Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-06-25 / nr. 48

care le veti­­ votatu voi. In toate cestiunile finan­­tiarie cele mai importante cuventulu decisivu va fi alu vostru si nu veti plati nici o contributiune, pentru care nu v’ati datu invoirea voastra si cari nu le puteti singuri controla, cum se aplica. Re­­comandanduve primirea acestei legi procedemu din a­­dincu simtit’a convingere, ca intr’unu stătu liberu democraticu prim’a si cea mai superiora conditiune pentru o activitate plina de binecuventare a dere­­gatoriloru este încrederea, care trebuie se o aiba poporulu in ei; si asteptamu cu tota incredintiarea, ca prin introducerea legislatiunei poporale se va consolida mai vertosu acesta încredere, pentru ca intr’unu statu, in care s’a facutu imposibile totu contrastulu intre derogatorii si intre poporu, neîn­crederea inca nu pote prinde locu.“ — Se afla ce e dreptu unele partite, cari porta frica de aplicarea directa a votului universalu la legislatiune, inse unde poporulu are consciinti’a de cive, elu nu se va lasa a fi intrebuintiatu de machina spre angu­­starea dreptului seu. — E unu semuu alu timpului si acesta, ca se pune atata temei­u pe încrederea poporeloru, pentru a asiedia fericirea statului pe base neclatite. — Eca, cum aflara elvetianii medicina pentru vin­decarea reului cu coruptiunile alegerei de deputaţi, ce se afla in sistem’a parlamentaria, după care de­putaţii aleşi le facea legile. Acum deputaţii vom­ face numai proiecte de legi, or’ primirea seu ne­­primirea loru va depinde dela votulu poporului, vo­­tulu universalu directu. — Nu ne lasamu in deju­­decarea acestei noue sisteme de libertate constitu­ționale si de legislatiune, ci o impartasimu simplu numai, că unu ce nou despre progresele ce se făcu pentru castigarea increderei popoareloru, pe a cărora multiumire leaseza fericirea si tari'a stateloru. — Unu statu nu poate prospera fara multiumirea majo­­ritatii popoareloru lui; arbitriulu si forti’a, desconsi­derarea si ignorarea rodu neincetatu la prosperarea stateloru. — Acestu adeveru scose si intieleptului Ungariei Deák cuvintele din gura inainte de alegeri; avem­u lipsa de pace interna si pentru ea de coin­­tielegere, — inse pe vorbe fara fapte conforme nu se mai pune nici unu pretiu. — In caus­a congresului catolicii. Tocma ne sosi la mana din tractulu Lapusiu­­lui, comit. Solnocu int., o propunere de nepartici­­pare, care pentru motivele aduse înainte aflamu cu cale­a o da publicităţii. „Pre onoratului domnu protopopu Ioane Dra­­gomiru si veneratului sinodu tractualu înLapusiulu romanu. Cu nespusa bucuria amu primitu invitatiunea onorifica la sinodulu tractualu ad-h­oc conchiamatu pre a 14 a­­. c. la Lapustuiu romanescu, si nepu­­tendu calcula la pedecele, ce me­retienu, eramu de­terminata a me infaciosia in persona in midiuloculu acelora iubiţi, onoraţi, si stimati preoţi, si fraţi mireni, intre cari amu nascutu, crescutu si vie­­tiuitu, si in midialoculu carora in sinodele trac­­tuali in multe randuri, cu v.