Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-01-14 / nr. 4
' «.r ' v Mr. a. Gazeta esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe V* 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu sau 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 26|14 lanuiariu 1868. Amnin XXXI. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie o cf. Tacs’a timbrata a 30 cf. de fiacare publicare. MONARCHIE AUSTRIACA Transilvani’a. Iobagi’a in Secuime. Este un’a tom din trasurile caracterice ale timpului nostru, ca unele mintioni istorice se fia sustienute si aparate intr’una moda atatu de obstinata, ca si cum ar’ avea cineva a face cu neace acsiome matematice, despre care nu te poți îndoi precum nu te indoiesci deca nu esci orba, despre sereie luminatore pe ceriu. Aceasta impregiarare este ca atata mai pericoloasa la popoarale a cărora istoria si altmintrea are o maltime de lacune, golatati, desierturi, pustietati, precune este si istoria tierilor locuite de maghiari, romani si slavi. Pasamite de mai neaga sen trage la indoiela inca si faptele complinite si documentate după toate legile criticei, sen din contra scoate’rii la vendiare nespe fapte imaginate, pe care nu le poţi documenta ca nimicu in lume, apoi lăudate in faci’a lumei ca ai scrisa istoria. Eca tocma asia o pate publicalo Transilvaniei cu ipotesele istorice pe care le ecoate ministerialulu „Pesti Napló“, era mai virtosu „K. Közi.“ plespindu in facia adeveramu istoricu ca o neaudita nstoratate de minte. No noi, ci insii cronicarii ei legistii maghiari au probata de o suta ori , ca o parte foarte considerabile a celor trei sate mii secai locuitori in marele principata alu Transilvaniei a fosta din vecini in vecari iobagii si sclavii boierilorn intocma ca si toti ceilalti iobagi si sclavi din Transilvani’a si Ungari’a. Toate numeroeele si sangeroasele revolutiani ale secoilorn incependn dela 1514 pana in dilele carutilorn (Franc. Râkoczy 1704—1712) au avuta de ecopa numai scaparea din robi’a boierimei esite din insulei corpuri loru nationale. Pe timpulo regelui Mateiu, adica in seculula ala 15-lea, adica înainte de aceasta ca patra sute de ani aristocrati’a secuiesca era formata si consolidata, era iobagi’a se afla desvoltata in toata întinderea ea cea funesta. Regele Vladislau II. doneza jure regio precom se dice in legi, vaivodului Ioann Zapolya castelul KézdiSzent-Lélek in Secuime cu toti iobagii acelui casteln. Din cronicarii publicati de ani 20 incoace, ce adeveri, ca revolutiunea dela 1514 din Ungaria numita a lui Georgie Dozia secunulu se lamurise si in Transilvani’a, precum si ca intre alte bătălii intemplate intre iobagi si boieri un’a fu cea dela Crisin, la care au luata parte si secnii. In an. 1562 se eseu din nou revolutiune secuiesca in contra boieriioru, iobagii secai inselasera banuti ren, pedepsiti in modala cela mai barbaru si reapasati in robia. (Cronicariulu Seb. Borsos publicatu de corn. Emerion Mikó in an. 1855 s. a. s. a.) In an. 1595 principele Sigismundu Bathori svendu trebuintia de bracia armate in contra turcilorului Sinan-Pasi’a, da iobagiloro secai libertatea cu pretia de a’si varsa sângele in contra turcilor, si scoate din ei mai multe mii pana la Giurgiu, unde nobilii n’au prea voita se mearga. In an. 1596 boierii secui înfuriati ca au perdoto pe sclavi folosinduse de absenti’a principelui idi Germani’a conspira asupra iobagiloro secui, compani o lista de proscription, dau navala in capii de noapte preste fostii iobagi, ii taie, spendiura, tragă in tiepa, maceleaza din ei cateva dile, pana ce se obosescu, dupa aceea la mai multe mii le taie nasurile