Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-09-21 / nr. 74
ucurati ale unei on altei tractiuni am imperiu ! — Caci suatemu tare convinsi, ca deca Maiestatea Sa imperatolo aeau mai bine dicundu barbatii regimului voru purcede ou resolutiune intru esecutarea derhiaratiuniloru solemne ale Maiestatii Sale esprese in diplomat a din Opt., sontemu tare convinsi dica, ca nu se voru nasce opuneri, si cari se voru nasce inca voru fi nepotentiale , facie cu demnitatea actului si cu majoritatea imposanta ce va bineventă atari pasi, numai se se respectese pre basea aceeasi diplome *) interesele juste ale tuluroru poporaloru imperiului. — (Va urmă.) Brasiovil 2 Oct. Mai multe. Eri se dete inceputu cursului scolariu la tóte institutele de aici, care din causa ca oholer’a insuflă frica in multi parenti, in anula acesta vom fi mai pucinu impopulate. Spre odihnirea respectiviloru inse avemu voi’a dela on.oomisiune sanitaria ale descoperi, ca cursulu cholerei a incetatu in Brasiovu. — Deschiderea instituteloru de invetiatura in tota Ungari’a inca seamana pana in la Novembre totu din caus’a cholerei, care domina pre acolo cu mare furia si cu deosebire in Pest’a si Bud’a. — In duminec’a trecuta se serbă aniversarea asiediarii pe trei unghiularie la gimnasîulu romanescu de aici, care dia Sofiei pe grecesce, pe romanesce sapiriti’a, seu intieleptiunea) se serbă si estu timpu cu o solemnitate atatu esterna catu si spirituala. Tenerimea romana gimnasiala in procedere cu flamura de colore albastra-rosta in frunte — dimpreună cu corpulu profesorala ascultă servitiutu divinu, apoi a dunanduse in calea gimnasiului dimpreună cu preotimea precésa de prapori, dupa finirea osfestaniei, pre rom. santirea apei , tiena D. prof Dr. V. Gh o dar iu de pe catedra o oratiune forte insufletitoria si plina de invetiaturi in favoarea cultivării soientieloru de totu ramuru, care menta a esi si in publiculu celu mare. — D. prof. St. Iosifu cu alta o. corespondiatoria de de espresiune dulcei aduceri aminte de toti acelia , cu acarora staruintia si spiritu sacrificatoriu s’a revocata in viétia acestu asiediamentu scolariu. Nu sein, deca s’a aflata dintre patronii scelei careva, care cu ocasiunea acestei ceremonie se’si fia aratatu devotamerrtulu pentru cultur’a si laminarea generatiunii presente si a celei tiitorie prin vreo fapta marinimóasa, facundu vreunu stipendiu pentru juni bravi, inse pauperi, daruindu pentru museu seu biblioteca opuri luminatorie seu animandu zelulu si emulatiunea junimii studiose, ce se distinge in vertutile alumnarie, cu nesce premia atragatoria si impentenitorie, pentru care bucurosui am servi cu locu de publicitate. — Comunala. In Sambat’a trecuta se *) Care restitue si constitutiunile de mai nainte in Ungari’a si Transilvani’a, dar’ nu espriie, care ? cele dinainte?i or cea dela 48 ! — Si deca restitue, apoi cei ce remasera afara din diploma pe lunga scrisori de mana. — cum voru reesi? pe basea diplomei?! numai 1 Au iu diploma p. 111 nu se demarca unu feliu de dualismu marginitu prin restituirea constitutiuniloru „de mai înainte“ si prin senatulu pentru proviociele celelalte ? — Hei ! Ca se scapamu de cercu vitiosu, si de egemonia cu totii, numai o noua împărțire pe basea arondariloru natiuoale, după credeulu federalistiloru germani progresisti din Vienna, ne poate ajuta, si acesta ar fi celu mai salutariu modu de a sustiene unitatea imperiului si a multiami popoarele tóate, chiaru si pe cele egemonice, ca n’ar avéa incotro. Atunci amu vedé o monarchia austriaca cu factori naturali, toti ardiendu de emulatiune a contribui totu. Viatia si avere pentru dinastia, pentru sustarea si înflorirea monarchiei comune, in care si ar vedé toti paladiulu de toata buna sa fericire. — Cu dualismulu din diploma se invoiescu toti centralistii si germani si maghiari, deosebirea e, ca ceia lu vreu pe basca diplomei, estia inca, inse numai in sensulu constitutiunii loru restituite prin diploma si anumitu conservativii vreudu se vina imperatia constitutiunii dinainte de 48, or’ Deakistii si liberalii in sensulu legiloru din 1848 fara de cari nu potu nivela bine pretensiunile conatiuniloru. Deci in dualismu ne vedemu ca si in diploma ca intr’o oglinda a trecutului. — Asie scu arondări natiunale cu dreptu natiunalu representatu coegalu in toata monarchi’a, după credeulu federalistiloru din Vien’a, seu autonomia provinciala dupa sanctiunea pragmatica si legile din 1863—4 in Transilvani’a, este inse nu le espunemu la neci unu periculu, ci tienemu de ele odata cu viatia, pana candu n’om vede arondarile in fapta. — R, tienu sieainu a comunicatii centumvirate, in care intre altele se aduse unu condusu , cu resolutiune la petitiunea veduvei repausatului senatoru Fabricius, prin care i se dete unu ajutoriu de gratia de 300 îl. v. a. in locu de pensiune, care o va cauta numit’a veduva dela stătu in puterea servitiului făcuta statului pana la 1862 din partea socrului seu. — După acésta oturire se facil propunerea, ca se se iă la pertractare introducerea publicității siedintieloru comunității centumvirate, tocma cum cetiramu intr’unulu din Nrii lui „H. Ztg.