Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-09-21 / nr. 74

ucurati ale unei on altei tractiuni am imperiu ! — Ca­ci suatemu tare convinsi, ca deca Maie­statea S­a imperatolo aeau mai bine dicundu barbatii regimului voru purcede ou resolutiune intru esecutarea derhiaratiuniloru solemne ale Maiestatii Sale esprese in diplomat a din Opt., sontemu tare convinsi dica, ca nu se voru nasce opuneri, si cari se voru nasce inca voru fi ne­­potentiale , facie cu demnitatea actului si cu majoritatea imposanta ce va bineventă atari pasi, numai se se respectese pre basea aceeasi diplome *) interesele juste ale tuluroru popora­­loru imperiului. — (Va urmă.) Brasiovil 2 Oct. Mai multe. Eri se dete inceputu cursului scolariu la tóte insti­tutele de aici, care din causa ca oholer’a insuflă frica in multi parenti, in anula acesta vom­ fi mai pucinu impopulate. Spre odihnirea respec­­tiviloru inse avemu voi’a dela on.­oomisiune sa­nitaria ale descoperi, ca cursulu cholerei a in­­cetatu in Brasiovu. — Deschiderea instituteloru de invetiatura in tota Ungari’a inca se­amana pana in l­a Novembre totu din caus’a cholerei, care domina pre acolo cu mare furia si cu deo­sebire in Pest’a si Bud’a. — In duminec’a trecuta se serbă aniver­sarea asiediarii pe trei unghiularie la gimnasîulu romanescu de aici, care di­­a Sofiei pe gre­­cesce, pe romanesce sapiriti’a, seu intieleptiunea) se serbă si estu timpu cu o solemnitate atatu esterna catu si spirituala. Tenerimea romana gimnasiala in procedere cu flamur­a de colore albastra-rosta in frunte — dimpreună cu cor­­pulu profesorala ascultă servitiutu divinu, apoi a dunanduse in calea gimnasiului dimpreună cu preotimea precésa de prapori, dupa finirea osfe­­staniei, pre rom. santirea apei , tiena D. prof Dr. V. Gh­ o dar iu de pe catedra o oratiune forte insufletitoria si plina de invetiaturi in fa­­voarea cultivării soientieloru de totu ramuru, care menta a esi si in publiculu celu mare. — D. prof. St. Iosifu cu alta o. corespondiatoria de de espresiune dulcei aduceri aminte de toti acelia , cu acarora staruintia si spiritu sacrifica­­toriu s’a revocata in viétia acestu asiediamentu scolariu. Nu sein, deca s’a aflata dintre pa­tronii scelei careva, care cu ocasiunea acestei ceremonie se’si fia aratatu devotamerrtulu pen­tru cultur’a si laminarea generatiunii pre­sente si a celei tiitorie prin vreo fapta mari­nimóasa, facundu vreunu stipendiu pentru juni bravi, inse pauperi, daruindu pentru museu seu biblioteca opuri luminatorie seu animandu ze­­lulu si emulatiunea junimii studiose, ce se di­stinge in vertutile alumnarie, cu nesce premia atragatoria si impentenitorie, pentru care bucurosui am servi cu locu de publicitate. — Comunala. In Sambat’a trecuta se *) Care restitue si constitutiunile de mai nainte in Ungari’a si Transilvani’a, dar’ nu esprii­e, care ? cele dinainte?i or cea dela 48 ! — Si deca restitue, apoi cei ce remasera afara din diploma pe lunga scrisori de m­ana. — cum voru reesi? pe basea diplomei?! numai 1 Au iu diploma p. 111 nu se demarca unu feliu de dua­­lismu marginitu prin restituirea constitutiuniloru „de mai înainte“ si prin senatulu pentru proviociele cele­lalte ? — Hei ! Ca se scapamu de cercu vitiosu, si de egemonia cu totii, numai o noua împărțire pe basea a­­rondariloru natiuoale, după credeulu federalistiloru ger­mani progresisti din Vienna, ne poate ajuta, si acesta ar fi celu mai salutariu