si urechile. Atunei s’au stinsa multe mii de tierani secai, era alții ao fogimi erasi cu miile in Moldavi’a. (Vedi toti cronicarii contimporani.) In an. 1599 Michain vine in Transilvani’a chiamatu si iugatu in dinsu si de ropetite ori de poporala secuiesca, peatra ca se’i scape de tirania domniloru. După batali’a dela Sielimbero (Schellenberg) Michain decreteaza emanciparea secuilor , inse dupa batalia fatala din Miraslau (huga Avidu) iobagii secoi erasi fosera masacrați infricosiatu si subjugați din Don. De sub Gabr. Bethlen avemn artic. XIII de lege esitu in Oct. 1622 dela dieta din Bistritia, prin care se constata din nou si se sanctioneza iobagi’a unei parti mari de secui. Dela G. Bethlen incóce iobagi’a in Secuime se lati ne’ncetari si prinse radecine totu mai afunde. In acesta impregiurare trebue se se caute paus’a principala, ca de atunci incóce secuii dosi in bătălii asupra turciloru, sen oustriaciloru, seu moldavoromaniloru, mai totudeauna dupa primula ataca o tulea la fuga care incatisa putea, pentruca ei ca si ceilalti tierani din Transilvani’a vedea bine, ca nu mai au pentruce se se bata si ca prea pucini are se le pese cine va domni in tiera. (Vedi toti cronicarii din sec. 17 et 18. Eca deci cam trebae se intielegemu si cuventele diplomei „siculi genas hominam bellicoshsimum.“ Una complimenta, pentraca mai tardia sei poata face granitiari. Se scartama. Diet’a transilvana din an. 1847 a constatata si comprobata in Secrime jos regiem, adica feudalismulu, adica s o a vi ’a intru tota inti? tr nla carentalai si id mani’a tuturora sofistatiiloru intrebuintiate de anii rabulisti, carii inca au luata parte la acea dieta. (Vedi actele acelei diete.) Plasmuitorii patentei din Iunia 1854 inca au recunoscuta feudalismulu la Secuime, aa amblatu inse cu doi bani in trei pongi si aa ionielatu pe monarchiilu, din care cansaMai. Sa in rescriptori preanaltu si in propnsetianile regesei indireptate catra diet’a Transilvaniei in Iunia 1863 a prevedintii reforme esentiali in acea lege emanata in forma de patenta. Nu numai aristocraţii de nume si sânge curata sepoieon, ci si alţii mai mulţi din comitate au avatn si mai aa pana in dina de astadi mii de iobagi in Secuime, pentru carii au si primim dela stata cateva milioane despăgubire urbariala. (Vedi Dr. Ios. A. Grimm: Das Urbarialweuen in Siebenbürgen, Verzeichniss I pag. 65 et sequ) Nu se cuvine a perde din ochi nici acea impregiurare, ca cei 50 mii secai emigrati la Moldavia si respanditi ca locuintiele lora pana dincolo de Rosi au fagita partea cea mai mare tata numai dinaintea iobagiei de acasa, era nicidecom din una catra libertate. Din toate acestea urmeaza, ca trasea ce sana: „Natio siculica libera“ adoptata si sustienuta ca atata obstipatiane de catra anii sofisti este si va remane o mintiana istorica si juridica destinata a lega ca ea ei ochii secuilora si ai ungurenilora , carii marturisesca iasii, ca ei cunoscu Tranailvani’a tocma pre cată cunosca si Chiu’a sen Iapani’a. An fostu liberi Becaii privilegiați cu toti privilegiații din lume, era insusi poporala a fostu subjugata canda sub o forma candu sub alfa, cu iobăgia, cu dilema, ca curialista, cu granitiaria si asia mai departe. Ca toate acestea „K. K.“ dechiaru de hoți si talchari pre toti cati ara onteza a cere scăparea iobagiloro din Secuime; lumea vnse a stravediori de malta ca ce scopu face aceasta „K. K.“ Inse vedi tota in aceasta materia ce scrie in contra lui K K. chiaru ana secaia in „Hon“ Nr. 10 din 14 Ian. a. o. Pre candu scriamu acestea „Kd. Közi.