Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-06-25 / nr. 48
care le veti votatu voi. In toate cestiunile finantiarie cele mai importante cuventulu decisivu va fi alu vostru si nu veti plati nici o contributiune, pentru care nu v’ati datu invoirea voastra si cari nu le puteti singuri controla, cum se aplica. Recomandanduve primirea acestei legi procedemu din adincu simtit’a convingere, ca intr’unu stătu liberu democraticu prim’a si cea mai superiora conditiune pentru o activitate plina de binecuventare a deregatoriloru este încrederea, care trebuie se o aiba poporulu in ei; si asteptamu cu tota incredintiarea, ca prin introducerea legislatiunei poporale se va consolida mai vertosu acesta încredere, pentru ca intr’unu statu, in care s’a facutu imposibile totu contrastulu intre derogatorii si intre poporu, neîncrederea inca nu pote prinde locu.“ — Se afla ce e dreptu unele partite, cari porta frica de aplicarea directa a votului universalu la legislatiune, inse unde poporulu are consciinti’a de cive, elu nu se va lasa a fi intrebuintiatu de machina spre angustarea dreptului seu. — E unu semuu alu timpului si acesta, ca se pune atata temeiu pe încrederea poporeloru, pentru a asiedia fericirea statului pe base neclatite. — Eca, cum aflara elvetianii medicina pentru vindecarea reului cu coruptiunile alegerei de deputaţi, ce se afla in sistem’a parlamentaria, după care deputaţii aleşi le facea legile. Acum deputaţii vom face numai proiecte de legi, or’ primirea seu neprimirea loru va depinde dela votulu poporului, votulu universalu directu. — Nu ne lasamu in dejudecarea acestei noue sisteme de libertate constituționale si de legislatiune, ci o impartasimu simplu numai, că unu ce nou despre progresele ce se făcu pentru castigarea increderei popoareloru, pe a cărora multiumire leaseza fericirea si tari'a stateloru. — Unu statu nu poate prospera fara multiumirea majoritatii popoareloru lui; arbitriulu si forti’a, desconsiderarea si ignorarea rodu neincetatu la prosperarea stateloru. — Acestu adeveru scose si intieleptului Ungariei Deák cuvintele din gura inainte de alegeri; avemu lipsa de pace interna si pentru ea de cointielegere, — inse pe vorbe fara fapte conforme nu se mai pune nici unu pretiu. — In causa congresului catolicii. Tocma ne sosi la mana din tractulu Lapusiului, comit. Solnocu int., o propunere de neparticipare, care pentru motivele aduse înainte aflamu cu calea o da publicităţii. „Pre onoratului domnu protopopu Ioane Dragomiru si veneratului sinodu tractualu înLapusiulu romanu. Cu nespusa bucuria amu primitu invitatiunea onorifica la sinodulu tractualu ad-hoc conchiamatu pre a 14 a. c. la Lapustuiu romanescu, si neputendu calcula la pedecele, ce meretienu, eramu determinata a me infaciosia in persona in midiuloculu acelora iubiţi, onoraţi, si stimati preoţi, si fraţi mireni, intre cari amu nascutu, crescutu si vietiuitu, si in midialoculu carora in sinodele tractuali in multe randuri, cu v.presiedinte amu avutu norocire de a pute conlucra la acele decisiuni salutarie, alu caroru scopu a fostu a nescuti independinti’a si autonomi’a besericei si a institultutiloru de invetiamentu gr. cat. romane de influintia statului, si a altora confesiuni inca, pre acelu timpu, d. e la 1858/9 — candu masin’a absolutismului rigorosu ne amenintia cu cutropire totala ; — atunci candu scól’a principala din Lapustuiu ungurescu infiintiata cu sudarea si filerulu poporului romanu capatase numele de botezu strainu: „germano-catolica“; — atunci, candu de si protestulu — altcum — energiosu alu dvostre in contra acestei numiri s’a pututu privi intr’adeveru numai de una vaieratura de baiati, de una lupta intentata, si susceputa contra muntelui Ciblesiu spre alu nimici? dara dvóstre celu pucinu ati doveditu, ca man’a de feru a absolutismului, seu gerulu rece alu Ciblesiului nu v’au genatu; — ati doveditu, ca ati avutu cunoscintia de drepturile inalienabile ale besericei nóstre! De atuncia incoace inca, dvóstra nu ati lasatu nici una ocasiune nefolosita a face totu ce a fostu cu putintiala om si care ocasiune in interesulu nostru besericescu, de educatiune, si in interesulu nationalu! Condusele dvóstre vor dovedi si in viitoriu, ca ati fostu strănepoţii adeverati ai lui Traianu, si discipuli credintiosi ai dlui nostru Isusu Christosu, voru dovedi, ca ati avutu unu caracteru statornicu, demnii de barbati solidi si