Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-06-11 / nr. 45
Hoszu 5 fl., preotula Milasianui Ioanu Heszu 5 fl., asesorulu I. Papa 5 fl. , protopopala Gabr. Chetianu 1 fl., preotula Nicolea Mateiu 1 fl., locotenentele supremu Luhaci 1 fl. , Gregorio Viteazu 10 cr. v. a. Binevoiesce Die Redactoro a administra acesta samilitia, dupa cum binevoisi hi cd altele incurae de aici orfaniloro laureatului nostra poeta. — Ca tóta stim’a etc. stimatoria serva P. S’a admanuata si primitu pe langa multiamita in 17 Iania 1867. — Red. Cartea funduala. Comitatula Zßraudll 6 Innia. Cartea fandaala e la tribunale o aratare condusa ca privire la posesiuni, despre drepturi si sarcine. Pentru aceea se numesce si carte publica, pentraca oii cărei persoane interesante ei sta in volie libera in orele prescrise a privi in operatele cârtii funduale, — si din acelea ca cerus’a a’si face notitie in presenti’a unei persoane oficioase ! Regalele dupa care au tribunalele si partitele a se orienta la lucrarea causeloru si manipulatiunilorn sânt cuprinse in ordinatiunea din 15 Dec. 1855 (cumerulu 222 ala baletinului imperiale) totodeodata si in regulamentulu pro visoricu de legiuire, deschlinita in capetele XI, XII si XIV ale aceluiasi. Pentru manipulanti si deschliuitu pentru partite s’au edatu ano opa in limb’a ungara, ce cuprinde in sine „Dreptulu cârtii funduale“ cu deprindere acomodata de „Ignatia Fiedler“ in Pest’a. — Acesta opa deschiliuitu se recomenda notarilora comunali , fiinduca dinsi mai alesu se cuprindă cu afacerile comunali, gatescu de totu feliulu de documente precum : contracte de vedie, de ereditari, de priorități, testamentari s. a. deca acestea nu vor fi compuse după reperintie, la intabulari si insemnari se indrumeaza partitele, si ’si făcu spese desierte; — ma afara de aceea prin unu documentaren compusa potu deveni familii intregi jertfa seraciei si in urma — cui voru se o impute, decatu numai nesciintiei compunatoriului cutarui documenta Si ce e mai de folosut in vietia sociala ? Credu ca la locuia primu e creditalu, — era pentru a credita e de lipsa asecciationea averei seu banului, — si nu e a omului datorintia a se asigura numai pe sine insusi — ci si pe următorii sei, — pe mulierea s’a ce candva ar pute deveni vedia, — prunci pe aru remane candva orfani, — caci atuncia dupa repausarea capului familiei avuti’a remasa nu pote deveni in periclu, — nu se potu intemplă neplăceri, — procese fara succesu — si familia nu pote deveni la o stare miserabila. Forte e de lipsa clara, că fiacare posesoru prin cartea funduala se’si asigure averea si famili’a sa de urmări neplăcute! Si cumca averea s’au bunurile nemiscatore altcum nu potu fi asigurate decatu prin cartea funduala, e unu adeveru nedisputabilu, caci numai atunci pote omulu cu anima odihnită si cu sufletu curatudice, cumca : asta avere s’au posesiunea e a mea, — pandu iu protocolulu cârtii funduale e pe numele lui scrisa. — Despre acestea poporala pacinu e instruita, caci elu nu crede urmaritoru, si se vede a fi odihnită — in posesiune cu aceea mangainduse , — ca ce amu dobenditu seu creditata dela mosi-stramosi nu mi va lua nime. Unii că acestia fórte se instela, caci cartea funduala e pentru binele poporului, pentru înaintarea si cultivarea industriala, si poporala toate acestea nu le pricepe, nu are nici o sperantia de bine, cugeta, ca si lecansarea si gatirea operateloru cartii fauduale prin comisiunile respective nu e pentru altu ceva, — decatu pentru dare! si oare pentruce cugeta elu (poporala) asie ceva? De sigura pentru acea, ca foarte pucini sunt dintre oficialii numiteloru comisiuni, cari pricepu ceva limb’a poporului romano, — afara de 3 — 4 romani, cari se afla in corpulu acest’a — ceilalti sunt de alte limbe. — Si n’au cine se instrueze pe deplini, si se poata face a intielege scopulu întreprindem acestui lucru folositoriu. — Urmările bune si placute, precum si celea neplăcute si rele cam voru se urméze de aici nici nu poți bine aștepta, — de ora ce dloru — si bătu jocu de limb’a romana — punu pene in pălării cate de unu diumetate de cota si striga in gmna mare „ca magyar vagyom“, baremu unii nu vorbescu limb’a maghiara nici binisioru. Unu dintre dnii aceştia pentru abusuri si vătămări de naţiune si persoane demne romane , fiindu acusatu, seu judecata