Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-06-11 / nr. 45
la care avemn pretensiune dereapta, si deca nu altfeliu, se le cedemu la institute, ca cela pncinu se se foloseasca institutele nationale de ceea ce a esib er’ din sinplu nationaliloru nostri, ca din multe picaturi se facu lapuii mari si candu damu la institute, ne insestramu fiii si nepoții nostri, ca se le umble mai bine, decatu cum ni a amblatu nene. — JBrasiOVU 19 Iuaiu. Ministerial de coroerciu io cointielegere eu r. cancelaria aulica tranna a aplacidatu alegerea tipografului Ioane G . 11 de pre- 8iedinte si a neg. I. L. Hesshaimer de vice-presiedinte la camera comerciale si industriale din Brasiovu. — Din cerculu Branului sa tramisu adresa de loialitate la Maiestate. — Alte orasie, corporation! si mai vertosu episcopatele si capitulele din Ungari’a tramitu unulu dupa altulu asemeni adrese de loialitate. — Timpulu ambla manosu, senina inverstata ca ploi repedi. Starea sanatatii e cea normala. Lucra marin, câstiga din ponga. — Fagaras in 16 Ianiu 1866. Deputaţii transilvani romani si diet’a Ungariei. Onorabil’a redactions a Gazetei prin not’a făcută la articlulu „naţiunea romana si ablegatii sei“ ce a scutitu se-mi mai esprimu si eu opiniunea asupra temei „bine ori reu an lucrata celi ce in midilocula agitatiuniloru străine si-au datu ostenél’a a scote cate unu romana pentru actulu încoronat ei ?“ Nu me a scutitu inse a nu merge si mai departe, si a intreba, cum se intemplă, de dintre 14 deputati romani scosi ca din undele infernului o au si intrata in diet’a Ungariei? si in modulu acést’a au subminata solidaritatea, carea trebui se se conserve cu lumin’a ochiloru in tóté ceetiunile atengatorie de autonomi’a patriei si derepturele nationei eluptate si eluptande ? an fosta dera dloru in aceea persuasiune, ca neavendu natiunea ocasiune a se consvatui intr’unu congresu natiunale au cautatu se satisfaca volientiei alegatoriloru sei ? — Pre bine, numai catu la acestu casa i intrebu, ce insemnatate atribuescu reservatiunilorn date de alegatorii sei la protocoalele comiteteloru comitatense districtuale si scaunale? Pentruca e pret,te potentia, ca cineva se pasieasca cu candidatii fara ca se-si ie tempo a msdita on seriozitate asupra acestui incidentu, si fara ca se nu aiba inaintea ochiloru marea responsabilitate, la care va se fia trasu de tribunalulu natiunei si alu istoriei pentru totu pasiulu ce le face in tempore atatu de critice; an dera trecerea dloru preste Rubicon e resultatulu pointielegeriloru, ce se începuseră intre unii si alţii ? ceea ce la prima vedere multi ar fi aplecați a o deduce din tăcerea pestelui observata de dloru cu rigorositate atatu in comisiuni catu si in siedintiele dietali in toate cestiunile, caii ne atengu pre noi, tier’a noastra nemidilocita; la acesta ca nu mai ca ar fi mai bine se se grabeasca si celelalti, deca au aflatu cu cale a se face decopiatorii fratiloru nostri maghiari, pentru ca se faca acolo ceea ce ar fi trebuitu se faca aici acasa, intielegu prea umilit’a representatiune catra Maiestatea S’a imperatulu si Marele nostru Principe, ori unu protestu colectiva, pre canda diet’a Ungariei va lua la pertractare uniunea Ardealului cu Ungari’a*), pentru ca autonomi’a tierei nóstre e recunoscuta prin acte, legi si tractate vechi, cuprinsa in dereptolu publica transilvana, carele dela diplom’n din Octobre, dara mai alesu dela inarticularea natiunei nóstre e si alu nostru, si are una mare smentela politica, ca densă inca se suscria sententi’a de moarte politica a patriei si a natiunei comune dandusi consensulu la alte determinatiuni ale dietei unguresci, prin cari Transilvania va inceta a fi autonoma, or’ romanii a patr’a natiune recunoscuta prin articulu de lege sanctiunatu, — adecasi dloru aminte, ca sunt alesi dupa acea lege retrograda a an. 1848, carea a esitu din fabric’a vechiloru feudali, bi cari astadi imbracandu masor a democratiei nesuiescu a atrage toate derepturile, toate midiloacele de cultura la sene, sperandu, ca deca acum ne potu amalgamisa, pre venitoriu negresitu ne vomu inghiti, si asia corpulu seu de brosca lu voru pote infla pana la marimea sciti ceea a boului din fabula spre asi asecura domni’a asupra noastra in vecii vecilorn. Er’ de cumva resultatulu coin tielegerei deputatiloru