Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-06-10 / nr. 44

De unde se vede, cumca aceste doua conditiuni asia de strinsu suntu legate de olalta catu un­a fara de cealalta nu pote ecsiste. — Cum vomu face dara ca se le potem­u avé — respective se potomu de­veni in posesiunea ambeloru de odata? Voimu se incepemu si se facemu, dar’ asia cu faptele se vor­­bésca, ca­ci de vorbe ne-amu saturatu. Dreptu a­ Ceea subscrisulu mi ieu libertate in meritulu acestei sânte cause a convoca o adunare generale in Hal­­magiu pe 8/20 Iuliu 1870, adunare nationala, in carea se voru propune si desbate aflarea midiuloce­­loru de a infiintia unu „Fondu nationalu“ a caruia capitalu va servi de imprumutu pentru poporulu ro­­manu economu, in obligațiuni bine asecurate; — ca astfelin poporulu nostru in lipsele lui se nu fia constrinsu a solvi interesu după suta cate 50—60— 80 fl. v. a. seu a-si vinde realitățile in lipsa mare abia cate cu diumetate de jîretiu. Si pana ce po­porulu estu­ modu remane totu miseru, nepotendu inainta nici materialminte, nici spiritualminte, — ca­ci deca atare economu împrumuta de undeva nu­mai cate 100—200 fl. este silitu a solvi după a­­cestu capitalu pe totu anulu celu pucinu unu into­­teresu de 100 fl. — Si asia elu catu trudesce si agonisesce, abia­­ ajunge pentru interese; — unde este apoi subsistenti’a si alte multe dări? — pana atunci si naţiunea in genere va fi misera si îna­poiata. Veniţi dara fratiloru se incepemu si se facemu baremu atat’a catu potemu, catu nn concedu pote­rile , ca asia dulcea nóstra mama comuna se nu fia constrinsa a totu plânge sartea fiiloru sei, — acea mama buna ce de atati secii ne sustiene la peptulu seu, ranitu de plagele fatalitatiloru, si care adese in locu de lapte — ne hraniea cu sânge — dar’ totu nu ne-a lasatu se perimu. Era de vomu fi atatu de fericiți de a potu infiintia „Fondulu nationalu“ din cestiune, intr’unu modu atatu de favoritoriu, — după cum presupu­­nemu si după cum se astepta — atunci din inte­resele acelui capitalu — vomu infiintia in Halma­­giu, si respective sustiene atare institutu mai inaltu de invetiamentu nationalu. Resultatulu se va prevede chiaru in aceasta a­­dunare; si despre atare resultatu nici ca ine in­­doiescu a crede, acum candu marea idea despre triumfulu si inalttarea românismului — vibreaza in totu peptulu romanu, — si osebitu in frații zaran­­dani, cari si pana acum au aratatu atate semne de viétia. Spre a pote triumfă, numai un’a ni lipsesce. Se lasamu odata nepasarea, interesul mersiavu si egoismulu, si se punemu sant’a caus’a naționala mai pre susu de toate, mai pre susu decatu chiaru vié­­ti’a. Nu ni lipsesce decatu se nu facemu fiescecare detorinti­a de romanu, si contribuindu după potin­­tia cu miculu nostru denariu — la redicarea ma­­retiului edificiu nationalu, se voimu numai si vomu pote, si oare cine nu va voi? Pre stim, domni si frați? Nu cautati la pu­­cinetatea persoanei ce si-a luatu libertate a face acésta convocare. Luaţi in consideratiune numai sublimulu scopu, la care tienttim­ cu totii. Noi dedati a merge cu „crucea in frunete“ avemu spe­­rantia, ca ni voru urma toti aceia, caror s a li diace la anima interesuri si sórtea martirului nostru po­pom si a scumpei natiuni, deci: „Fia di cu sóre seu ceriulu noiosu, Fia ploi, ninsóre, se veniţi voiosu.“ Preotulu Nicolau Butariu, stitutiunei sau daca nu, cine e ministrulu respec­­tivu? Vorbitoriulu presenta de nou o interpela­­tiune. Voiesce regimulu a respunde la interpelatiu­nea mea de demnadi, in afacerea politicei sale, pri­­vitorie la organisatiunea municipieloru si candu vo­iesce ami respunde? Interpelatiunea se tram­ite mi­­nisteriului. — De altfeliu camera se ocupa cu proiecte mai menunte, or’ sectiunile cu legea municipiale. — AUSTRO-UNGARI’A. Vien’a 18 Iuniu. Diurnakk „Wanderer“ si „N. fr. Pr.“ se întrecu care de care a anuncia, ca diplomati’a se ocupa multu cu cestiunea, déca e se se de Turciei voia a intreveni in Romani’a, fiinduca amenintia turburari, déca va urma acésta, apoi indata va veni la rondu unirea, ca acesta e realu releloru. Unu argatu alu maghiariloru si alu poloniloru aristocraţi, cum e „W.“, nu poate vorbi altfeliu, e inse tristu, deca boierii venetici ai României inca s’au degradatu la feluri de argaţi ai acelorasi, vreudu ale face pre plăcu, ca­ca atunci ei devinu ucidetori nationalitatii romane, fiinduca maghiarii numai cu acestu pretiu se potu multiumi. — „N. fr. Pr.