Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-11-22 / nr. 91
materna dimpreună cu juramia mea , facandu’i atenti cumva eu sum gata a insusi pasirea acesta a lom atatu de cutezatoare agitatiuniloru catorva jidovi fosti orasmari , si dupa C9 de o parte sum gata a me ingriji de pedepsirea agitatoriloru, de alta parte se se feresca a mai asculta de astfeliu de oameni , pentruca altcum răspunderea va cade asupra loru. La acésta totu poporulu a strigatu, pumca pe ei nime nu i a apuiatu, fara fapt’a loru é vointi’a comunei întregi. Eu la audiulu acestora facandui atenti la urmările triste ale contrastarei loru, dandu comunei se precépa, cumca responsabilitatea va cade asupra ei, si desclinitu asupra judelui, am primitu respunsu ca su gata, a primi toata responsabilitatea asupra loru , si cumca sunt gata a remane pe langa acea ca se impedece licitatiunea. După aceasta era amu mai chiarificatu unu timpu mai îndelungata, la ce mai in urma imi respunsera ca la doi. judecători esmisi nu li voru face nimica rea , dara de comuna se nu cuteze a se apropie nici composesorii nici licitanții. Dupace la aceste liamu dechiaatu, ca fara licitanți si composesori esecatiunea nu se poate efeptui, mi-au respunsu, ca déca nu va fi licitatiune, asia me lasa se intru in comune , si dupace de repetiteori i-amu asiguratu , cumca déca nu voru lasa licitanții si composesorii in laintru, licitatiunea a bunaséma nu se va tiené, conducătorii au respunsu, cumca sub astfeliu de conditiuni me lasa in launtru, unde candu mergeamu, — de si s’au dechiarata ostfeliu — totusi s’au mai adata unii cu o purtare emenintietoare carii strigau se nu me lase. Candu dupa aceste amu ajunsa in comuna, de pe stradele ce se incrucisia in cale-mi, amu vediam mai multi oameni armati cu bate, dintre cari unulu, abia ca nipusesemu, respective scapasemu la locuinti’a protopopului localu, strigă de pe strada. „Nu a venita oare cineva ? deca a venita da cu furcoiulu......................“ Fiindu aici, din fante sigure amu audiatu, ca Bobotanii au venita se me primesca cu baterea campaneioro intr’o urechie, inse spre efeptuirea acestui scopu ala lora, nu au potutu căpătă chei’a besericei dela d. protopopu localu. (Va urmă.) Domnule Redactoro! DTa adasi cu cale a publica unele documente si in cate o limb’a neromanésca, pentru care multi iti voru d recunoscatori. Credu ca nu vad cu supararea onoratului publica, deca Te voia ruga ca se publici inca si alaturatulu documenta nemtiesca, carele este de mare interesa pentru locuitorii din fostalu regimentu I transilvanu romanescu granitiariu, cum si pentru partea romanesca din regimentulu de husari foto granitiari (Desianu , Dobra, Teiusiu, Dambrau etc. etc.). Vedi DTa, regimulu absolutisticu carele aflase cu calea desfiintia acelea regimente a ingrijitu totuodata pentru tienerea in evidentia, păstrarea si asecurarea capitalurilorn si a venituriloru acelorasi regimente in folosuri co nn o nu ala locuitoriloru din aceleasi. Inse din an. 1851 si pana in dian a de astadi acelea averi si venituri inca toto nu sont regulate nici intrebuintiate pe deplina in consunetu cu destipatiunea ce li s’a data lora in an. 1851. Se spune ca fondurile de care este vorb’a, in o suma totala ar’ trece preste doua sute mii domni val.austr ; inse numai se spune, pentruca nimeni nu ada cu cale a da cifrele publicitatii. Intr’aceea comunele respective tragu lipsa grea in ecole si in biserica. Asupra causei muntiloru revindicati (delaTiera romanesca) semana ad aruncata unu vela misteriosa. Spera ca publicarea alaturatului documenta va da opasiunea altora, ca se spatia la lumina pe cele care au urmatu dupa acesta in aceeasi pausa si care nicidecum nu sunt putine. „X 1207/511. Vom Regiments-Commando. An Die Haus Compagnien links. Vermög hoher Gouvernements-Verordnung vom 18. d. M. Nr. 3598/cmg. ist den Grenzgemeinden bei Aufhebung des Militär-Grenz-Instituts auch die freie Verfügung der durch freiwillige Widmung gewisser Einnahmsobjecte gebildeten, oder sonst wie immer entstandenen nnd gearteten