modu de a sustiene unitatea impe­riului si a multiami popoarele tóate, chiaru si pe cele ege­­monice, ca n’ar avéa incotro. Atunci amu vedé o mo­narchia austriaca cu factori naturali, toti ardiendu de emulatiune a contribui totu. Viatia si avere pentru di­nastia, pentru sustarea si înflorirea monarchiei comune, in care si ar vedé toti paladiulu de toata buna sa feri­cire. — Cu dualismulu din diploma se invoiescu toti centralistii si germani si maghiari, deosebirea e, ca ceia lu vreu pe basca diplomei, estia inca, inse numai in sensulu constitutiunii loru restituite prin diploma si anu­­mitu conservativii vreudu se vina imperatia constitutiunii dinainte de 48, or’ Deakistii si liberalii in sensulu legi­­loru din 1848 fara de cari nu potu nivela bine preten­­siunile conatiuniloru. Deci in dualismu ne vedemu ca si in diploma ca intr’o oglinda a trecutului. — Asie scu arondări natiunale cu dreptu natiunalu representatu coegalu in toata monarchi’a, după credeulu federalisti­loru din Vien’a, seu autonomia provinciala dupa sanc­tiunea pragmatica si legile din 1863—4 in Transilvani’a, este inse nu le espunemu la neci unu periculu, ci tie­­nemu de ele odata cu viatia, pana candu n’om vede a­­rondarile in fapta. — R, tienu sieainu a comunicatii centumvirate, in care intre altele se aduse unu cond­usu , cu resolu­­tiune la petitiunea veduvei repausatului sena­­toru Fabricius, prin care i se dete unu ajutoriu de gratia de 300 îl. v. a. in locu de pensiune, care o va cauta numit’a veduva dela stătu in puterea servitiului făcuta statului pana la 1862 din partea socrului seu. — După acésta oturire se facil propunerea, ca se se iă la pertractare introducerea publicității siedintieloru comunității centumvirate, tocma cum cetiramu intr’unulu din Nrii lui „H. Ztg.“, ca in Sibiiu s’a si pri­mita publicitatea siedintieloru. Nemicu mai de doritu si mai de asteptatu decatu introducerea acestei publicități, care o amu reclamatu toti civii, de atata timpu, si de atatea ori, totu ce ne in­­gană in sperantiele nóstre inse este, ca comuni­tatea — aflanduse numai 12 membri de facta — nu se află competenta a decide asupra per­­tractarei obiectului acestuia, din care causa se si amană pre altadata. — Dupa catu scimu noi, comunitatea numai candu se afla 2 din 3 parti poate decide cu valoare legala asupra obiecteloru competentiei sale, si ’î damu totu dreptulu, ca fiindu numai 12 membri de facta a amanatu pertractarea acést’a momentósa. Ceea ce ne pune la mirare inse este, ca aceeasi minoritate de 12 membri ’si luă cu vreo cateva minute mai nainte orbésc’a cutesare, a decide unu ob­iecta, care taia tocma in manipularea averei co­munității, adueandu cond­usulu de a se dă din cas­a comunei pre anu cate 300 fl. — Noi cre­deam, ca eră mai lesne si mai favorabila pen­tru comuna, ca cei 12 se fi decisu introducerea publicității, ca nimenea din comuna nu iaru fi tienutu de reu, facundu unu bine asteptatu de toti; ér’ déca deciunea acestui obiectu s’a ama­natu, de ce s’a potutu decide cestiunea de mai susu? pentruca neci in acelu obiectu nu era siedinti’a competenta de a decide. Mai multa decatu tóte inse ne face a strănută, că cum amu fi cadiutu intr’o gripa de celea mai ab­struse, cutezat’a observare din „Kr. Ztg.