“ apoi face din toata natiunea ro­mana numai barbari si ucidetori, din caus’a afere­­loru judanesci; inse cca chiaru diurn, ultramontanu „Vaterland“, afla, ca si in Botusiani judanii au fostu caus’a tavaturei, ca ei au instelatu pe unu cumperatoriu cu moneta falsa, si candu i s’a cerutu alta buna, s’a dusu mascarindu. — Vomu publica inse in caus’a acesta mai multe in Nr. vii­. Alegerile ocupa totulu intre nemti; feudalii si clericalii tragu degetu cu liberalii, si estia ei pro­­scriu pe ceilalți. — Dietele se voru aduna pe la 20 Augustu si in finea lui Septembre va reîncepe senatulu, er’ in­tre delegatiunile. — In B­o e m­i ’a indignatiunea nationaliloru e mare si cerca a-si resbuna ignorarea cu unirea tuturoru partiteloru pana si a unoru dintre nemți, ceea ce amaresce pe germanii dualisti, candidații de tria­­lism­u, deca primescu de cameradi si pe poloni, cari aceştia învinseră in contra partitei nationale a lui Smolka, invoinduse la trialismu cu nemții si ma­­ghiarii. Asia eca, ca stapanii se afla totu mai a­­profundati in federalismu, eu tóte, ca fugu de elu cu draculu de femeia, si totu de elu se voru impe­­deca, déca se voru da si altoru tieri acelesi conce­siuni autonome, care se pregatescu pentru poloni.— UNG­ARI’A. In siedinti’a din 13 Iuniu F. Simonyi repet! interpelarea făcută inainte cu 10 dile despre proiectulu organ, municipialoru , intre­­bandu, ca candu i va respunde? Interpelatiunea a constatu din 2 întrebări: prim­a a fostu, ca apro­­batu­ a ministeriulu intregu proiectulu de lege de­spre organisarea municipieloru sau e numai mini­­strulu de interne responsabilii pentru elu. Fiacare cetatianu are dreptulu a sei, cine e creatoriulu mo­­ralu a unui proiectu de lege, ce sguduie basea in­­trega a legiloru din 1848! (La drept’a, oho! înainte de 1848 avea Ungari’a o constitutiune aristocrata; legislativ’a din 1848 o straforma in democrata ; regimului presente­i place a se ase­­mena cu regimulu din 1848; constitutiunea din 1848 e basata pre representatiunea poporului, pro­­iectulu acest’a de lege contradice inse acestui prin­cipiu, regimulu voiesce a aristocratisa erasi consti­­ti­ lnea. La atari schimbări trebuie se sciatier’a, ca toti ministrii se invoiescu cu modificarea con­ Adunarea invetiatoriloru germani in Vien’a. Dupace Dittes directorulu pedagogeului din Vien’a ventilă cestiunea seminarieloru de crescutu pedagogi tienendu, ca se se despartia cu totulu scel’a dela beserica, ca preutimea e pedec’a cultu­­rei poporului, adunarea respinse preparandiele de pana acum si se dechiară pentru seminaria de for­m­ali invetiatori liberi si apţi, inteligenţi si culti­vaţi si politicesce, de acea seminariele pentru in­vetiatori se fia in cetati mari. Bine dise, dar’ are cum va juca? Pentruca regimele poruncescu, nu profesorasti, cu toate, ca aceasta dechiarare a 5000 invetiatori va face si asupra legislatoriloru una im­­presiune genetaria, deca reactiunea nu va redica ca­­pulu, ca­ ce aceasta nu sei a se gena, ci numai a da in capu. — In sied. II din 9 Iuniu se desbatu despre re­­legiune si scientiele celelalte. Dr. Schulze propuse, ca scóal’a poporale nu se poate lipsi de institutiunea rel­egioasa, numai acésta se fia scósa de suptu con­­fesionalismu, asia Schulze, care e tocma superinten­­dente. Dittes inca dice intre aplause, ca teologi’a nu se poate uni cu pedagogia si adunarea primi: 1. Ca institutiunea relegiunei se se concreda pe deplinu statului invetiatorescu, parintiloru inse se le­ste in voia a-si da ori a-si retrage pruncii, or’ pana candu acestea principia nu se voru ecsecuta se se eschida institutiunea religioasa. 