr.­­ 6% 25.786 — Capitalu scosu din ven­­diarea unoru lucruri mobile de ale repaus, episc. Bobu si depusu din porunca gub. la cas’a de pastratu din Sibiiu, pana candu cresce la sum’a ar de m. c. fl. 1000 710 34 — ? —? Sum’a capitaluriloru elocate de ep. loan. Bobu si intere­seloru anuale 332.056 515 17923 50% Seu scotiendu capît­a­lulu datu de privati 25.586 fl. m. c., re­­manu capitaluri cu­­ratuBobiane si cu interesele lorn . 306.270 51/5 16476 33%. Capitaluri scoase din a­­verile remase ale epi­scopului IoanuBobu si lasate clerului prin testamentulu seu . Din bani aflati in sum­a efect. m. c. fl. 36.220 cf. 12. Din vendiarea succesiva a viteloru, cerealeloru de mai multe feluri, a f­enu­lui, paieloru, legume­­loru, precum fasole, masare, linte etc., a vinului, vinarsului si a mai multoru lucruri amerunte, pre lunga portarea de socoteli prin canonicii Vas. Filipanu, Td. Popu, Dim. Caianu, Stoica, Ioanu Lemeni, Sim. Crainicu, Vas. Ratiu dela 1830 pana la 1837 in sum­a totala 70.000 — 3424 — Adaugandu pe acesta suma la sum’a capi­taluriloru vechi ese in totalum.c.fl. 402.056 5‘/5 21346 503/5 Observatiune. 1. In acestea capi­taluri se coprinde si capitalutiulu besericei catedrale fundatu de episc. Maioru, imultitu de eppulu Bobu pana la sumuBior’a 1200 fl. m.c. 2. Asemenea si alti 800leloru totu numai de 1200 fl. m. c. (Ambe capitaluri de­stinate mai multu nu­mai pentru reparatori usiere gi paremise pen­tru premii din interese). 3. Din interesele ca­pitaluriloru clerului e­­locate pe la mai multi domni de ai tierii, in mani’a toturoru urgi­­tariloru eppului I. Le­­meni si a porunciloru gube. pana la an. 1845 nu s’a potutu scoate, ci au mai remasu re­stantie*). — — 38764 28% 4. Pe sam’a beseri­cei catedrale au mai datu ep. Io. Bobu la cas’a statului cu 2­­2 si 31/2 %, cum si la cas’a prov. cu totulu . 2000 — 115 30 5. Asemenea si la scóle . . . 2000 — 120 — Inse ep. IoanuBobu fundase din alu seu si capitalulu de siepte canonici cu asesori consist., profesori etc., era capitalulu privatu alu acestuia in an. 1845 era eloc. k 4% 41.000 — 1640 — — Era capitalulu tipografiei seminariu­­lui in bani era in ace­­lasio anu elocatu , 2, 2y2, 5 et 6% . 11.715 51­­5 451 14%. Ci despre tipografia in Nr. in­it. mai pe largu. Fondulu preotiloru neputintiosi (deficientium) si alu preoteseloru veduve. Acelu fondu se intemeiese in 20 Oct. 1838 prin sinodulu diecesaru de atunci, inse pana la 31 Aug. 1845, adica in siepte ani abie crescuse la mic’a suma de m. conv. fl. 6715 cf. 19. era din acesta 4800 fl. era elocati din porunca guberniala la cas’a provino., era restulu pe la 19 Sept. se păstră in lada, pe semne pana s'ar mai aduna ceva. Interesele inca neincasate pe atunci facea m. conv. fl. 638. (Va urmă.) 867 4% 5727 9 6433 54 1547 16% — 810 50 537 36 Interese anuale in m. conv. fl. cr. 2000 134 Sibiiu 8 Main. (Estrasu.) Diatrib’a bra­­sioveniloru ivita mai anteiu in „Telegrafulu rom.“, apoi si in Gazet­ a (Nr. 29) a produsu aici la loculu competinte o intiparire durerdsa. Lasamu ca urditorulu certei isi făcuse o spaima cu totulu deaierta si nu avu rabdarea că se a­­stepte resultatulu organisatiunii besericesci, dar’ apoi respunsulu ce i s’a datu in locu de a se tiené strinsu in defensiva, a intrebuintia toate temeiurile bune pe care putea se le aiba cu în­lesnire si in locu de a infrunta numai pe urdi­torulu certei, elu se apuca a dechiara de vene­tici pre toti cati nu s’au nascutu in Brasiovu, cum si a le amenintia gonirea loru de acolo. Dv. vise soiţi, ca celu pucinu y3 parte din ne­gotiatoru Brasiovului sunt veniţi, era nu născuţi acolo, nemuritorulu protopopu Cara­­betiu, cum si protop. P. Germanu (ambii născuţi in comit. Turdei), foştii doi paroohi in Brasiov, vechiu, translatorulu Baracu, controlorulu Rusu si alti barbati de litere, pe carii ii chiamă Ddieu la sine, au fostu veniţi de aicea la Brasiovu ; dintre docenţii si profesorii sceleloru romanesci de acolo diece inşi sunt născuţi, crescuţi, pete si imbatraneti pe aicea, numai nu in Bra­­siovu. Parte mare din acesti oameni de litere s’au si casatoritu in familiile roma­nesci din Brasiovu. Acum din toti aceia pe care numesce negutiatorulu Manole buruieni rele venetice . . ., oare ar trebui straplantate dintre Brasioveni ? Ore visat’a densulu pana unde a iebitu cu acea amenintiare ? ? — Camer’a tieriloru romanesci a dechiaratu — in anii tre­cuți prin lege sanctionata după toate formele, cum ca oricine va adeveri prin matricula de bo­­tesu ca este nascutu romanu, se prii­­mesce de fiiu alu patriei că naturalisatu. Nu cumva brasiovenii