nostri s’au isbitu in stancele capricialoru egoismului personale, delaturese-se aceste pedeci pana candu se mai oferesce spre acést’a ocasiune, pentru ca lauda Domnului, suntemu inca totu in statu quo , si cordele inca nui striugu chiam asia de tare precum si imaginesa, de ora ce , dupa cum dice unu eminenta scrietoriu alu nostru, e preste potintia ca imperiala austriaca voliendu asi conservă unitatea indispensabila la ecsistenti’a lui in ori ce strimtorare se se plece asi subscrie destrămarea s’a concedienda doue armate, doue comande diverse, doue ministerii, doue linii de vama, doue sisteme de bant, doue administratiuni ale detorieloru statului si asia mai departe, e preste potintia se nu se ingradesca si pentru eventualele neoointielegeri, ce se ar poté nasce intre aceste dóne parti ale imperiului, dupa ce anulu 1849 e inca in via memoria cu toate nesointiele sale de a resturna dinasti’a si a prochiama nedependinti’a ungureasca, dupa ce in urma diurnale de mare influintia au data pre facia, ce insemnatate au pusu totudeaun’a imperatii austriaci pre pusetiunea strategica a Ardealului. Cu acestea voiu fini, ca-pe dupa cum dice francesulu, Je leurs ai dit tout net mon sentiment. A . . . *) Protestulu in dieta ar supune recunoscerea superioritatii dietei Ungariei preste Transilvania si ne ar face traficatori cu drepturi tierii, care afara de M. sen Principe nu mai recunosce nece o supremaţia in capuln Transilvaniei 1 Mai bine decopiatori in vatra, decatu traficatori responendu autonomi’a tierii dreptului deciderii majoritatii unei diete străine 1 Protestele D. Hosu cu cei ce se grăbiră cu urd’a ’n Turd’a, ca protestele cată de multe nu, nu su de prisosu ? — Si numai asia si ar despia pecatele. — Sasii inca au intratu numai o parte, or’ ceealalta sta pentru reserv’a eventuala; inse ei isi făcură deloria de acasa cu representatiunea, care se astepta si dela ai noștri cei ce se omeni de principiu. 179 Delalictii «lin Pest’a. Siedinti’a din 15. Innia o imprumutamu din „Concordia.“ „Presiedintele si notarii de eri. Dupa cetirea si autenticarea protocolului siedintiei precedinti Colomann Tisza si Ludovicu Mocsáry si retragă amendamentele făcute in siediti’a de eri. Trecandu la ordinea dilei se cetesce propunerea respective decisiunea făcută de Deák, carea din punm in putini se aprobedia si primesce mai fara nice una observatiune. Singura Balt. Halász a voitu a face cateva strămutări in testu, inse nu fu 3priginitu de nimene. Cas’a dintr’inceputu a vrutu a o acepta fara cetire, iuse S. Boris provocanduse la regulamintele casei pofti a se ceti, ce se si intemplă. A mai voita inca a face ana modificatiune Masimilianu Jendrassik, inse acesta propunere facanduse dupa aducerea condlusului, nu se primi. Dupa aceste se desbatu propunerea lui Geduly făcută in privinti’a acusticei casei f a cărei esintia e: „Se se esmita una oomisiune de cinci, carea va ave a face unu proieptu, pentru delaturarea defectului de sub intrebare.“ Antaiu luă cuventuli insusi Geduly care sprijinindusi proieptulu in una cuventare scurta, adause, ca comisiunea respectiva se conste din acei cinci membri, cari au lucrata si pana acum’a in caus’a acést’a. Apoi mai vorbindn cativa oratori se scola si aci Deak si propuse, ca se se transpuna la comisiunea emisa pentru institutele publice, carea la tempulu seu in obiectul de sub cestiune va avea asterne casei unu proieptu. Priminduse acésta propunere unanimu, siedinti’a se redica dupa 115re. Din campulu rezbelului. Dupa cum atinseramu in Nr. tr. in urm’a atatoru probe faciorite , resbelulu in nordu intre Austri’a si Prusi’a n’a inceputu. Prusiacii au intrata in Sachsoni’a in 15 Iuniu , dupa ce provocara pe regele la neutralitate si nevrendu, ei dechiarara resbelu. In 16, 17 pana in 18 Ionin ocupara prusianii mai multe locuri din Sachsoni’a si inaintara pana la Dresd’a, pe care inca o ocupară, or’ sachsonii se retraseră si si straportasera toate averile institutelor, precum si operele de arta de mare pretiu pe sute de oara la Prag’a, unde sosi si familia regesca. Prusianii se afla aprope de graniti’a Boemiei din partea Sachsoniei. Prusi’a a ocupatu si Hanover’a si Hasi’a electorala si marele ducatu Hasi’a si tiene ocupata o linia est-vestica pana aproape la Rinn. Regele Hanoverei se puse in fruntea armatei si astepta ajutoriu dela Austria. Inca nu se afla nemica pozitiva despre operatiunile trupelorn noastre austriace. Unu telegrama respandise scirea, ca intre austriaci si intre prusiani s’ar fi intemplatu o lupta sangeroasa in Silesi’a, inse pana astadi in 22 nu avemu sciri despre armat’a noastra nordica neci macar’ ca a intrata in Silesi’a. — Caus’a e, dupa cum descopere „Wien. Ztg.