2. Obert propune si se primesce, ca la alege­rea materiei si la tractarea obiectului acestuia de invetiamentu se serveasca ca norma, ca si in ori care obiectu, singura numai principiele pedagogice. In sied. III se discuta a se întemeia o lega­­turitta intre invetiatorii germani, or’ pana atunci se sustiene acést’a adunare usitara; apoi se desbatu tem’a despre cultur’a femeiloru, la care kara parte si dame, anumita dsiór’a August’a Weyrovitz din Berlinu si dsiór’a Santy din Vien’a, disputanduse asupra culturei si pusetiunei femeii in societate si despre inaltiarea culturei spirituale si sociale la fe­mei; si se recunoscu, ca e necesar ca o cultivare practica a fetitieloru pentru toate specialitățile, prin redicarea scualeloru de cultura pentru fete, cu inla­­turea crescerei manastiresci, ceea ce se si primi cu unanimitate. In fine presiedintele Hoffmann inchiaia adunarea accentuandu insem­natatea si importanti’a­estoru feliu de adunari. Amu schitiatu numai propunerile primite pen­tru multiumirea curiositatii cetitoriloru, inse vor­­bindu seriosu, desbaterile respective ne dau o icona viua de a cunosce, pana unde a patrunsu in ger­mani convicțiunea, ca cultur­ a poporului nu se poate midinkei, decatu singuru numai pe basca libertății invetiamentului, de unde trebuie depărtate ori­ce influintie impilatoria si amagitorie. — Se face din starea invetiatoriloru unu apostolatu pentru a nutri spiritulu si a versa lumina in poporu prin o cres­­cere uniformu liberala, cu unu sirabolu alu unifi­­carei nationale. — Despre acést’a adunare s’ar puté scrie din mai multe puncte de vedere: din celu na­­tionalu cu conducatoriu, din celu liberalu, din celu pedagogicu si din celu relegiosu. Dar’ va esi cineva si dintre profesorii romani, ca se conchiame o asemenea adunare de toti inve­tiatorii poporului romanu, totu cu asemenea scopu. Asteptamu. — — — Din ISucovin­n. Una reuniune politica progresista s’a infiintiatu mai deunadi inBucovin’a, după avisulu dela reuniunea centrale din Vien’a si era pe aici se devină esclusivu germana, deca unii barbati mai drepţi chiaru si dintre germani n’ar fi tienutu unu ce de feliulu acesta pre cutediatoriu. Reuniunea se constitui dar’ cam amestecata. Acum se form­a una reuniune statatoria numai din ruteni, care -si alese unu comitetu in caus’a noueloru alegeri. Comitetulu a emîsu in limb’a germana si rutena una provocare catra ruteni, ca­re se incorde a-si alege deputati buni si harnici, cari se le apere interesele nationale la diet’a vii­­toria, in care se voru pertracta obiecte de mare im­­portantia, cum: despre limb’a oficiale si de invetia­mentu, stergerea propinatiunei, introducerea protocoa­­leloru de mosii, administrarea fondului relegionariu, catastrofa nou pe dare, lărgirea autonomiei tierei si infiintiarea unui judeciu apelativii pentru Buco­­vin­a. Voru mai veni inainte scăderea pretiului celui mare alu tarei si desfiintiarea stelei preutiesci, dan­­duise ecuivalentu din fondulu relegiunei, si redica­rea patronatului, care tóte atingu binele poporului si su destulu de importante, pentruca orce rutenu se misce tóte spre asi alege deputaţi devotaţi cau­­sei nationale, aducandu-si aminte de vitia, din care se tragu si de chiamarea, pe care o au după drep­­tulu divinu. In fine vorbescu cei 12 ruteni sub­scrisă, totu profesori si oficiali, cu cuvintele aceste marcate: Napoleonii strigă armatei sale in Egiptu: „Secule privescu de pe aceste piramide la voi“ (adica de multu ve astepta Bucovin­a si pe voi se o inun­dati ?! . R.), asia se inchiamu si noi strigandu : Slavii se uita la­ faptele noastre, spre a judeca, deca suntemu apți a ne representa interesele, suntemu maturi politicesce si maioreni, spre a ne arunca pe aren’a vietiei politice cu semenii fraţi.“ — Tocma primiramu si unu diurnale rutenu „Bykovinskaia Zoria“, care lucra a lumina nu numai elit’a si nobleti’a, ci si mass’a poporului rutenu, spre a se pregăti pentru a moșteni, unde se va lungi si lati. E timpulu, ca frații pamenteni bucovineni se nu mai ie lucru de gluma, ca pirulu subtermina agrele pana ce le si intielenesce si le ocupa pen­tru sene, necedendu locu de priire pentru alte plante mai medinale. — Cronica esternn. ROMANI’A. Corpurile legislative suntu con­­chiamate la una siedintia estraordinaria pe 27 Iuniu nou. Cum si ce va urma după acestu apelu catra poporu pentru consolidarea statului romanu si pen­tru inaltiarea prestigiului natiunei romane in laun­­tru si in afara, nu potemu sei, pentruca libertatea alegeriloru s’a chiaru si incruntatu cu sânge! Par­­lamentulu acesta nici ca poate fi altu-ceva, decatu una compositiune mosaica de cele mai mari sumitati din toate partitele, cari déca se voru grupa in giu­­rulu unui singuru principiu: prosperitatea românis­mului ar’ poté didi munți de auru pentru viitoriul natiunei; altfelin­­r’ se voru cufunda in certele cele sterile. Ne bucuramu inse, ca se afla intre deputați multe sumitati, cu­ totulu nedependente»

Next