Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-10-24 / nr. 82

Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe */i 3 fl. v. a. Tieri esterno 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Anu Iu Will. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru scrie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cf. de fiacare pu­blicare. Nr. 82. Brasiovu 5 Novembre 24 Octobre 1869. MONARCH­’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Contrilmiri pentru Tofaleni, victimele lor. Apoi, cari se afla inca totu sub cerulu liberu, asteptandu indurare dela confrati, si dreptate dela regimu. Dela beseric’a St. Nicolau din Brasiovu se trâ­ntiseră prin d. epitropu Ioane A. Navrea la comi­tetul­u de indurare in Sibiiu 100 fl. Dela particulari, prin d. Nicolau Măciucă, una colecta de 202 fl. 20 cr., tramisa totu acolo. De atunci au mai contribuitu la Redactiune aici inca: D. negutiatoriu si epitropii Ioane A. Navrea 5 fl., Nicolau Radu Stinghea 2 fl., Christea Christe Orgidanu macelariu 1 fl., Nicolau Butmeroiu 1 fl., De­metri­u S. Nicolau 1 fl., Iacobu Muresianu 2 fl. D. Polixene Fagarasi in Beligradu 5 fl. Sum­a : 17 fl. v. a. DELEGATIUNEA SOCIETĂȚII ACADEMICE ROMANE aduce multiuraire publica urmatoriloru dui, cari au binevoitu a contribui la insestrarea biblio­tecei societăţii prin donatiuni: a) Părintelui Melhisedec, episcopulu Dunarei de diosu, pentru doue exemplarie din cronic’a Husi­­loru, lucrata de Reverenti’a Sa. b) Domnului A. Treb. Laurianiu, pentru cate unu exemplariu din: 1. Istori’a Romaniloru din timpurile cele mai vechi pana in dilele nóstre; 2. Magasinulu istoricu pentru Daci’a, in cinci tomuri; 3. Chart’a tieriloru romane, cunoscute mai in­­nainte sub numele de Daci’a, in 12 foi; 4. Tabul­a Daciei antica; 6. Fragmentu istoricu de Calnau, Iasi; 7. Calendariu lunariu si pascale, dela anulu 2.300, înainte de Christosu, pana la anulu 3.172 după Christosu; c) Domnului V. A. Urechia, pentru doue di­plome originale, un­a dela Carolu al XVI-lea din 1717, si alta de Gabriela Movila din 1619, precum si pentru 36 cârti parte in limbe străine, parte in cea romana. Presiedinte, I. Heliade­s. DELEGATIUNEA SOCIETĂȚII ACADEMICE ROMANE. Premiulu Zappa. Conforma decisiunei luata de societate in sie­­diuti­a din 13 Septembre 1869, se publica concursu pentru lucrarea partii sintactice de gramatic’a lim­­bei romane, care va cuprinde: 1. O introductiune, in care se voru stabili di­versele relatiunei, in cari se potu pune conceptele spre enund­area cugetariloru, stabilindu totuodata si terminologi’a sintactica, cea mai buna ce s’ar putea da după cele mai noue lucrări gramaticali. 2. Venindu apoi la sintaxea speciale a limbei romane, va desvolta in detaliu toate modurile de espresiunea fiacareia din relatiunile stabilite in in­troductiune, danduse pentru fiacare modu de espre­­siune exemple numeroase atatu din limb­a popularia catu si din cărțile nóastre cele mai bune, vechi si noue, producandu la fiacare relatiune si idiotismui limbei si alaturandu fiacare modu de espresiune cu cele analoage din alte limbi, mai alesu romanice, si cautandu pe de o parte se alega cele mai corecte espresiuni, pe de alta se puna in vedere solecismii si frasele, neadmisibile in limb’a noastra. 3. Ya da topica romanesca, stabilindu pe de o parte, care este constructiunea noastra comuna, era pe de alta aratandu abaterile de dens’a si ideele ce se esprima prin aceste inversiuni. 4. Va dă regulele detaliate de ortografica in care se se cuprindă si punctatiunea. 5. Ar’ fi de doritu, ca autorulu se termine cu unu conspectu istoricu despre diversele fase, prin care a trecutu limb­a romana in sintactic’a ei, cau­tandu a trage din asést’a ea conclusiuni calitatile generali ale constructiunii limbei romane. Conditiunile concursului suntu: a) Marimea opului are se fia dela 20 cele in susu, tipărite in 8 mare cu litere numite garmond; b) Terminulu, pana candu manuscrisele auto­­riloru concurenti au se fia tramise delegatiunii so­­cietatiei, este 15 Iuliu 1871; c) Premiulu este de­­00 galbeni imperiali; d) Manuscrisele se ceru se fia scrise curatu, legibile si cu mana străină, ora nu a autorului, formatu­l seu folio si paginatul u; • e) In fruntea manuscrisului va fi scrisa o devisa (moto) in ori care limba si totu cu mana străină; f) Pe langa manuscrisu se da alaturata si o scrisoare inchisa in plicu sigilatu, fara initialile au­torului si adresata catra societatea academica, pur­­tandu pe adres’a din afara si devis’a manuscrisului­, scrisa ora si de mana străină. In intrulu scrisorii, autorulu se va numi pe sene; g) Manuscrisele se voru censura si judecă prin secțiunea filologica, care va propune societarii in siedintia plenaria premiarea aceluia dintre operatele venite, care va merita premiulu, destinata pentru acesta lucrare; h) Manuscrisele nepremiate se voru pastra in archivele societăţii, pana ce se voru reclamă de au­torii loru, ale caroru nume ne remanu