Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-12-04 / nr. 94
Hr. 94. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe *. 3 fl. v. a. Tiemesterne 16 fl. v. a. pe una anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 16 14 Decembre 1868. Anului XXXI. Se prenumera la postele c. r., si ] DD. corespondenti. — Pentru serie I Taos’a timbrata a 30 or. de flacare blicare. la or. pu- MONARCHI’A AUSTRO - UNGARICA Transilvani’a. ad. Nr. 297-1868. APELl catra onoratulu publicu romano. Adunarea generala a asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana ei cultur’a poporului romanu prin condusulu meu din 26/14 Augusta 1868 a comandatu — precum se vede din Nr. 22 alu feiei „Transilvani’a“ — comitetului subscrisu, desclinit’a ingrijire si de aici înainte pentru desvoltarea, înaintarea si latirea feiei „Transilvani’a“. O plăcută însărcinare e acesta , carei’a a corespunde si de aici incolo din toate puterile sale, cu atat’a e mai gat’a acesta comiteta, cu CB tu a fosta si este elu mai pătrunsa de imperative necesitate nu numai a ecsistentiei dar mai cu seama a prosperarei fetei menționate , si cu atata mai firma e speranti’a lui, ca din foai’a acest’a voru resulta adeverate fölese pentru publiculu romanu. Cu cugetulu la aceste din urma a decisa deci comitetulu in siedinti’a sa din 3 Novembre c. n. 1868 o îmbunătățire formala si materiala esterioara a fetei numite, dispunendu , in urm’a unui reporta ala secretariului primariu că Redactoru, ca fai’a acest’a se se publice dela la ianuariu 1869 in formatu 4° pre chartia de oualitate mai buna. Candu cugeta inse comitetula acest’a la împlinirea insarcinarei primite, nu’si pote esprime deplin’a sa convingere, ca fai’a aepuratiunei „Transilvani’a“ numai atunci se va desvolta, va inainta si se va lati intr’adeveru ei corespundietoriu asteptarilorn, candu va fi sprijinita pre întrecute de catra fii natiunei romane, atatu materialminte catu si spiritualmtate. Nu are deci comitetulu asociatiunei transilvane cuvinte destula de calduróase, prin care roga pre intregu onoratoru publica romanu , se binevoiésca a veni intru ajutoriu fetei desu-numite prin prenumerarea si conlucrarea la ea, fiindu de convingerea, ca — numai in urm’a unei imbraciosiari caldaróase in respectulu atati materiale catu si spirituala va puté se ocsiste si se prospereze spre binele nationala romanu fai’a acest’a! Fói’a aeociatiunei „Transilvani’a“ va esi si dela l-a Ianuarie 1869 incolo loto snb conditiunile de pana acum. Elaboratele au a se adreaa deadreptulu patra Redactiune in Brasiovu, or’ prenumeratiunile au a se tramite la comitetula asociatiunei in Sibiiu. Din siedinti’a comitetului asociatiunei transilvane trecuta la Sibiiu in 8 Dec. c. n. 1868. I. H a n n i a m/p., v.pres. I. V. Rusa m/p., seer. II. Va esi si Gazeta pe an. 1869, ca si pana acum. — __ redimatu pe § 15 al. 2: „In fiacare tiera de coroana se vom face cunoscute anume casele, la cari se se depună cauțiunea.“ „In jedem Kronlande werden die Caasen besonders bekannt gemacht werden, bei welchen der Erlag stattzufinden hat“ —a intrebat de nenumerate ori, mai anteiu pe cons, finantiara si directora Antonia Schlosser aici, dica de mai multe ori, deca a primita avisare pentru a primi cautiunea. Respunsului a fosta, ca n’are nici unu Ordinu. De atunci am repetitu acea întrebare, ma chiaro si eri făcui întrebare la oficiu reg. aupr. de vama, care mi a respunau, ca pentru „Kr. Ztg.