si aprobaturi dela tabul’a regésca pe optu dile arestu , poftiti, — apoi judece on. poblicu romano cu cunosciintia curata si sufletu dreptu facia cu poporala nostru ! — Ori in care comuna se intre omulu te impresora poporala punenduti întrebări, ca ce felin de lucru e acest’a — adica lecansarea pamentului prin comisiunile respective . care era pentru portie ? E carioasa o asemenea intrebare omului, cand o scie, ca datorintia fiescecarei comisiuni înainte de întreprinderea localisarei si după autenticarea protocoalelor, are datorintia stricta de a tiene poporului invetiatura, ai face cunoscuta întreprinderea lucrului acestuia, descoperindule scopulu si folosnla lui. — Apoi ce e dreptu si nedisputabilu, cu ocasiunea de antaia fara de ale da invetiatura au esitu la lucru. — Apoi s’au intemplatu sute de casări, ca pamenturile ce se afla intre păduri, (ce e lucru cunoscutu, carnea comitatulu Zárandu e muntosu si padurosu) dela mosii loru remase, contra instructiunei si legei le au înscriau in protocóle cu ticsituri (lazuri), indesiertu au protestată colonulu. — Mai incolo păduri ii pasiune comune — d. e. comuna sau respective locuitorii comunei au focaritu si intrebuintiatu la edificiuri din păduri, au pasiunatu in pasiuni cu vitele din timpu vechi nefiindu segregarea pana in timpulu de facie, — si totusi numai pe conţi au înscriau pădurile si pasiunile de supra întrebare, — si alte sute de abusuri, de cari omului i se scóla perulu in capu, cugetandu numai la asie ceva ! (Va urmă.) Cronica esterna. ROMANI’A. Dintr’o cerculare a min. de interne petimu cu fiorile in spate, ca in judetiuln Ialomitia s’au aratatu si estu tempu locuste. D. min. Bratianu a si data ordinu pentru total’a loru sterpire in Romania. Si noi trebue se pandimu, ca se nu tabere pe câmpurile nóastre. Din causa scumpetei de carne in Iasi Domnitoriulu a aprobatu a se da unu imprumutu de 1500 galbeni la speculanti pamenteni, ca se se faca concurintia pentru eftinirea camei. Mesura foarte plausibila Gard’a orasieneasca se infiintieaza mereu; ca decreta din 27 Maiu se infiintieaza si in comun’a Peatra.— Min. de resbelu se deschide credita straordinariu de 81,384 lei pentru 15,000 chilograme pravu comandata la Belgi’a si adusa in Galatiu.— Alti 966,000 lei pentru plata creantieloru si speseloru la bugetulu din 1866. Altu credita straordinariu de 60,000 pentru intretienerea, reparatia si infiintiarea picheteloru de paza dela frontiere, pracum si a Iuntreloru de pe Dunăre destinate servitiunii granitiei. — — „Tr. Carp.“ reporteaza, ca fost’a, Doamna Elen’a ajunse de vr’o cateva dile la Ruginoas’a si ca pana la ’Lemberg a fosta insocita de I. vodă Cuza, or’ deacolo insocita de colonelulu Pisosky pana la ruginoas’a, se afla acum acolo. Principele Cuza s’a reintorsu la Vien’a in 10 Iuniu, de unde se va duce la băile dela Ems. Se crede, ca pr. Cuza iaca se va reintorce in Romani’a la mosi’a s’a, in care obiecta s’ar’ fi si adresata cu o eprisore pre patritioca catra Mari’a S’a Domnitoriulu. înalta acest’a inse ar’ fi supusa scrisorea numita consiliului de ministri, dintre cari doi-si dedera parerea, ca simtiementele esprimate de pr. Cuza ar’ trebui se-i deschidă larga porțile patriei s’ale, insemin. Bratianu cu ai sei ar’ fi sprigiuita parerea, ca numai națiunea poate apretia, deca pr. Cuza se primesca auotorisare a locui pe pamentulu romana, fiinduca ea l’a fostu resturnatu si espatriatu. Ne fiindu inse constitutiunea României întinata cu espatriarea, nu credemu, ca Domnitoriulu va sta la indoiéla in obiectulu acest’a, fiinduca unu Cuza, care cunósce pre bine din esperiintia toate ranele tierei, ar’ poté se fia mana de ajutoriu Domnitoriului, ferindulu de cursele dusmaniloru consolidării patriei. — In 15 Ianin au ajunau laBucuresci 2 oficiri francesi, unu capitanu de artileria si altulu de geniu, cari cu capitanulu Lami voru compune misiunea francesa pentru esertitiulu martiala. Diurnalula „Tempulu,“ diaariu politica, lite. si comerciala, plina de spirita patriotica si nationala, provocatoriu la toate virtutile , pe potu uni pe fiii unei Romanie la clădirea edificiului fenoirei ei, — ne aduce scrrea din 2 Iuniu, cum 179 8 in septemania trecuta vre-o 60 bulgari, cari voieau se tréca in Balcanu dinaintea prigoniriloru guvernului turcescu,an fostu atacati ér’de vreo cateva sute de soldați turci in depărtare de 10 ore dela Sistovu, inse ei primindu lupt’a o trenura 3 ore, in care padiura 40 bulgari si 70 turci, or’ insurgenții ceilalți se trasera la munţi, din care causa turcii au arestata in Sistovu vreo 300 bulgari dimpreună cu toti notabilii, si arestările se totu continua. Se dice, ca noaptea arestaţii se punu la torturi si se tramita cate 5—6 capete de bulgari măcelăriţi de turci la Ternova. Turcii, tatarii si cerchesii armați făcu multe mapeluri si depradari. „Ind. Belg.