Fonde, Kapitalien, als Montursfond, Schulfond eto., welche bisher von den Grenzverwaltnngsbehörden administrat worden sind, angewiesen worden, Vermög hohen Auftrag haben aber die Compagnien die Gronz-Gemeinden vorerst zu vernehmen, welche Bestimmung und Widmung dieselben diesen ihnen gehörigen Kapitalien in wechselseitigem Einverständuiss zu geben wünschen, und darüber dem Regimente die Erklärungen der einzelnen Gemeinden sammt den eigenen Gutachten der Kompagnien unverzüglich vorzulegeo. Sollte eine Einigung der Gemeinden nicht zu erzielen sein, so bliebe bei der grossen Aus dehnung und zerstreuten Lage dej Regiments, wie der Bevölkerung danD bei den verschiedenen Administrations Behörden , unter welche solche in der Zivil-Verwaltung zu stehen kommt, wohl nur die Vertheilung an die einzelnen Gemeinden naoh einem gerechten Massstabe und Hinterlegung in die Gemeinde-Kassen übrig, wo es ihnen dann unbenommen bliebe, das Geld zu gemeinnützigen Zwecken, namentlich für Schulen zu verwenden. Hier sind, versteht sich, vorzüglich jene Kapitalien gemeint, die mehreren Gemeinden gemeinschaftlich gehören, wie der Montursfond ; denn jene so einzelne Gemeinden besitzen, sind ohuediess schon für gemeinnützige Zwecke als Gemeindeaaslagen, Bestreitung der Soha I- oderKirchenbedürfnisse etc. bestimmt. Alle diese Kapitalien aber müssen, in so lange keine weitere Verfügung erfolgt, an die betreffende Zivilbehörde übergeben werden. Ferner soll das Regiment auf Grundlage der Erklärungen und Wünsche der betreffenden Grenzgemeinden, das wohldurchdachte und begründete Gutachten bezüglich der Modalität und Ausdehnung, unter weicher die fernere Benützung der rewindizirten Gebirge der Gemeinden des Regimentsbezirks mitEinschluss der gleichfalls dabei betheiligten zum ehemaligen Szekler Grenz-Husaren-Regi mente konskribirten Grenzfamilien romanisoher Nationalität stattzufinden hätte, dem hohen Landes- Gouvernement erstatten, wobei aber jene Schwierigkeiten einer besondern Würdigung nuterzogen werden müssen, welche die getrennte nnd zerstreute Lage der Grenzgemeinden, wie auch das bisher bestandene gemischte Verhältniss dieser Grenzgemeinden und einzelner Grenzhäuser, mit den nicht zum Grenzverbande gehö.ig gewesenen und daher auf jene Begünstigung auch keinen Anspruch habenden bisherigen Provincial-Gemeindeu und Häusern für eigene ausschliessliche Benützung dieser Ge birge bieten. Hievon haben die Compagnien die unterstehenden Grenzgemeinden und die betreffenden zum ehemaligen Szekler G--enz- Husaren-Regiment konskribirten hier betheiligten Grenzfamiiien romanischer Nationalität zu verständigen und zu belehren , wie eämmtlichen Grenzgemeinden die Erklärung über ihre Willensmeinung hinsichtlich der Widmoug des Montur sfoudes und der künftigen Be nützung der rewindizirten Gebirge abzuforderu und solche mit thuulichater Beschleinigung anher vorzulegen. In Anbetracht dessen, dass durch die Aufteilung des Montnrsfondes auf die einzelnen Gemeinden und Uebernahme des naoh einem gerechten Schlüssel zu berechnenden Anteile in die Gemeinde-Kassen , ein schönes Kapital nicht den gcwünschteu Nutzen gewähren würde, wären die Grenzgemeinden aufmerksam za machen, dass die rewindizirten Gebirge nach bisheriger Gepflogenheit auc h fernerhin in P a c h t gegeben werden, die eingehenden Pachtboträge nntznie88lich angelegt, zum Kapital geschlagen, und das ganze ans den Erträgnissen der rewindizirten Gebirge bestehende Kapital zu einem gemeinnützigen Zwecke am vorteilhaftesten zu verwenden wäre. Der Stand der Montnrskassa ist gegenwärtig nnd zwar: In Baarem 24527 fl. 532/8 kr. C.-M. In Staatsobligationen 13350 „ — „ In Privat „ 1488 „ 2 „ In Activen 2017 „ 206/s „ Sommá heute dato 41383 fl. 16 kr. Ende Juli 1851 gehen die Pachtbeträge pro 1861 ein mit 7904 „ 8 „ Zusammen 49287 fl 24 kr. Sage: Neun und Vierzig-Tanseud, zwei Huudert-Aohtzig-Sieben Gulden 24 kr. Conv.-Mze. Orlat am 28 Februar 1851. Eisler m. p., Oberst.