“ a venita avirare, dar’ pentru Gazeta nu, n’a venitn nici o avisare pana acum. — Astadi mersei er’ la oficiulu acesta si’lu rogai, ca se primeasca cautiunea in sensule legai presei § 15 — pe langa interesa ; — dar nu voi a primi; asta ’lu rugai, ca proum se o primeasca, si simplu ca depositu o primi, totu cu asteptare pentru avisare. — Gsus’a procesului. După toate cele de sasa Redactianea „Gazetei Transilvaniei* nu se simtiespe nici aici, c’ar porta catu de pucina vina de calcare de lege, din contra odihn’a consciintiei, ca a umblata a satisface pretentiunei legei, nu i se turbura nici pe unu minata, chiaru se se ie ?i acestu procesa deodata cu cela îndelungata, cum se cam asiadia lucrulu. Redactorulu a fosta gat’a a depune cautiunea receruta; ai o facea de multu, numai deca a’ar fi satisfacutu preteneiunei § 15 pentru avisarea Unei casse, unde se o depana, si unde se i se asecure capitalului interesulu la sum’a deponenda in bani gata. „Consola mens repti.“ — „Gazet’a Transilvaniei“ mai are una cautiune in caracterulu Redactiunei, care la sen tinti’a drepta, va satisface legei. — ma va cere elu pedeapsa, cand ne va simți vinovata la calcarea legei cu valoara deplina. — Duminica seara vise dela 8 ore pana catra 11 „Reuniunea romana de gimnastica“ din Brasiovu ne nutri peptulu si spiritura ca una dintre cele mai plăcute si mai atragatorie petreceri, cu convenirea colegiala, in care arta si spiritulu se întrecea intru formarea animei si nobilitatea gustului ecteticn. Convenirea se deschise cu una cuventare a presiedintelui potrivita scopului despre arte si cu deosebire despre arta musicei vocale si instrumentale si despre efectele ei la miscarea si nobilitatea gustului si a animei; era piesele corale si cu deosebire duetulu, panteculu pe piano, precum si declamarile tienute de doue domnisióre. Sioldanulu vitézulu si ceea ce urmă, cu unu cuventu totala ne vorbi la camerele animei si publiculu fóarte numerosu se intrecea cu aplausele neîncetate. Obiecte de productiune, dea programa, fura aceste: 1. „Teamu iubita a mea frumosa“, melodia de Georgescu si arangiata de Carola Warwar, coru de dame si barbati. 2. Dueta intre soprana si tenorii din opera comica „Ies quatre fits Haimon“, de Balfe. 3. „O noapte la tiera“ de Alessandri, declamatiune. 4. „Ce frumoasa adunare“ , arangiata de Carola Waiwar, coru de barbati. 5. „Serenada“ de Francisco Abt, solo pentru soprana. 6. Coru si duetu intre tenoru si basa de Balfe. 7. „Umbra lui Mircea la Cozia“ de Alecsandreson, declamatiune. 8. Cantecu pentru piano de Henri Litolfi (Spinnlied). 9. „Viatia tiganésca“ de Schumann, corn de dame si barbati. 10. „Sioldanu vitézulu“, canteculu pomiou Ar’ fi de dontu, ma ni se CCPC neaperatu de pretinsiunea eeclului si a impregimantoru, in cari traima, ca nu numai aici, ci in tóate orasiele, ca si prin tóte satele se se infiintieze asemeni conveniri colegiali, pe base de statute, in cari intieleginti’a ce imnltiasca talentele sale, impartasindu din cunoscintiele si cultur’a lori si poporului, desvoltandu’i anima si mintea, pentruca se devină primitoriu de totu ce e frumosu si generosu, ce e viatia si inviare in spirite ; cace numai atunci, candu spiritulu domnesce preate materia, numai atunci se poate astepta o stare mai fericita si in Efer’a materiale si cea sociale-politica. — Deca nu mai multu, celu pucinu nesce discursuri despre obiecte eco□omioe, agronomice, comunale, pentru întreprinderi, pentru redicarea pedepeloro si introducerea imbunatatirilorn cerute, ca cu puteri unite multe se potu face, si schimbarea, comunicarea ideelor de fantan’a intieleptiunei practice ei a prudintii. — — „Faimele lui „Kr. Ztg.