“: cum ca siedintiele comunității se trenura publice inca dela 1849?! Noi inca locuiam de 29 ani in Brasiovu, inse unu fenomenu că acestea de regula pentru Brasiovu , nu ne dete de ochi pana acum ; — poate ca asa intrelese siedintiele dela reuniunea industriala, unde se coca ei pre­­gatescu tóte . — ma uitasemu, ca si la reportu in strat­a cea strimpta inca se tienu intre pocale disputări publice. — Mustra de ingrijire pentru s c a- 1 e si o o 11 u r a. Soimu, ca intre America an­­glica de nordu, intre Mecsico si marea atlantica pre o suprafa­ta de 109.030 mile patrate cu o poporatiune de 28 mii. se afla republic’a nord­­americana, care se numesce si „staturile unite nordamericane“ statu, corapusu die 31 state au­tonome, 1 districtu si alte 4 teritore* cari dela 1783 scose de supta domni’a măriei Britanie, fiendu la inceputu numai 13 state nedependenta, se imultira la 31 staturi autonome, care tóate laolalta făcu unu statu politica cu unu presie­­dinte alesă pe 4 ani in frunte, si unu congresu statoriu diotruuu senatu si o casa a represen­­t­mtiloru, in care se afla representate toate statele pentru toate obiectele comune; or’ pentru cau­sele interioare se ingrijesce fiacare statu cu au­tonomia deplina. In statuia Massachusett, care numera la 994,670 locuitori se afla capital­a Boston plina, plina de fabrice si cu una­porta minunata , are 138,800 locuitori. Acesta cetate a facutu pentru cultur­a poporului si in genere pentru cresterea tenerimii, pentru scaie si invetiatori si pentru procurarea mediulucelorn de cultura mai multa de catu ori­ce cetate din lume. Pentru fiacare scolariu alu orasiului se dau cate 20 dolari că didactru sau bani de scóla pe anu din mediu lacele comune (unu dolaru cam tăiem aus­triaca). Scólele loru sunt totu atatea palatiuri; sa­­lariale profesoriloru sunt fórte bune, iucatu nu au a se ocupă decatu de invetiareatene,ienii. Bos­­tonenii privescu la scóla că la cele mai bune institute de aseeurare in contra verearei nenoro­ciri pre lume. Meseriasiulu de-acolo din veni­­tulu anualu de 700—1000 dolari intrebuint.iesa celu pucinu 2—300 dolari pentru invetiarea co­­piiloru, pentru cârti, diurnale, prelegeri etc Neci unu omu avutu nu repausa fara a lasă in tes­­tamentu unu legata la semnatoriu pentru insti­tutele de cultura. Toti ieau parte la progresulu generala incuragiandu cu toata activitatea si cu esemplu animatoriu marea pretiuire a bunuriloru spirituale. Că rezultatu la acesta resufhtire e marele renume, care si-l’a câstigau, prasiplu a­­cest’a in 2 secte, de candu susta, ca a produsa din sinaia seu cei mai însemnati barbati si fe­mei, si mai multi decatu ori­ care altu orasiu din lume. Averea materiala cresce intr’unu panU alaturea cu averea spirituala, nu totu numai in scientiele mai’nalte , ci in scientiele de totu ra­mulu industrialu, ca­ce negotiulu si industri’a priu scienti’a de faculu loru prosperésa de mi­nune pr-unde pro faci’a pamentului, or’ fora sciintia cade pe nevediute si se cutropesce de catra cei inaintati in cultura. — Ore comun’a Brasiovu de ce nu sacrifica mai multu pe scoaie pentru toti ?! — — O m o r­u. „Sieb. Bote“ enaresa unu pasu trista de omoru din Ritisdorf (Reichesdorf) ad. unu sasu de vro 30 ani, ce patimia de epilepsia fara ? fi vindecatV. de ngedjci, din cre­­dintia desierta invinuă pe o sasca de 76 ani de­­acolo, ca ea cu o strigóia ce ar’fi, i-ar’ casiună nevoia rea. Deci se duse la Udia, la unu ro­­manu cu pascali’« si audie»du dela elu ca o baba betraua, strigóia i-ar’fi casiunatu bela , si nu va scapa de ea panape aceea baba i-va mai trece preste