“ din 18 Ian, deschise una alta oida de articali In ce suntemu egali? înainte de acesta ca vreo cativa ani nu era o restauratiape de oficiu, unde preferinduse inteliginti’a romana se nu se fi auditu si escasele din partea celorn dela patere ca aruncatur’a in ochi, ca romanii n’an barbati, n’an inteligintia si de aceea n’an nici a se plânge, ca se nedreptatiesen. Nici atunci nu era adeverula in fapta tocma asia precam esia ein din gurele ignoratoriloro , ca se aiba preteesta de ajansu a ignoră pe barbatii romani si inca pe anii dintre cei mai activi si mai solidi in caractere. Astadi inteliginti’a natianii romane atata in Transilvani’a cată si in Ungari’a atatu cu privire la nameni catu si la soliditatea de caractera si la deplin’a mesura a spiintieloru cerute de legi pentru a ocupa posturi in favoarea binelui patriei, e cu malta mai numeroasa si mai calificata, deoare ca sa se mai poata lua vreuna pretecsta din pacinatatea sen necalificarea ei, de a se mai prefera si lasa ignorata, cu jignirea dreptului de egala îndreptățire, pe care ae redima si edificiolu este noa alu statului, cela pnevin in principiu pe chartia, deca nu si in fapta. Si totusi de condu esira rescriptele ca desfundarea drepturilora si lucrarilor a dietei din Sibiia 1863—4 inteliginti’a romana remase mare parte totu înapoiata, mna si scosa din oficiu, si unii barbati romani si patrioti mari, in virtutea poterilorn si a hărniciei de barbati, s’au si strapusi in pensiune. — Lasamn aici de o parte cet’a inteligintiei noaetre, care remasese fara activitate din cans’a neindestulei representari a romanilor, prin comitetele comitatense si scaunale, pentraca nu atata ele, catu legile, dupa cari se afla eh asia reîntregite — cele cu membrii cei ce fuseseră si in 1848 in comitete, — poarta mai multa vina la ignorarea aceasta. — Ei bine, se mergemn si se instramn acțiunea regiunilorn mai mari, de unde s’a prochiamatn principiula egalei îndreptățiri de principia ala statului. Voi se tragu ca ochiala numai la denumirile in posturi facute de curenda deadrepturi de catra in m i n i s t e r i n. In Ungari’a si Transilvani’a se denumiră din partea ministerialei de financia pentru toate ramurile respective numai mai eri presta 150 de amploiati fi□anciali deodata. Indesiertu am cautatu, ca aa dedei de aici amu name de romana la toata numeroasa acea publicatiune in „B. P. Közlöny“ , cam totu soia vedemn representati si pe la alte ministeria pe romani, de si se mai virra cate mii ici cele.«^La lucrările direcțiunii pentru registrele de mosie, de si oficia transitoria, inca ne vedemn ca totala aerepresentanti, si in Ardealu fara oficiali atari romani nu potu înainta bine si fara zapace la acele lucrări si in partea mosieritori romani, cari au lipsa de încredere si de esplicare in limb’a romana, care oficialii din Ungari’a nu o pre potu face si se ne erte, dar’ no ’sa dedati nici cu datinele nici cu patur’a locuitoriloro nostri din Ardeni ; apoi si beneficiale Ardelului se treca la ungureni? — Acum am citita, am intielesu, ca in Transilvani’a se vom infiintia 8 tribunale urbariae, si precum se suna toti fara escriere de concursu. Noi nu ne putem d esplica dreptula egala pentru toti si egal’a îndreptăţire decat atunci, canda respectandunise dreptulu natiunale politice si de limba, ni s’ar deschide calea egalitatii pretensa de sarcineie ce le portama" si pana la definitiva reasiedinte in drepturile noastre cela pucina prin escrieri de concurse, ande na vine in colisiune drepturi alegerei, ca asia se se dea opasiune la toti, cari ennte calificati de a compete si la beneficia. Audimu asupra afacerilor n ni bariai. Nu voma lipsi a’i urmări si pe aceștia ca laoreaminte ce vora merita. — G. B.