“, ca in Sibiiu s’a si primita publicitatea siedintieloru. Nemicu mai de doritu si mai de asteptatu decatu introducerea acestei publicități, care o amu reclamatu toti civii, de atata timpu, si de atatea ori, totu ce ne ingană in sperantiele nóstre inse este, ca comunitatea — aflanduse numai 12 membri de facta — nu se află competenta a decide asupra pertractarei obiectului acestuia, din care causa se si amană pre altadata. — Dupa catu scimu noi, comunitatea numai candu se afla 2 din 3 parti poate decide cu valoare legala asupra obiecteloru competentiei sale, si ’î damu totu dreptulu, ca fiindu numai 12 membri de facta a amanatu pertractarea acést’a momentósa. Ceea ce ne pune la mirare inse este, ca aceeasi minoritate de 12 membri ’si luă cu vreo cateva minute mai nainte orbésc’a cutesare, a decide unu obiecta, care taia tocma in manipularea averei comunității, adueandu condusulu de a se dă din casa comunei pre anu cate 300 fl. — Noi credeam, ca eră mai lesne si mai favorabila pentru comuna, ca cei 12 se fi decisu introducerea publicității, ca nimenea din comuna nu iaru fi tienutu de reu, facundu unu bine asteptatu de toti; ér’ déca deciunea acestui obiectu s’a amanatu, de ce s’a potutu decide cestiunea de mai susu? pentruca neci in acelu obiectu nu era siedinti’a competenta de a decide. Mai multa decatu tóte inse ne face a strănută, că cum amu fi cadiutu intr’o gripa de celea mai abstruse, cutezat’a observare din „Kr. Ztg.“: cum ca siedintiele comunității se trenura publice inca dela 1849?! Noi inca locuiam de 29 ani in Brasiovu, inse unu fenomenu că acestea de regula pentru Brasiovu , nu ne dete de ochi pana acum ; — poate ca asa intrelese siedintiele dela reuniunea industriala, unde se coca ei pregatescu tóte . — ma uitasemu, ca si la reportu in strata cea strimpta inca se tienu intre pocale disputări publice. — Mustra de ingrijire pentru s c a- 1 e si o o 11 u r a. Soimu, ca intre America anglica de nordu, intre Mecsico si marea atlantica pre o suprafata de 109.030 mile patrate cu o poporatiune de 28 mii. se afla republic’a nordamericana, care se numesce si „staturile unite nordamericane“ statu, corapusu die 31 state autonome, 1 districtu si alte 4 teritore* cari dela 1783 scose de supta domni’a măriei Britanie, fiendu la inceputu numai 13 state nedependenta, se imultira la 31 staturi autonome, care tóate laolalta făcu unu statu politica cu unu presiedinte alesă pe 4 ani in frunte, si unu congresu statoriu diotruuu senatu si o casa a representmtiloru, in care se afla representate toate statele pentru toate obiectele comune; or’ pentru causele interioare se ingrijesce fiacare statu cu autonomia deplina. In statuia Massachusett, care numera la 994,670 locuitori se afla capitala Boston plina, plina de fabrice si cu unaporta minunata , are 138,800 locuitori. Acesta cetate a facutu pentru cultura poporului si in genere pentru cresterea tenerimii, pentru scaie si invetiatori si pentru procurarea mediulucelorn de cultura mai multa de catu orice cetate din lume. Pentru fiacare scolariu alu orasiului se dau cate 20 dolari că didactru sau bani de scóla pe anu din mediu lacele comune (unu dolaru cam tăiem austriaca). Scólele loru sunt totu atatea palatiuri; salariale profesoriloru sunt fórte bune, iucatu nu au a se ocupă decatu de invetiareatene,ienii. Bostonenii privescu la scóla că la cele mai bune institute de aseeurare in contra verearei nenorociri pre lume. Meseriasiulu de-acolo din venitulu anualu de 700—1000 dolari intrebuint.iesa celu pucinu 2—300 dolari pentru invetiarea copiiloru, pentru cârti, diurnale, prelegeri etc Neci unu omu avutu nu repausa fara a lasă in testamentu unu legata la semnatoriu pentru institutele de cultura. Toti ieau parte la progresulu generala incuragiandu cu toata activitatea si cu esemplu animatoriu marea pretiuire a bunuriloru spirituale. Că