necunoscute, fiinduca plicurile, ce le voru cuprinde nu se voru deschide. Premiulu Alexandru Ioanu I. Traducerea comentarieloru lui Iuliu Caesare de Bello galico se va premi’a din fondulu lui Alexandru Ioanu I, cu 150 galbeni. Conditiunile acestei lucrări suntu: Traducerea se va face intr’o limba romanesca curata si eleganta, cautanduse a se reproduce si in traducere cualitatile originalului. Se lasa in vederea autorului a arată intr’o prefacia calitatile autorului in comparaţi­une cu alti istorici latini, cum si a dă iu note critic’a dife­­riteloru lectiuni asupra locuriloru obscure ale tex­tului. Terminalu concursului, pana candu manuscri­sele au se vina in cancelari’a societăţii academice, este 15 Iuliu 1871. Cele venite mai tardiu nu se voru luă in consideratiune. Manuscrisele se ceru se fia scrise curatu, le­gibile si cu mana străină, era nu cu a autorului, formatu­l seu in foliu si paginatulu. In fruntea manuscrisului va fi scrisa o devisa (moto) in orice limba si totu de mana straina. Pe langa manuscrisu se va alatură si o scri­­soria inchisa in plicu sigilata, fara initialele autoru­lui si adresata catra societatea academica, purtandu pe adres’a din afara si devis’a manuscrisului scrisa ora si de mana străină. In intrulu scrisorii auto­rulu se va numi pe sene. Manuscrisele se voru censura si judecă prin secţiunea filologica, care va propune societarii in siedintia plenaria premiarea aceluia dintre opera­tele venite, care va merita premiulu destinata pen­tru acesta lucrare. Manuscrisele nepremiate se voru pastra in ar­chivele societății, pana ce se voru reclamă de au­torii loru, ale caroru nume remanu necunoscute, fiinduca plicurileP*«8»i­U voru cuprinde nu se voru deschide. — Presiedinte, L Heliade R. Secretariu, A. Treb. Laurianu. Brasiovu 1 Novembre. Cine împarte, parte -si face, ca in poli­tica instelarea inca totu e virtute! Luptele partiteloru pentru alegerile corpuri­­loru representative in Sibiiu si Brasiovu suntu la ordinea dilei. Anume in Sibiiu se publicară con­­semnatiunile candidatiuniloru partitei sasiloru juni pentru comunitatea orasiana in diurnalu. Anumitu dintre sasi s’au primitu 85, dintre romani 30, din­tre unguri-nemti si oficianti 35. Din acesta con­­semnatiune vedemu, ca in Sibiiu, capital’a fundului regiu, nu s’a primitu de base esceptionale eschide­­rea preotimei si a profesorimei, ci tocmai numerulu acestora figureza petutindenea, si prin acesta nu s’a facutu anomali’a, care talia deadreptulu in princi­­piulu organisatiunei, care e si trebuie se fia egali­tatea de dreptu individuale fara esceptiune. Déca inse cifrele de susu cu respectu la poporulu si la interesele representande multiumescu sau nu pe ro­mani, e alta întrebare: "Catu privesce la comunitatea orasiana. E inse strigatoriu la ceriu proportiunea, ce s’a primitu in consemnatiunea publicata pentru corpulu adunarei scaunale, care după proportiunea locuitoriloru ar’ trebui se aiba majoritate din siuulu romaniloru recunoscuta si de antagonii politici; si totusi consemnatiunea cuprinde 85 sasi, 7 maghiari si numai 22 romani. Nu scimu ce mesuri voru fi luatu sasii vechi in caus­a acasta, pentruca aceste consemnatiuni suntu ale sasiloru juni, cari se lauda a face pe partida progresista si mai democratica. Inse precum vedemu, orice partita, sub masc­a ega­­litatei si a progresului, veneza din resputeri totu nu­mai majoritatea nationale sasa. Principiulu progresista trebuie se se asiedie pe representari une ecuitabile; era acesta cere o chiae de sarcini si de numerulu celoru ce porta sarcinele, dar’ nu representatiune măiestrită in favoarea unei minorităţi, care impartiendu singura­­si face parte. In Brasiovu inca nu va merge lucrulu mai bine, fiinduca aici aici nu se primesce de principiu imparţialitatea si dreptatea. Aici se afla o partita, care se numesce pe sene progresista, compusa din nemți si maghiari, alta a juniloru sasi sau Wächte­­riana, a tréia a sasiloru vechi, apoi a romaniloru. Pactarea acestora cea mai salutaria ar­ fi secura numai pe principiulu impartialitatii si alu dreptății, primita de base de catra toate partitele contopite in una, si cu o singura consemnatiune combinata in cointielegere asia, că se poata esi la midiule cu o controla in toate deciderile, d. e. intre 150 de mem­bri ai comunitarii, după proportiunea sarcineloru publice si a minierului populatiunei, după dreptate si ecuitabilitate, pe basea buneloru intentiuni, par­tila sasa ar’ trebui se se multiumesca in Brasiovu cu 70 de candidati, a progresistiloru (catolici etc.) cu 35 si a romaniloru cu 45. Una combinare că acesta ar’ fi in stare a întemeia o incredere in ade­verii fratiesca, pentruca contagiulu egoismului se ar’ suptiea, ma ar’ dispare cu totulu, la orice decideri, fiinduca nici una dintre partite n’ar pote face cu majoritate nedreptate unei alteia nici atunci, candu partita cea de 70 insi ar’ aluneca catra o proba de egoismu, ca celealalte doue ar­ fi in stare a o­re­

Next