“ 362 Contele Nicolau Bethlen catra Kossuth. Onorate Die! Luandu’mi voia a me opune la unele păreri decurundu desfasiurate ale dtale, nu o făcu acést’a cu scopu de a aduce in prepusu caracterulu dtale, ci cu speranlia de a se face lumina in interesulu poporului austriaco. Me aflu indreptatitu si deoblegatu la acést’a, pentruca suptu Schmerling m’am luptată pentru tovdéla, după cum dovedesce brosiur’a mea „Punctulu de gravitatiune in Bud’a“ ; suptu Belcredi am condamnata sistarea constitutionii in scrierea „Unu cuvento catra Deák“ si in one in 1866 am intrata in armata cu oficiru, si credinti’a mea catra poporulu austriacu am sigilat’o cu sângele meu pe campulu bătăliei, unde nuseiu periculosu vulneratu. După Königgrätz ideea cea mare a unitatii Austriei nu mai are îndreptăţire si amicii mei de consimtiementu se aflara siliţi a se pune pe terenulu dualisticu si a cercă clădirea statului imperatescu austriacu pe acesta base. Cu tóate ca invoiela pe chartia s’a facutu, ea totusi inca n’a patronau in anim’a poporului germano-maghiaru si prin urmare e indusmanita de reactiune din toate partile si asia increderea împrumutata, fundamental invoielei, sufere angustare. Peste acéstea principiale dualistice ale regimului se manipuleaza de aceiasi barbati de statu, cari suntu dedati cu principiale de regimu centralisticu si caii prin urmare augusteaza poporului resultatele principiului dualisticu. Ei dau poporului, ce e dreptu, desvoltarea libera, inse le subtraga garanţiile acelea, care se asecureze libertăţile poporului. Ei sustien o armata in organisatiunea sa cea vechia, si cu acestea impedeca desvoltarea puterii fisice a poporului, care se garanteze libertăţile pentru viitor iu si se consolideze încrederea in gustarea Austriei dualistice. Ei vreau a guverna si mai încolo cu mesuri indrumetatite si prin acest’a espumn de nou pericolului esistinti’a imperiului. Scrisorile citale catra redactorele lui „Pesti Napló“ au insuflata domniloro acestora fricosi de natura si neaplecati la dualiemu o frica si mai periculoss, care se manifesteaza in neresolutiune, neactivitate si in amanarea continua a celoru mai urgente cause de statu, precum e reorganisarea armatei. Uta, fara se fi voitu, ai stricata foarte multa opului de invoiala, fiinduca ai datu iutrementu non încrederii celei tendentiace a reactiunii vieneze. Eu voi a cerceta, deca neîncrederea acest’a in realitatea poporului magiam in urma manifestatiunilor titale se vede justificata si din partea barbatiloru de stata austriaci, eeu ca numai de aceea cuteza a esi la lumina, pentmca se sustiena cei din urma stelpi ai absolutismului. O parte din barbatii de statu austriaci traiesca in convingere, ca cuvintele stale vom preface opiniunea publica in popom si vom impinge majoritatea dietei unguresci in bradele stengei si asia vom revoca in vietia uniunea personala. Temerea, ca steng’a dietei unguresc ar’ puté veni la carma cu nouele alegeri, numai atuncia ar’ avéa temeiu, candu barbatii de statu austriaci din neincredere ar’ legă manile regimului maghiara , că se nu poata rechiama in viétia acelea concesiuni, cari le pretinde poporulu maghiaru fara deosebire de partita că garanţia a libertăţii sale (ad. numai a maghiarului in contra cui ? apoi aştepte ceilalţi se decurgă mulți, că se treca si ei la libertăţi ! R.). Steng’a dietei unguresci pote va abdice, din propriulu patriotismu, la formarea unui cabinetu, fiinduca pentru sustarea constitutiunii maghiare se afla de facla garantii si inca nu vorbe goale, cum dice Shakespeare. Cu toate, ca disciplina de partite in diet’a maghiara opreste e firca pe facla in contra parerilor titale, totusi intre Dta si intre program’l stengei maghiare se afla o deosebire esenţiala. Cestiunea dinastica atinsa de Dravoia o lasă la o parte. Noi traimu intr’o monarchia constituţionala, prin urmare monarchulu e la noi auctoritatea cea mai inalta si nu c ertatu a se aduce in nici o disensiune politica. Dta porti frica, ca maghiarii se intrebuintiaza numai de instrumenta spre a se eluptă de nou punetiunea de putere mare a Austriei in Europa. Dta dor’ vréi o învoire on slavii Un*