­presiedinte amu avutu norocire de a pute conlucra la acele decisiuni salu­­tarie, alu caroru scopu a fostu a ne­scuti indepen­­dinti’a si autonomi’a besericei si a institultutiloru de invetiamentu gr. cat. romane de influintia sta­tului, si a altora confesiuni inca, pre acelu timpu, d. e­ la 1858/9 — candu masin’a absolutismului rigorosu ne amenintia cu cutropire totala ; — a­­tunci candu scól’a principala din Lapustuiu ungu­­rescu infiintiata cu sudarea si filerulu poporului ro­manu capatase numele de botezu strainu: „ger­m­­ano-cat­ol­ic­a“; — atunci, candu de si pro­­testulu — altcum — energiosu alu dvostre in con­tra acestei numiri s’a pututu privi intr’adeveru nu­mai de una vaieratura de baiati, de una lupta in­tentata, si susceputa contra muntelui Ciblesiu spre alu nimici? dara dvóstre celu pucinu ati doveditu, ca man’a de feru a absolutismului, seu gerulu rece alu Ciblesiului nu v’au genatu; — ati doveditu, ca ati avutu cunoscintia de drepturile inalienabile ale besericei nóstre! De atuncia incoace inca, dvóstra nu ati lasatu nici un­a ocasiune nefolosita a face totu ce a fostu cu putintia­la om­ si care ocasiune in interesulu no­stru besericescu, de educatiune, si in interesulu na­­tionalu! Cond­usele dvóstre vor­ dovedi si in viitoriu, ca ati fostu strănepoţii adeverati ai lui Traianu, si discipuli credintiosi ai dlui nostru Isusu Christosu, voru dovedi, ca ati avutu unu caracteru statornicu, demnii de barbati solidi si resoluti! Acuma din nou vi se da ocasiunea acea bine­venita, ca se dovediţi, ca si atunci, candu toti ve­cinii dvastre din caus’a necointielegeriloru prelimi­narie, pentru prim’a oara? voru fi parasitu calea cea adeverata, si singura mantuitoria? Dvóstre tari ca graiiitulu Ciblesiului, după o consultare matura, veti purcede pre calea cea vechia de mai nainte, si veti consemna procedura siovaitoria si interesele momentane sub­diatorie, dara seducatorie, sustienendu si aparandu drepturile besericei nostre, — si dandu mania cu acei barbati, cari nu se lasa a se amagi! — si cari cunoscandu-si pusetiunea nu se sfiiescu a pasi inainte cu fruntea deschisa*). Cu privire la agendele de acuma ale sinodului al-hoc conchiamatu ve rogu a ve aduce aminte mai antaiu de punctele uniunei inchiate cu beseric’a ro­mana, — de pasii făcuți de catra sinodulu trac­tualu de mai nainte in caus’a convocare! sinodeloru diecesane si provinciale, — de memorialulu dtp. Vien’a 25 Martiu 1865 („Sionulu rom.“ cu Nr. 12/1866) predatu sub conducerea pre­meritatului barbatu d. G. Baritiu nund­ului apostolicii, la care a puté participa avutu si eu norocire, — era mai in urma de cond­usele recente ale sinodului archi­­diecesaru din an. tr. publicate in Gazet’a Nr. 61 1868, si din nou conmemorate in Gazet’a Nr. 40 1869. Pre temeiulu acestora motive asiu afla cu cale, ca după ce insusi interesulu besericei romane la­tine pretinde a tracta confesiunea gr. catolica cu coordinata, si acestu interesu eschide ori­ce alte in­terese si intentiuni laterali, sinodulu tractualu, si cu acésta ocasiune remanendu consecinte, se aduca conclusului „pentru neparticiparea membriloru re­­presentanti din cerculu Lapusiului la congresulu ro­­mano-catolicu dela Pest’a convocatii pre 20 Iuniu, si se faca din nou un’a representatiune catra ven. ordinariatu si Exc. Sa metropolitulu pentru convo­carea unui sinodu provincial cu singurii competente in afacerile atingatorie de interesele besericei gr. catolice romane.