aru fi capaci de a tracta pe ómenii de litere, precum a fostu tractatu odi­­niora Dr. Vas. Popu si profesorulu Costa, pe care nisce Satulungeni l’au aruncata in midi­­loculu ulitiei? Asie ceva e curatu preste pu­­tintia. Niciodată nu se va mai pedepsi o clasa intréga de oameni pentru unulu singuru seu si doi; nici odata brasiovenii, afara póate numai de dn. Manole, nu voru privi de venetici pe Protocolulu siedintiei comitetului Asociatiunei transilvane ro­mane trenute in 8 Maiu 1866 e. n. sub presi­­diulu Ilustritatei S’ale Dlui consiliaru Petru Manu, fiindu de facta DD. membrii ai comite­tului : Ilustr. S’a D. consiliariu gub. Pavelu de Duno’a, Burd. D. protosingelu Nicolau Popea, D. Gabr. Vajd’a, cassieru la cass’a provinciala D. Dr. Ioane Nemes, DD. prof. I. Popescu si Nicolau Cristea; apoi secr. N­. I. V. Rusu si D. cassieru alu Asociatiunei Constantinu Stezaru. § 30. Presidiulu presentésa conapectulu despre starea cassei Asoc. pre tempulu acestei credintie, din carele se vede, cumca Asociatiunea — după subtragerea erogateloru — are in pro­prietatea s’a sum’a totala de 23.187 fl. 99­5 cr. v. a. Se ia spre sciintia. § 31. Secret. II. impartasiesce o scrisore de cito 7 Martiu a. c. Nr. 33 a dlui protopopu alu Hedvigului Ioane Mog’a, prin care aduce la cunoscinti’a comitetului, cumca mai multe co­mune din tractulu seu protopopescu se deoble­­gasera inca in an. 1863 a contribui unu anu­­mitu cuantu la fondulu Asoc. in decursu de mai multi ani, platindu pe fiacare anu o anu­mita rata, si dupace acele comune din 1863 nu si-au implinitu pana acum deobligatiunea s’a, de alta parte nestaruindu cineva pentru incassarea cuantului deoblegatu, totu deodata reculta pre comitetulu Asoc., că se emită dispositiunile ne­­cesarie, pentru incassarea cuanturiloru restante dela an. 1863 pana in presentu. C o n c­­­u s u. NI. S’a D. comite rupremu alu Albei de susu Augustinu Ladai prin a cărui staruintia 40 comune din comitatulu acelea inca in 3 Oct. 1863 prin oblegatiuni private se deo­­blegasera a contribui la fondulu Asoc. in cativa ani anumiti, pre fiacare anu cate o rata de 2, 5, 6, 10 fl. v. a. si pre numitulu anu si re- spunsera ratele deoblegate , se se poftésca, ca colectoriu alu Asoc, denumita in siedinti’a co­mitetului din 6 Oct. 1863 (§60), a stărui pen­tru incassarea si tramiterea rateloru deoblegate din partea aceloru comune, intre cari se numera si comunele, despre cari face aratare D. prot. alu Hedvigului. — § 32. Secret, face propunerea, că conformu decisiunei aduse in siedinti’a a Il-a adunarei gen. a Asoc. tienuta in an. tr. la Abrudu p. XXIII se se denumesca o comisiune dintre membrii comitetului, cari pana la siedinti’a vii­­taiia se prelucre unu proiectu pentru bugetulu Asoc. pre anulu viitoriu 1866/7, — totu in le­gătură cu acest’a face secret, propunerea si pen­tru elaborarea programului pentru adunarea ge­nerala viitoriu. — Conclus­u. Pentru prelucrarea disului bugetu se denumesce o comisiune in persónele. DD. Pavelu Dunc’a, Nicolau Popea, cas. Con­stantinu Stezaru si secr. N­. I. V. Russu, cu a­­ceea însărcinare, că elaboratulu resp. se-lu a­­stérna la viitóarea siedintia a comitetului, si totu asta comisiune se pregatésca si proiectulu de programu pentru viitóarea adunare gen. si de­o- data se-lu asterna. — § 33. Andrem C­o­s m ’a ascultatoriu de drepturi in II-lea anu la universitatea regia din Pest’a, mnulu dintre tinerii concurenți la stipen­­diele Asoc. pre bas’a documenteloru produse, se roga că se i se conferese lui restulu din sti­­pendiulu anuale de 100 fl. v. a. ce l’a avutare­­pausatulu juristu Procopiu Laz’a. — C o n c­­­u s u. Comitetulu avendu in ve­dere progresulu laudabilu si meseritatea tineru­­lui suplicante, carele nu se bucura de nici unu ajutoriu altulu , se vediu indemnatu ai conferi restulu de 50 fl. v. a. din stipendiulu de ve­nita in vacantia prin moar­tea juristulu Procopiu Lazia. — *) Ore inse incai pana astadi se vom fi scosa a­­cele interese ? I — oonnationalii loru fia aceia născuți ori si unde, ei vor­ sei se osebeasca totudeauna intre lo­culu nascerii ni intre caracterulu omului. Alu DTale s. c. 1. . . J. P. Sibiiu 8 Maiu. Simtiulu de stima si multiumire patra prea stimaţii Domni aici în­semnaţi, cari — cu una ocasiune — vediendu mi starea trista, au binevoiitu a me ajutora, a­­nume P. O. D. protopopu Leontiu Leontianu cu 50 fl. v. a., O. D. Petru Radu cancelistu cu 10 fl. si stimatulu Domnu invetiatoriu Demetriu Muresianu cu 20 fl. u. a., ce indeamna a le a­­duce prin aceasta multiumita publica. Vasiliu Marcianu, juristu.

Next