“, ca — nu e on scopu, — ca diornalistic’a interna se descopere mișcările trupeloru, pentruca dusmanulu afla din ele pusetiunile. Despre prusiani cetimu, ca se afla aprópe de Rumburg la graniti’a Boemiei si pumca ocupandu mai tota Sachseni’a cu si Holsteinulu pe unde a trecuta a rupta podurile calei de fern, d. e la Rissa, si podulu de pe Elb’a la Meissen la data prada focului. Anteposturile lovi se afla la Gersdorf, o óra departe de Rumburg (orasiu in Boemi’a). Tóte podurile catra graniti’a Silesiei le-au subminata si intocmitu spre a le arunca in aeru, candu va trece dusmanulu peste ele. — La Neisse in Silesi’a prusiana s’a concentrata mai multa armata prusiana. — In Hasi’a, si Hasi’a electorala intrara prusianii fara veste ocupandn husarii prusiani deodata curtea trenului dela Giessen, si de aici inaintara in Hasi’a pana la Marburg. In 17 intrara prusianii si in Hanover’a. Armat’a prusiana primi instructiune, oa la ocupări de teritorie se crutie pe patu se poate versarea de sânge, se escentese inse on cea mai mare iutiela si asprime desarmarea. Unn ordina catra oscirea de nordu se publică in Prag’a, in care comandantele gen. Benedek anuncia, oa lupt’a e la usia, pompelésa pe generali, a se increde la eroismuin cela dovedita alu trupeloru, apromitendu sprijinulu seu din resputeri. Corteluiu generalu alu austriaciloru se află in 18 inca in Olmütz. Armat’a prusiana din Silesi’a sub comand’a princ. de porana alu Prusiei se afla in 18 cu corteluiu generalu in Neisse, 3 minuri departe de Zuckmantel, localitate din Silesi’a austriaca , care e numai ii era departata dela graniti’a prusiana, si masse mari de prusiani cu artileria sosită acolo la granitia in 18. Podulu marginasin alu drumului de feru dela Cracovi’a la Silesi’a super, e subminata de prusiani, precum si podurile dela Mislovici si Osviecim , cari dupa „O. P.“ sunt si aruncate in aeru. Cronica esterna. GERMANI’A. Federatiunea resolvandu ajutoriu Sacsoniei incredintiă pre Bavari’a si Austri’a cu esecutiunea in contra Prusiei Rusia se afla pre la marginele Galitiei in asteptare gata spre ajutoriu. „Ost d. Post“ reportera din Cracovi a, ca drumurile de ieri rusesci sunt avisate de a primi cu z ice transporturi de masa de trupe, tunuri stabi si de a lungulu granitiei Galitiei si facu cele mai intetite provisiuni pentru proviantarea trupelorn en grosu. ITALI’A 19 Iuniu Doue annate de cate 80.000 sunt gata a pari preste Mincio la Peschiera si Mantua, vrendu a ocupă Legnano, lini’a Edului. Ataculu capitalu lu va face gen. Cialdiui cu 120.000 si Garibaldi cu volantarii. Padua e punctulu, care ocupandulu au de cugeta a opera catra Venetia si Tiroli spre a taia toata comunicatiunea patrunghiului fortaretieloru. Alta armata de 100.000 sta postata in Bologna, Modena si Parma spre a da ajutoriu oricandu va cere armat’a acțiunii. — Armat’a Italiei, care cela multu dupa 36 ore dela începerea luptei Prusiei, inca e deoblegata a ataca 8 cu vice versa, adamnata de operatiune consta din 4 corpuri de armata si o divisiune de cavaleria de reserva ca tunurile armatei si 30 mii voluntari. Primulu corpu supt comanda gen. Durando are 4 divisiuni ca 40 mii fetiori. Ala doile corpa de armata supt comanda gen. Unchiari cu 3 divisiuni face 30 mii fetiori, divisia de cavaleria ca 2500 cai, care ambe corpuri se alia cantonate pe fiermulu stanga alu riului Paola intre Mincio si Brescia-Lodi-Cremona; alu 3-le corpn supt gen. Rocca cu 4 divisiuni 40 mii ostasi, si alti 4-le supt gen. Cialdini cu 5 divisiuni 50 mii armasi si ca reserva tunuriloru de armata se afla pe tiernmlu dreptu altrialui Padu pe druraulu Piacenza-Bologna. Volantarii de dinmetate au înaintata in manti catra graniti’a tirolesa dela Varese-Como-Lecco, ceealalta sta la Vari spre dispnsetiune. In Toscana se formasa unu altu corpu de reserva statatoriu din 4 divisiuni de vro 40 mii, din care si începură a înainta catra valea Paduana.