“ reporteaza, ca in Bulgari’a se afla unu comitetu de insurectiune, in capulu careia se afla unu fostu gen. rusescu Tsolernajeff, si ca bulgarii si-au luatu de problema de viétia seu moarte a constitui Bulgari’a intru unu regata de sene statatoriu, pe tronulu căruia se proclameze de rege pe alu 3-lea fetioru alu cearului rusescu, pe marele principe Alexe. Fapta e, ca in Balcanu se inpinge o alta lupta in contra Turciei in momentula , canda ace?ta se vede silita a se supune la votulu universala in caus’a Candiei, după consiliulu Franciei si alu altora puteri. — „Tempulu* inca se ocupa ca si celelalte diurnale ale României cu apeluri catra romani, ca se dovedesca, ca simtiulu de romana nu se circumscrie cu detori’a de a inghia numai pentru pragulu seu, ci supune o detoria de consciintia a alergă cu ajutoria la toti frații lorn, ce soferi. — Redactorii acestui diurnaln doinii C. C. Troteanu, P. Borsiu si G. Michalescu sunt una acuisitiune pentru diurnalistica romana, cea mai pre ansa de patimi si de particularitati dusmanoase intre partite.—Stringere de mana fratiloru! — Constantinopole 6 Maiu. Sub acesta data ambasadorulu Angliei Lord Lyons tramise Lordului Stanley, căreia provocă spre acesta, urmatori’a relatione despre starea crestiniloru din Turci’a, dupa „Indep. rom.“: „Conforma dorintiei ce ’mi-ati esprimatu Die Lord, ve impartasiescu in scurta impresianile dobândite intr’ana intervalu de unu anu si diumetate asupra positiei crestiniloru in imperiulu otomana. E siguru ca densii ’si au augmentatu numerulu, cultur’a, avutiile si mai cu seama prosperitatea, si nu mai pucinu e sigura, ca in astfelu de relatii au supremati’a asupra mohamedaniloru. Ambele parti inse, atatu crestinii catu si mohamedani suferă sub starea deplorabila a administratiunei, si trebue se aratamu mai cu seama, ca printre multele plangeri ale crestiniloru cele mai multe n’au fostu decatu una simpla consecintia a complectului sistema de guvernare, care a devenita foarte apasatoare prin una administratiune peste mesura eronata. Musulmanii si crestinii suferă de una potriva din aceasta causa In adeveru reputatiunea Porții nu va castiga aratandu ca toti supusii sei, fara esceptiune, au motive bine cuventate pentru a se plânge, prin acéstea inse se lucrézs contra descrieriloru false, in care nu se trage una linia delimitativa intre plangerile generali si ale crestiniloru in speciali. Pentru representantulu unei puteri străine este o greutate foarte mare pentru a nu se duce in eroare in privintia acestui punctu. Creștinii adica ’si aducu mereu plângerile loru, pe candu mohamedanii nu sunt obicnuiti de a cere ajutoru dela puterile străine. Spre a ajunge in punctulu de a puté pretiui in destula aceea ce a facutu guvernulu turcescu si pana unde au ajunsu puterile străine prin silintiele ce au pusu, spre a ameliora sartea cestiniloru, ar’ trebui ca se nu se uite numai înaintea sa ci si in dereptulu seu. Acei ce’si aducu aminte de Turci’a acum 30 seu 40 de ani, li se va pare enorma starea de ameliorare a crestiniloru mai cu sema schimbarea ce s’a făcuta in partea monarehului si a functionarilorn sei superiori catra densii. Nici progresulu ce s’a efectuata deja in egalitatea crestiniloru cu mohamedanii nu va scapă din vederea unui observatoru atenta. Nu se potu sterge de una data urmele domniei superbe a musulmaniloru ce datéza de 400 ani. Starea crestiniloru in imperiala turca este inca departe de a fi de ceea ce trebuia se fia. Mas’a populatiunei turcesci nu se poate impaca inca cu ideea , ca concetățenii loru crestini se fia semenii loru. De aci consecinti’a, ca de multe ori se ataca mandri’a si susceptibilitatea crestiniloru si ca aceste răni ’i dorn mai multu decatu injuriile cele mai mari. Mai multe posturi nominale ale guvernu-