resoluti! Acuma din nou vi se da ocasiunea acea binevenita, ca se dovediţi, ca si atunci, candu toti vecinii dvastre din caus’a necointielegeriloru preliminarie, pentru prim’a oara? voru fi parasitu calea cea adeverata, si singura mantuitoria? Dvóstre tari ca graiiitulu Ciblesiului, după o consultare matura, veti purcede pre calea cea vechia de mai nainte, si veti consemna procedura siovaitoria si interesele momentane subdiatorie, dara seducatorie, sustienendu si aparandu drepturile besericei nostre, — si dandu mania cu acei barbati, cari nu se lasa a se amagi! — si cari cunoscandu-si pusetiunea nu se sfiiescu a pasi inainte cu fruntea deschisa*). Cu privire la agendele de acuma ale sinodului al-hoc conchiamatu ve rogu a ve aduce aminte mai antaiu de punctele uniunei inchiate cu beseric’a romana, — de pasii făcuți de catra sinodulu tractualu de mai nainte in caus’a convocare! sinodeloru diecesane si provinciale, — de memorialulu dtp. Vien’a 25 Martiu 1865 („Sionulu rom.“ cu Nr. 12/1866) predatu sub conducerea premeritatului barbatu d. G. Baritiu nundului apostolicii, la care a puté participa avutu si eu norocire, — era mai in urma de condusele recente ale sinodului archidiecesaru din an. tr. publicate in Gazet’a Nr. 61 1868, si din nou conmemorate in Gazet’a Nr. 40 1869. Pre temeiulu acestora motive asiu afla cu cale, ca după ce insusi interesulu besericei romane latine pretinde a tracta confesiunea gr. catolica cu coordinata, si acestu interesu eschide orice alte interese si intentiuni laterali, sinodulu tractualu, si cu acésta ocasiune remanendu consecinte, se aduca conclusului „pentru neparticiparea membriloru representanti din cerculu Lapusiului la congresulu romano-catolicu dela Pest’a convocatii pre 20 Iuniu, si se faca din nou un’a representatiune catra ven. ordinariatu si Exc. Sa metropolitulu pentru convocarea unui sinodu provincial cu singurii competente in afacerile atingatorie de interesele besericei gr. catolice romane.“ Dorindu ca pre on. domnu protopopii se succeda si cu acesta ocasiune a-si castiga lauri de victoria in luptele continue resolute pentru fericirea, independinti’a si autonomi’a besericei, rogu pre toti membrii ven. sinodu se primesca incredintiarea destinsei mele consideratiuni, ca dela Alu Dvastre stimatoriu, si devotatu frate Gabriele Manu m p., curatorii supremu. Desiu 12 Iuniu 1869. De langa fost’a fortaretia a liceului 25 Iuniu 1869. Va fi de interesu a scrie ceva despre alegerile si nealegerile la congresulu rom. catoliciloru tienendu la Bud’a-Pest’a respective despre confusiunea ce a domuitu in dieces’a Gherlei in privinti’a acesta din lips’a necontielegerei. — In dieces’a Gherlei se afla 635 parochie, 539 adica venite dela metropoli’a Blasiului, or’ 96 dela dieces’a Ungvarului. Parohii din acestea parochii si anumitu 352 au votatu, ce e dreptu, inse si dintre acestia 33 au votatu ca in batujocura, neobservandu inadinsu formalităţile prescrise pentru darea votului, care nici ca s’au primitu, ci s’a reieptatu; — 13 categorice au fostu contra alegerei, ceilalţi nu au votatu de locu, adica vicariatulu foraneu alu JJocnei, din protopopiatulu Budacului romanu, Periceului, Crasnei, Valcaului, T. Szarvadului, Bredului si Basasciloru, ba si dintre cari au votisatu din celelalte protopopiate mai multe au votisatu cu observatiune, ca participarea gr. cat. la congresulu rom. catoliciloru de ritu lati nu periclitéza autonomi’a provinciei nóstre. Protopopii din comit. Dobocei, ce e dreptu, au votisatu, dar’ cu ocasiunea alegerei unui consiliariu gr. cat, din partea confesiunei nóstre pentru acestu comitatu, fiindu de facla si representantii preotiloru si ai mireniloru, s’au consraduitu de nou in obiectulu participarei la congresulu rom. catoliciloru si au aflatu de bine a tramite o representatiune la consistoriu, in care sputiu apriatu, cumca cugetandu preste lucru mai bine si cumpanindulu a aflatu din motive sontice, care le si enumera, altuparticipa la acelu congresu, pretindiendu convocarea sinodului provinciei romane gr. cat., pre care singura lu afla a fi competinte a decide participarea sau neparticiparea. Din acestea deduse se vede, cumca mai multu de doue parti suntu in contra alegerei si a participarei, si dorescu unu congresu besericescu asemenea celui trenutu in Sibiiu , dupa ce s’a scosu de sub ierarchi’a serbésca, prin urmare suntu cu totii de acea opiniunea si convingere, chiaru