rezultatu la acesta resufhtire e marele renume, care si-l’a câstigau, prasiplu acest’a in 2 secte, de candu susta, ca a produsa din sinaia seu cei mai însemnati barbati si femei, si mai multi decatu ori care altu orasiu din lume. Averea materiala cresce intr’unu panU alaturea cu averea spirituala, nu totu numai in scientiele mai’nalte , ci in scientiele de totu ramulu industrialu, cace negotiulu si industri’a priu scienti’a de faculu loru prosperésa de minune pr-unde pro faci’a pamentului, or’ fora sciintia cade pe nevediute si se cutropesce de catra cei inaintati in cultura. — Ore comun’a Brasiovu de ce nu sacrifica mai multu pe scoaie pentru toti ?! — — O m o ru. „Sieb. Bote“ enaresa unu pasu trista de omoru din Ritisdorf (Reichesdorf) ad. unu sasu de vro 30 ani, ce patimia de epilepsia fara ? fi vindecatV. de ngedjci, din credintia desierta invinuă pe o sasca de 76 ani deacolo, ca ea cu o strigóia ce ar’fi, i-ar’ casiună nevoia rea. Deci se duse la Udia, la unu romanu cu pascali’« si audie»du dela elu ca o baba betraua, strigóia i-ar’fi casiunatu bela , si nu va scapa de ea panape aceea baba i-va mai trece preste drumulu, pe aude ambla elu; asia credinti’a desierta ar’ fi fanatisatu pre sasu in toata poterea ei, si vediendu, ca numita baba ambla prin vii’a lui, se luă după dene’a si tată gutulu, unde o afla fetiorulu ei morta si din prepusu se prinse sasulu si se arestă. In arestu si tată si elu gutulu , si in scurtu după aceea muri. Scriitoriulu trage luarea omente aceloru ce au a lumină poporulu spre a desradacina credinti’a desierta si provoca că asemeni vrăjitori se astraga prin judecata la pedeapsa aspra E condemnabilu vrajitoriulu dar’ e mai condemnabilu vereine altulu care crede siarlatanismului lui, si decatu toti mai mare vina poarta Preotimea, cea culta, cu stare buna, ca prin poterea cuventului de pre catedra n’a potutu desradecină credinți a desierta, cea ce e prim’a detoria a ver carui doctoru sufletescu, si deca nu o poate face, apoi neci ca merita numele de preutu, mai vertosu, candu se folosesce de bigotia pentru punga că aici. — Piillull S* In sensulu instructiunei dto. Sibiiu 1865 Nr. scol. $6 cuprinsa in § 30 s’a trenutu in 1 ma si urmatorea di Augusta a. c. in Sabesiu siedinti’a invetiatoriloru din acestu scaunu protopresbiterialu conchiamati prin circulariulu din 22 Iuniu 1866 Nr. 161. Conferinti’a invetiatoreasca n’a fostu alta, decata o scoala scurta pentru o rivalisare via si sapatoasa intru combaterea împrumutata a unora principia de iavertpmentu aflate pe calea practica. Aceasta intreleapta institutiune de nou no intari convicţiunea despre iptportanţi’a reunirei poteriloru individuali iptru persecutarea unui scopu comuna, a carui ajungere este luminarea poporului nostru demon de o sarte mai fericita. Unanim’a multiamire admiratore dip partea tuturora colegiloru, parii impartimu demn’a chiamare de educatori ai generatiunei romane viitóre, asupra succeseloru supriudiatore, ce au urmata din introducerea ABCdariului si a cartei de cetire a prea veneratului D. profesoru Z. Boia cu o voce imperativa mi diciosa ai dă aici espresiune via in publicitate. Acestea spuneu adeveratu pedagogice, — departe de a ne fi îndoita si la prim’a loru fagitiv^ fraudiarire despre indemnatatea loru practica — se adeveriră prin succesu in realitate de unu meditocu precatu de securu, preatatu de usioru intru desvoltarea moralității, a animei si a poteriloru fragede intelectuali; caci fara de alp încurcă intranu necsu stricta de sisteme, natiunal’a si graduala împărţire a varieloru materie de lectura este o adeverata gimnastica a ingeniului tinerele, unu esercitiu ala tuturoru potestatiloru spirituali, o introducere atstu spre invetiarea catii spre coregerea limbei materne, o indegetare si mannducere spre fundarea cunoscintieloiu necesarie despre natura, rpme, patria si oameni. Cu ajungerea desteritatii in citire si scriere, si acestea tóte cu usturintia mirabila pare ca se prefacu in sângele tinerului. Dintre mai multe date spre ilustrarea celoru dise, nu mi a fostu mica lingusirea , audindu intr’o dumineca cum doi scolari ai mei dintre cei mai medilocii cu opasiunea unui jocu distragatoriu in zale numai decatu se folosiau de citatiuni umoristice din pies’a „Macaveiu celu norocosu“ spre delectarea spectatoriloro. Deci catu de mare e pasiulu progresării dela bucavo’a de mai ceşti ani pana in fericitplu momenta, unde scrierile menţionate fransera indesiert’a ostenela a invetistonloru intro q*