drumulu, pe aude ambla elu; asia credinti’a desierta ar’ fi fanatisatu pre sasu in toata poterea ei, si vediendu, ca numita baba ambla prin vii’a lui, se luă după dene’a si­­ tată gutulu, unde o afla fetiorulu ei morta si din prepusu se prinse sasulu si se arestă. In a­­restu si tată si elu gutulu , si in scurtu după aceea muri. Scriitoriulu trage luarea omente ace­­loru ce au a lumină poporulu spre a desradacina credinti’a desierta si provoca că asemeni vrăji­tori se as­traga prin judecata la pedeapsa aspra E condemnabilu vrajitoriulu dar’ e mai condemna­­bilu vereine altulu care crede siarlatanismului lui, si decatu toti mai mare vina poarta Preoti­mea, cea culta, cu stare buna, ca prin poterea cuventului de pre catedra n’a potutu desrade­­cină credinți a desierta, cea ce e prim’a detoria a ver­ carui doctoru sufletescu, si deca nu o poa­te face, apoi neci ca merita numele de preutu, mai vertosu, candu se folosesce de bigotia pen­­tru punga că aici. — Piillull S* In sensulu instructiunei dto. Sibiiu 1865 Nr. scol. $6 cuprinsa in § 30 s’a trenutu in 1­ ma si urmatorea di Augusta a. c. in Sabesiu siedinti’a invetiatoriloru din acestu scaunu protopresbiterialu conchiamati prin circu­­lariulu din 22 Iuniu 1866 Nr. 161. Conferinti’a invetiatoreasca n’a fostu alta, decata o scoala scurta pentru o rivalisare via si sapatoasa intru combaterea împrumutata a unora principia de iavertpmentu aflate pe calea prac­tica. Aceasta intreleapta institutiune de nou no intari convicţiunea despre iptportanţi’a reunirei poteriloru individuali iptru persecutarea unui scopu comuna, a carui ajungere este luminarea poporului nostru demon de o sarte mai fericita. Unanim’a multiamire admiratore dip partea tuturora colegiloru, parii impartimu demn’a chia­­mare de educatori ai generatiunei romane vii­­tóre, asupra succeseloru supriudiatore, ce au ur­mata din introducerea ABCdariului si a cartei de cetire a prea veneratului D. profesoru Z. Boia cu o voce imperativa mi diciosa ai dă aici espresiune via in publicitate. Acestea spuneu­ a­­deveratu pedagogice, — departe de a ne fi în­doita si la prim’a loru fagitiv^ fraudiarire de­spre indemnatatea loru practica — se adeveriră prin succesu in realitate de unu meditocu pre­­catu de securu, preatatu de usioru intru desvol­­tarea moralității, a animei si a poteriloru fra­gede intelectuali; ca­ci fara de alp încurcă in­­tr­anu necsu stricta de sisteme, natiunal’a si gra­­dual­a împărţire a varieloru materie de lectura este o adeverata gimnastica a ingeniului tine­­rele, unu esercitiu ala tuturoru potestatiloru spirituali, o introducere atstu spre invetiarea catii spre coregerea limbei materne, o indege­­tare si mannducere spre fundarea cunoscintie­­loiu necesarie despre natura, rpme, patria si oameni. Cu ajungerea desteritatii in citire si scriere, si acestea tóte cu usturintia mirabila pare ca se prefacu in sângele tinerului. Dintre mai multe date spre ilustrarea ce­­loru dise, nu mi a fostu mica lingusirea , au­­dindu intr’o dumineca cum doi scolari ai mei dintre cei mai medilocii cu opasiunea unui jocu distragatoriu in zale numai decatu se folosiau de citatiuni umoristice din pies’a „Macaveiu celu norocosu“ spre delectarea spectatoriloro­. Deci catu de mare e pasiulu progresării dela bucavo’a de mai ceşti ani pana in ferici­­tplu momenta, unde scrierile menţionate fran­­sera indesiert’a ostenela a invetistonloru intro q*

Next