“ Dorind­u ca pre on. domnu protopopii se­­ suc­­ceda si cu acesta ocasiune a-si castiga lauri de victoria in luptele continue resolute pentru fericirea, independinti’a si autonomi’a besericei, rogu pre toti membrii ven. sinodu se primesca incredintiarea de­stinsei mele consideratiuni, ca dela Alu Dvastre stimatoriu, si devotatu frate Gabriele Manu m­ p., curatorii supremu. Desiu 12 Iuniu 1869. De langa fost’a fortaretia a liceului 25 Iuniu 1869. Va fi de interesu a scrie ceva despre alegerile si nealegerile la congresulu rom. catoliciloru tie­­nendu la Bud’a-Pest’a respective despre confusiunea ce a domuitu in dieces’a Gherlei in privinti’a a­­cesta din lips’a necontielegerei. — In dieces’a Gher­lei se afla 635 parochie, 539 adica venite dela metropoli’a Blasiului, or’ 96 dela dieces’a Ungva­­rului. Parohii din acestea parochii si anumitu 352 au votatu, ce e dreptu, inse si dintre acestia 33 au votatu ca in batujocura, neobservandu in­adinsu formalităţile prescrise pentru darea votului, care nici ca s’au primitu, ci s’a reieptatu; — 13 cate­gorice au fostu contra alegerei, ceilalţi nu au vo­tatu de locu, adica vicariatulu foraneu alu JJocnei, din protopopiatulu Budacului romanu, Periceului, Crasnei, Valcaului, T. Szarvadului, Bredului si Ba­­sasciloru, ba si dintre cari au votisatu din celelalte protopopiate mai multe au votisatu cu observatiune, ca participarea gr. cat. la congresulu rom. catoli­ciloru de ritu lati nu periclitéza autonomi’a provin­ciei nóstre. Protopopii din comit. Dobocei, ce e dreptu, au votisatu, dar’ cu ocasiunea alegerei unui consiliariu gr. cat, din partea confesiunei nóstre pentru a­­cestu comitatu, fiindu de facla si representantii preotiloru si ai mireniloru, s’au consraduitu de nou in obiectulu participarei la congresulu rom. catoli­ciloru si au aflatu de bine a tramite o representa­tiune la consistoriu, in care sputiu apriatu, cumca cugetandu preste lucru mai bine si cumpanindulu a aflatu din motive sontice, care le si enumera, a­ltuparticipa la acelu congresu, pretindiendu convo­carea sinodului provinciei romane gr. cat., pre care singura lu afla a fi competinte a decide par­ticiparea sau neparticiparea. Din acestea deduse se vede, cumca mai multu de doue parti suntu in contra alegerei si a participarei, si dorescu unu congresu besericescu asemenea celui trenutu­ in Si­­biiu , dupa ce s’a scosu de sub ierarchi’a serbésca, prin urmare suntu cu totii de acea opiniunea si convingere, chiaru si aceia, cari au votatu, cu Prea Santi’a Sa părintele metropolitu alu Albei Iulie Dr. Ioane Van­cea convinganduse de comun’a dorire a fiiloru din provinci’a Albei Iulie, in contielegere cu cealalti părinți archierei, se faca o umilita re­­presentatiune la Maiestatea Sa imperatulu, cu ace­laşi prégratiosu se se îndure a concede tienerea unui congresu besericescu mestecatu. Numai asia se mai poate tocmi ce s’a stricatu pana acuma cu daun’a autonomiei provinciei noastre besericesci din lips’a necontrelegerei intre capete. Ne dóre in sufletu, candu vedemu pre Emin. Sa primatele Ungariei a provocă asia mandative pre metropolitu si pe ceilalti episcopi romani gr. cat., câ cum provinci’a nóstra, nu ar’ avé pe alu seu metropolitu independinte, si câ cum Prea Santi’a Sa Părintele Pontifice romanu nu ar’ fi scosu provinci’a nóstra de totulu de sub ori si ce juris­­dictiune a metropolitului din Strigoniu, — si câ cum romanii gr. cat. nu ar’ fi in stare a-si regulă trebele loru besericesci si fundationale de sene fara de ajutoriulu romano-catoliciloru. Si oare ce a pu­tutu dă moțiune la aceasta porunca