Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-11-08 / nr. 86
Gatet’a eso de 2 ori: Mercurea si Dumineca, F&i’â, cându concedu ajutorinle. — Pretftilki: jje 1 anu 10 fl., ye */4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbiui mon. sunatoria.TUimTMl Amilii \WH. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 86. Brasiovu 20 8 Novembre 1869. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Br$siovu 15 Novembre. IXk t el*kr» HnCCCLXlX. Amar’a reinviarei Bucovinei. Ou nespus» bucuria amu cetitu prin diurnalele străine estractelu memorabilei siedibtie din 30 Oct. a. e- a datei din Bucovin’», care ne desdaună de frica ce cupica caus’a reactivarei limbei forta. ) in legislative Bucovinei s’a amanatu ad efdetide triaeeas, cu tete cele precese, pete pentru nedeajuns'* Uri» a consciintiei de dreptulu nation le p»)Hteu si vincibilea artiere facia cu limb’a eroiloru urb» et orbis, pentru a cărei recunoscere, se cere cu sarirea si în apa. — te diu’» inchiderei sesiunei inse esi la lumina in» solidaritate a braviloru nostrii frați bucovineni atata de aderimida, incatu merita a o pune de ecsenplu de imitatiune. Fraţii noştri bucovineni mai trecură cu ana lupta preste alta dificultate catra dui’a romana politica si pentru reactivarea limbei romane in legislatiunea tierei. După ce adica br. Otto Peino propusese in numele comisiunei obiectulu rodi-, ardi si organisarei unui institutu de economia rurala in Cernautiu, care se si redică la conclusu ca la la Oct. 1870 se intre in viétia aceste institutui (numai, asia se traiti d. D. Petrino! se nu ve puna pecatele a germanisa si acestu institutu, care se tieie de poporulu pamenteanu si n’are de lipsa de limba străină, ca -ti vomu blastama si tieren’a de pe mormentu, déca te vei mai opune si la acésta. R.), indata se scóla meritatulu d. dep. Andrieviciu si propune, ca se se faca unu adausu la ordinea lucrariloru, privitoria la limb’a pertractariloru in dieta si cu reportu in limb’a romana rostesce urmatori’a propunere pentru limb’a dietei: „Comisiunea tierei se se insarcineze, câ in prim’a siedintia a sesiunei celei mai deaproape se aduca unu proiectu pentru modificarea si întregirea ordinei lucrariloru spre scopulu, câ : a) protocóalele dietei se se compună atatu in limba germana catu si in cea romana (retaeundu acum de limba rutena); b) ca in condusele dietei se se ie de norma si base atatu tecstulu germanu catu si celu romanu.“ Se deschide desbaterea. Presiedintele tierei d. de Myrbach, după cum refereaza „Czeru. Ztg.“ pasiesce in contra propunerei comitetului, ca ce -si basa propunerea pe principiulu egalitatei cuprinsa in art. XIX alu constitutiunei din Decembre. Dar’ apoi dice, acesta propunere tocma se contrarisaza art. XIX, pentruca eschide limb’a rutena, care inca e asemenea indreptatita. Pe langa acesta dificultate mai adauge si neajunsele, ce ar veni inainte prin ducerea a doue protocoale in doue limbe si prin facerea propuneriloru totu in doue limbe*) si vine la conclusulu, ca art. XIX nu se poate intielege in sensulu acesta, pentruca nu lasa nici decum purtarea de protocóale in mai multe limbe. Oratorele accentuaza, ca limb’a germana e cea autentica in tier’a acesta; si de aceea ulu trebuie se redice protestu resolutii in numele regimului in contra propunere? comisiunei, ca adica comisiunea tierei se fia impiterita a lucră cu vatamarea dreptului coroanei, fara ca se se primeasca si paritatea a toate trei limbele. — La aceste se scoala marei romanu D. G. de Hiirmnnsachi si dechiara la cele dise de presiedintele tierei Myrbach, ca cu cea mai profunda părere de ren‘trebuie se constateze, in ce chipu limb’a romana tocma in patri’a sa e atats de nenorocita! Mai inainte absolutismulu se opunea desvoltarei ei, acum sub constitutionalism!! iaca nu merge mai bine nici catu e negru sub angle, înainte de acésta limb’a romana n’a devenitu la recunóscerea indreptatita din caus’a pre rigidului absolutismu, acum se apasa de catra liberalismuta celu mai multu decatu camataricu. Romanii privescu la popoarele fratiene ale altor natiuni fara invidia, ei saluta cu bucuria verce pasu facutu pentru desvoltarea loru, numai singuru loru nu le e concesu, a respira liberu in propri’a sa patria mama! Nisuinti’a loru cea nobila a castiga valoare limbei sale, in cas’a sa propria, da preste pedeeele cele mai nevincibiie. Venindu’i de odata reu intre vorbitu dechiara oratorele, ca totusi nu pote inceta, fara a da espresiune celei mai profunde păreri de reu, ca regimulu se opune cu atata tenacitate dorintteloru indreptatite ale limbei romane, care pre temeiulu dreptului istoricu e indreptatîta, se opune chiaru si in contra desvoltarei si asimilarei ei cu limb’a germana in patri’a ei propria ! Cu tóate, ca veni deodata reu, nu poate tace, fara a-si esprime speranti’a, ca in Austri’a cea poligloata si națiunea romana -si va vedea realisata dorinti’a sa cea mai ferbinte (aplause). Deputatulu Kochanowsky vede cu părere de reu, ca caus’a