“ despre una tractare scandalósa a carului de posta c. r. austriacu din partea dorobantiloru si politiauiloru io Ploieaci pe la 11 ore nóptea, tirainduse ca se’si arate scrisorile si gropurile ce le transporta dela Bucuresci la Brasiovu, este o descriere scandalosa plina de spiritu agitatoriu si tendentiosu, pentruca oamenii fosti de facia ne spunu, ca nu’i sa intemplatu alta decatu, ca fu provocata oficialminte carulu austriacu, ca se arate pe duce la Brasiovu, fiiodupa de alta data ’lu aflase cu ocau’a mica, ca făcuse espese cu ascundere de scrisori etc. — Brasiovu 15 Nov. 1868. Iu 12, serbatori la St. Andreiu, fu citata Redactiunea la tribunalulu criminale pentru învinuirea caloarei legei de prese, cea din 1852 si cea dela Posioniu 1847/8, cu cuventu, ca dela an. 1850, de canda redigu „Gazet’a Transilvaniei“ am amanatu a depune cauțiunea receruta. Legea presei din 1852 § 13 cuprinde, ca „Gazetele oficiali suntu scutite de cauțiune“. Cum ca Gazeta dela 1850 pana la 1861 in 15 Aprile a fosta oficiala se documenta prin acte oficiali, dar mai pajura imperatesca pana in 12 Aprile e destula documenta. Dela 1861 Redactorulu, de Alessandri. Cuventarea dep. Dr. losifii Hodosiu sied, camerei peBtane din 26 Nov. (Capetu din Nr. tr.) Se dice, si o diceti ai dvastra, ca legea nu face deosebire intre cetatianu si cetatianu, si ca si legile timpiloru treceti usulu drepturiloru politice nu l’a conditionatu dela calitatea de un’a seu de alta nationalitate, ci, după conceptulu timpiloru de atunci, numai si singuru dela diplome nobilitari. Eu potu se ve concedu acest’a , inse concedeti’mi si dvastra, ca fapla cu acesta asertiune se ve spunu, ca proiectulu de lege alu corniai unei centrali este acel’a , care face deosebire intre cetatianu si cetatiani, pentru ca pe cetatianii, cari nu suntu de limba maghiara, ii silesce a invetia acést’a limba, altmintre nu potu fi capaci de drepturi politice, altmintre nu potu fi deregatori in statu. Asia dar’ iu locuia diplomei nobilitari din timpii trecuti, acum se creeza alta diploma, diplom’a limbei maghiare. Diu ministru de culte a diau, ca deca amu aronda districtele dopa nationalitati, si s’a decreta acolo o singura limba domnitoria, atunci individii celorlalte nationalitati, cari poate ar’ fi acolo, s'ar afla vatemati; si o astfeliu de arondare ar’ fi anu privilegiu, or’ acum au trecuta timpii privilegieloru. Pre bine, au trecuta timpii privilegieloru, dar’ atunci, pentru ce creați privilegia pentru limb’a si națiunea maghiara? si pandu dvóstra veniţi a decretă acésta limba si națiune de singura domnitoria in tiera , atunci celelalte natiuni se nu se simtă vatemate ? si pandu impuneti iadi viciilor a limb’a maghiara, pentru ca altmintre nu potu servi nici patriei nici statului, atunci vine din ministru de culte si clice, ca nu vre privilegiu pentru comitate ? Privilegien este privilegiu ori unde — stergeti dar’ si nu creati privilegiul. — Nu restringeti liber’a intrebuintiare a limbeloru ; nu creati lege, care face deosebire intre cetatianu si cetatianu; I ca orice astfeliu de lege va tema libertatea ai