si aceia, cari au votatu, cu Prea Santi’a Sa părintele metropolitu alu Albei Iulie Dr. Ioane Vancea convinganduse de comun’a dorire a fiiloru din provinci’a Albei Iulie, in contielegere cu cealalti părinți archierei, se faca o umilita representatiune la Maiestatea Sa imperatulu, cu acelaşi prégratiosu se se îndure a concede tienerea unui congresu besericescu mestecatu. Numai asia se mai poate tocmi ce s’a stricatu pana acuma cu daun’a autonomiei provinciei noastre besericesci din lips’a necontrelegerei intre capete. Ne dóre in sufletu, candu vedemu pre Emin. Sa primatele Ungariei a provocă asia mandative pre metropolitu si pe ceilalti episcopi romani gr. cat., câ cum provinci’a nóstra, nu ar’ avé pe alu seu metropolitu independinte, si câ cum Prea Santi’a Sa Părintele Pontifice romanu nu ar’ fi scosu provinci’a nóstra de totulu de sub ori si ce jurisdictiune a metropolitului din Strigoniu, — si câ cum romanii gr. cat. nu ar’ fi in stare a-si regulă trebele loru besericesci si fundationale de sene fara de ajutoriulu romano-catoliciloru. Si oare ce a pututu dă moțiune la aceasta porunca a primatelui emisa catra ordinariatele nóastre gr. cat. ca subordinate si nu coordinate ?! A buna seama nu alta, decatu participarea archiereiloru nostri la conferintiele rom. catoliciloru tremite in anulu trecuta, fara de a sei cineva, decatu dóra póte consistorialistii. — Cumca dóra acestia si osebitu din dieces’a acesta au sciutu, scrinu din fonte sigura, ca chiaru dintru acesti’a s’au aflatu unii, cari au fostu in contra, au vorbitu si propusu, că precum străluciții episcopi rom. catolici tieau conferintia mestecată pentru viitoriia organisare a trebiloru loru fundationale besericesci si scolare, se binevoiescu si densii a tiené chiaru si pana la numirea viitoriului metropolitu sub presidiulu episcopului provinciei celui mai betranu, ce vnse durere a remasu fara efectu. Prin urmare Prea SS, archiereii au santa datori utia de a conlucra pentru tienerea unui congresu besericescu mestecatu, caci numai asia — si voru poté redobendi încredere. — In fine mai adaugu, ca deca superiorii, din cause loru cunoscute, avendu densii alte convingeri, seu nu vreu, seu nu potu dă subordinatiloru sei trebuintiosa inviatiune, — asia data spre ajungerea unui scopu maretiu ce e de facutu? Intrebate tu romane pre tene, ca nimene nu-ti poate sfătui mai bine decatu tu insuti. Protopopii nostri sunt guidem toti grupați langa dalta, in distantia de 2—3 ore, prin urmare s’ar putéa pré lesne intrelege in atari impregiurari importante, ci durere, nu se contrelega, unii dintr’o causa, or’ alții din alte nenumerate cause. Aici -mi aducu aminte de reflectarea unui prof. protopopu, care -mi dise: „Nepoate! Baga de seama si invatia ori si in ce impregiurari ati apară drepturile tale, care -ti compete in puterea oficiului ce tu duci, caci altcum dupa sistem la aceasta noua de gubernare si administrare poate se vina si acelu timpu fatalii; candu nu o se ve fia ertatu a ve exprimă parerea si convingerea voastra, — caci vei fi observatu si tu cum, din dî ce merge, ne totu scurta din drepturile competinte noue dupa s canoane si prax’a cea vechia a besericei noastre; — dara poate mai suntu inca mulți, cari asteapta, că se le sboare paserile fripte in gura; acesta inca e unu verme, care roade la radecin’a natiunei si a besericei noastre. — Cu aceasta ocasiune voiescu a-ti face cunoscutu numele alesiloru din partea besericei si a mireniloru, si adica din partea clerului au capatatu rms. d. Ioane Negrutiu canonicii metropolitanii 87 voturi, care s’a si anunciatu de alesu din partea clerului. Au mai capatatu voturi Mihaiu Pavelu vicariulu Marmatiei 53, Demetriu Coroianu vicariu Silvaniei 51 , Stefanii Biltiu canonicu 39, Ioane Anderco canonicu 34, era celelalte voturi s’au impartitu intre ceilalti. Er’ din partea mireniloru au reesitu de representanti ordinari ai diesei acesteia următorii domni: Gavrilu Manu jude supremu in pensiune cu 290 voturi, Augustinu Munteanu advocata cu 176, Ioachimii Muresianu din Naseudu cu 117, Mihailu Bohetielu din Gherla cu 115, Andrem Medanu din Chiorii cu 113. De membrii suplenti au reesitu Vasiliu Buteanu abl. diet, cu 84 voturi, Ioane Tohati advocatii in Desiu cu 83 si Vasiliu Pap not, de sedina in comit. Dobocei cu 59 voturi. *) Gata a suferi si crucea pentru dreptate si adeverut pentru națiune si bmana. — a castiga eseric’jM^