aceasta s’a adusu înaintea plenului dietei numai astadi, si inca, fara a oserba curtenirea, nici macar’ in limb’a germana, ci in cea romana. Constatandu, ca si pana acum s’a vorbitu in toate trele limbele tierei in dieta, face oserbarea, ca propunerea d. Andrievitiu nu recunoasce principiulu egalei îndreptățiri; deci trebuie se dechiare, ca are scopu de a maiorisa. Se dechiara in contra ei, fiinduca eschide limb’a rutena. Kochanowsky se intoarce apoi catra deputații tierani in limb’a rutena si ii intreba, deca au preceputu ei ceva din reportulu propusu in limb’a romana? si ii roaga ca se cumpaneasca prea bine, ca ce votu vom se de. Se si redica unu croitorii literaru, si se róga de unu protocolu si in limb’a rutena, ca se i se deslege si lui limb’a. Dep. br. Al. Aasilio, ca unu erou resolute alu dilei, pentru a invinge ori a cadé, respinge părerile lui Kochanowsky dicundui, ca dsa susu, se se ié protocolu pe rondu, inse numai unulu, or’ procesele verbali se se publice cum se rostescu. Deci roguve se presentamu cu totii prin toate comisiunile cu artele comitatense, dar’se pretendemu a se lua protocolu, or’ pe rondu, or’ cum se vorbesce asia se se primesca si la protocolu, va se dica protocolu mixtu, adeveratu fratiescu. Altfeliu e batere de jocu protocolulu romanu, si fara valoare. — R. are copii născuți in Bovin’a (dar’ e veneticii?!) si facia cu chiamarea lui, avendu de a face multu cu invecinat’a Romania, a buna seama precepe limb’a romana pe atatu de bine, incatu sciu pre bine totu ce au propusu reportatoriulu. Totusi elu vre a repeti totulu si in limb’a germana si cu romanu din Bucovin’a vrea a aduce la cunosciintia atatu punctulu-seu-de-vedere, catu si instiinti’a generare a celorulalti romani bucovineni. In prim’a linia trebuie cu profunda părere de reu se veda, cumca regimulu pasesce consecinte pretutindenea, cu ostentatiune, in contra instiintieloru celoru indreptatite ale natiunei romane! Aruncandu o privire asupra genesei pertractariloru despre cestiunea introducerei limbei romane in dieta, dice, in a dou’a siedintia a dietei, candu deputatulu Andrieviciu îndreptă una rogare catra capitanulu tierei, ca protocólele dietei se se compună si cetesca si in limb’a romana, la machintu fórte impregiurarea iritariloru vediute; elu nu -si putu esplica, ca de ce se escă atunci o iritatiune atatu de mare pentru o cerere naturale si indreptatita a natiunei pamentene; ma se vorbi destulu de tendentiosa despre tendintie daco-romanice si altele. Intorcanduse apoi la Andrieviciu ei dice, ca cu părere de reu trebuie se faca imputare, ca cu propunerea acesta n’a multiumitu nici decum pe naţionalii sei. Ii ar’ fi multiumitu numai atunci, deca ar’ fi facutu propunerea, cum se cade, pe basca indreptatita: „Cumca in diet’a Bucovinei numai limb’a romana e de a se recunósce ca limba de pertractări si protocóale, că vise deputaţii după bun’a loru vointia potu vorbi si in celelalte limbe ale patriei. “ Acést’a ar’ fi adeverat’a cate catra una independintia nationale; déca ar’ fi cadiutu una atare propunere, totusi romanii ar’ fi aratatu celu pucinu unu pasu resolutu si consecentu; acést’a este părerea tuturora romaniloru adeverati; pentru acea propunerea lui Andrieviciu n’afla nici unu accordu. Este detoria a elupta drepturile nationali si spre scopulu acest’a elu cugeta, ca calea drepta si deschisa este mai salutaria; calea pre care a pornite Andrieviciu, este unu compromisu, cu care nu vom ajunge departe. Trecandu la relatiunile ruteniloru facia cu romanii oserba oratorele, ca romanii si rutenii au traitu totudeun’a in concordia, si fara de ingeriuti’a representantiloru nechiamati voru trai si mai incolo in pace. Rutenii se imboldescu de catra agentii rusesci si limb’a loru nu are nici o îndreptățire in tiera. Se imputa romaniloru, ca vreau pe caii lăturate a castiga valoare limbei sate, vrendu a-si complini instiinitele de egala îndreptățire, ma se imputa, cumca romanii graviteaza catra Romani’a si se legănă in visurile daco-romanice; or’ ca in vecin’a Galitia profesori ruteni, preoți si episcopi emigreaza la Rusi’a, unde a buna seama nu făcu politica austriaca , cum ca polonii fraterniseza cu frații loru din afara de același sânge, — vedi preste acestea trece regimulu cu vederea, numai romaniloru din Austria li se face imputatiune, déca se intereséza de prosperarea si de progresulu fratiloru loru de unu sânge! Deci déca acesta e Ulini ce condemnabilu, atunci se se redice cea d’antaia patra in contra lui, pentruca eca elu marturisesce libera si pe facia, ca se intereséza de soartea romaniloru din An *) Nu potu se nu reflectezu aici, nu pentru frații bucovineni, cari suntu mai presusu de aceste impregiurari cu dreptulu de limba, ci pentru licheitii si fertii de noi, cari ceremu se se ia protocolu si romanesce, care apoi nici in seama nu se baga cu a cinci’a rota la căruia cu bagagia. In diet’a din 1863 se primi ide’a nóstra, ca pentru secarea isvorului imputatiuniloru de feliulu celorn de