a primatelui e­­misa catra ordinariatele nóastre gr. cat. ca subor­dinate si nu coordinate ?! A buna seama nu alta, decatu participarea archiereiloru nostri la conferin­­tiele rom. catoliciloru tremite in anulu trecuta, fara de a sei cineva, decatu dóra póte consistorialistii. — Cumca dóra acestia si osebitu din dieces’a ace­­sta au sciutu, scrinu din fonte sigura, ca chiaru din­tru acesti’a s’au aflatu unii, cari au fostu in con­tra, au vorbitu si propusu, că precum străluciții epi­scopi rom. catolici tieau conferintia mestecată pen­tru viitoriia organisare a trebiloru loru fundationale besericesci si scolare, se binevoiescu si densii a tiené chiaru si pana la numirea viitoriului metropolitu sub presidiulu episcopului provinciei celui mai be­­tranu, ce vnse durere a remasu fara efectu. Prin urmare Prea SS, archiereii au santa datori utia de a conlucra pentru tienerea unui congresu beseri­cescu mestecatu, ca­ci numai asia — si voru poté redobendi încredere. — In fine mai adaugu, ca deca superiorii, din cause loru cunoscute, avendu densii alte convingeri, seu nu vreu, seu nu potu dă subordinatiloru sei tre­­buintiosa inviatiune, — asia data spre ajungerea unui scopu maretiu ce e de facutu? Intrebate tu romane pre tene, ca nimene nu-ti poate sfătui mai bine decatu tu insuti. Protopopii nostri sunt gui­­dem toti grupați langa dalta, in distantia de 2—3 ore, prin urmare s’ar putéa pré lesne intrelege in atari impregiurari importante, ci durere, nu se con­­trelega, unii dintr’o causa, or’ alții din alte nenu­­merate cause. Aici -mi aducu aminte de reflecta­rea unui pro­f. protopopu, care -mi dise: „Ne­­poate! Baga de seama si invatia ori si in ce im­pregiurari ati apară drepturile tale, care -ti com­pete in puterea oficiului ce tu duci, ca­ci altcum dupa sistem la aceasta noua de gubernare si admini­strare poate se vina si acelu timpu fatalii; candu nu o se ve fia ertatu a ve exprimă parerea si convin­gerea voastra, — ca­ci vei fi observatu si tu cum, din dî ce merge, ne totu scurta din drepturile com­petinte noue dupa s­ canoane si prax’a cea vechia a besericei noastre; — dara poate mai suntu inca mulți, cari asteapta, că se le sboare paserile fripte in gura; acesta inca e unu verme, care roade la radecin’a na­­tiunei si a besericei noastre. — Cu aceasta ocasiune voiescu a-ti face cunoscutu numele alesiloru din partea besericei si a mireniloru, si adica din par­tea clerului au capatatu rms. d. Ioane Negrutiu ca­nonicii metropolitanii 87 voturi, care s’a si anun­­ciatu de alesu din partea clerului. Au mai capa­tatu voturi Mih­aiu Pavelu vicariulu Marmatiei 53, Demetriu Coroianu vicariu Silvaniei 51 , Stefanii Biltiu canonicu 39, Ioane Anderco canonicu 34, era celelalte voturi s’au impartitu intre ceilalti. Er’ din partea mireniloru au reesitu de representanti or­dinari ai diesei acesteia următorii domni: Gavrilu Manu jude supremu in pensiune cu 290 voturi, Augustinu Munteanu advocata cu 176, Ioachimii Muresianu din Naseudu cu 117, Mihailu Bohetielu din Gherl­a cu 115, Andrem Medanu din Chiorii cu 113. De membrii suplenti au reesitu Vasiliu Buteanu abl. diet, cu 84 voturi, Ioane Tohati ad­vocatii in Desiu cu 83 si Vasiliu Pap not, de se­­dina in comit. Dobocei cu 59 voturi. *) Gata a suferi si crucea pentru dreptate si adeverut pentru națiune si b­mana. — a castiga eseric’jM^

Next