Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-06-10 / nr. 44
De unde se vede, cumca aceste doua conditiuni asia de strinsu suntu legate de olalta catu una fara de cealalta nu pote ecsiste. — Cum vomu face dara ca se le potemu avé — respective se potomu deveni in posesiunea ambeloru de odata? Voimu se incepemu si se facemu, dar’ asia cu faptele se vorbésca, caci de vorbe ne-amu saturatu. Dreptu a Ceea subscrisulu mi ieu libertate in meritulu acestei sânte cause a convoca o adunare generale in Halmagiu pe 8/20 Iuliu 1870, adunare nationala, in carea se voru propune si desbate aflarea midiuloceloru de a infiintia unu „Fondu nationalu“ a caruia capitalu va servi de imprumutu pentru poporulu romanu economu, in obligațiuni bine asecurate; — ca astfelin poporulu nostru in lipsele lui se nu fia constrinsu a solvi interesu după suta cate 50—60— 80 fl. v. a. seu a-si vinde realitățile in lipsa mare abia cate cu diumetate de jîretiu. Si pana ce poporulu estu modu remane totu miseru, nepotendu inainta nici materialminte, nici spiritualminte, — caci deca atare economu împrumuta de undeva numai cate 100—200 fl. este silitu a solvi după acestu capitalu pe totu anulu celu pucinu unu intoteresu de 100 fl. — Si asia elu catu trudesce si agonisesce, abia ajunge pentru interese; — unde este apoi subsistenti’a si alte multe dări? — pana atunci si naţiunea in genere va fi misera si înapoiata. Veniţi dara fratiloru se incepemu si se facemu baremu atat’a catu potemu, catu nn concedu poterile , ca asia dulcea nóstra mama comuna se nu fia constrinsa a totu plânge sartea fiiloru sei, — acea mama buna ce de atati secii ne sustiene la peptulu seu, ranitu de plagele fatalitatiloru, si care adese in locu de lapte — ne hraniea cu sânge — dar’ totu nu ne-a lasatu se perimu. Era de vomu fi atatu de fericiți de a potu infiintia „Fondulu nationalu“ din cestiune, intr’unu modu atatu de favoritoriu, — după cum presupunemu si după cum se astepta — atunci din interesele acelui capitalu — vomu infiintia in Halmagiu, si respective sustiene atare institutu mai inaltu de invetiamentu nationalu. Resultatulu se va prevede chiaru in aceasta adunare; si despre atare resultatu nici ca ine indoiescu a crede, acum candu marea idea despre triumfulu si inalttarea românismului — vibreaza in totu peptulu romanu, — si osebitu in frații zarandani, cari si pana acum au aratatu atate semne de viétia. Spre a pote triumfă, numai un’a ni lipsesce. Se lasamu odata nepasarea, interesul mersiavu si egoismulu, si se punemu sant’a caus’a naționala mai pre susu de toate, mai pre susu decatu chiaru viéti’a. Nu ni lipsesce decatu se nu facemu fiescecare detorintia de romanu, si contribuindu după potintia cu miculu nostru denariu — la redicarea maretiului edificiu nationalu, se voimu numai si vomu pote, si oare cine nu va voi? Pre stim, domni si frați? Nu cautati la pucinetatea persoanei ce si-a luatu libertate a face acésta convocare. Luaţi in consideratiune numai sublimulu scopu, la care tienttim cu totii. Noi dedati a merge cu „crucea in frunete“ avemu sperantia, ca ni voru urma toti aceia, caror s a li diace la anima interesuri si sórtea martirului nostru popom si a scumpei natiuni, deci: „Fia di cu sóre seu ceriulu noiosu, Fia ploi, ninsóre, se veniţi voiosu.“ Preotulu Nicolau Butariu, stitutiunei sau daca nu, cine e ministrulu respectivu? Vorbitoriulu presenta de nou o interpelatiune. Voiesce regimulu a respunde la interpelatiunea mea de demnadi, in afacerea politicei sale, privitorie la organisatiunea municipieloru si candu voiesce ami respunde? Interpelatiunea se tramite ministeriului. — De altfeliu camera se ocupa cu proiecte mai menunte, or’ sectiunile cu legea municipiale. — AUSTRO-UNGARI’A. Vien’a 18 Iuniu. Diurnakk „Wanderer“ si „N. fr. Pr.“ se întrecu care de care a anuncia, ca diplomati’a se ocupa multu cu cestiunea, déca e se se de Turciei voia a intreveni in Romani’a, fiinduca amenintia turburari, déca va urma acésta, apoi indata va veni la rondu unirea, ca acesta e realu releloru. Unu argatu alu maghiariloru si alu poloniloru aristocraţi, cum e „W.“, nu poate vorbi altfeliu, e inse tristu, deca boierii venetici ai României inca s’au degradatu la feluri de argaţi ai acelorasi, vreudu ale face pre plăcu, caca atunci ei devinu ucidetori nationalitatii romane, fiinduca maghiarii numai cu acestu pretiu se potu multiumi. — „N. fr. Pr.“ apoi face din toata natiunea romana numai barbari si ucidetori, din caus’a afereloru judanesci; inse cca chiaru diurn, ultramontanu „Vaterland“, afla, ca si in Botusiani judanii au fostu caus’a tavaturei, ca ei au instelatu pe unu cumperatoriu cu moneta falsa, si candu i s’a cerutu alta buna, s’a dusu mascarindu. — Vomu publica inse in caus’a acesta mai multe in Nr. vii. Alegerile ocupa totulu intre nemti; feudalii si clericalii tragu degetu cu liberalii, si estia ei proscriu pe ceilalți. — Dietele se voru aduna pe la 20 Augustu si in finea lui Septembre va reîncepe senatulu, er’ intre delegatiunile. — In Bo e mi ’a indignatiunea nationaliloru e mare si cerca a-si resbuna ignorarea cu unirea tuturoru partiteloru pana si a unoru dintre nemți, ceea ce amaresce pe germanii dualisti, candidații de trialismu, deca primescu de cameradi si pe poloni, cari aceştia învinseră in contra partitei nationale a lui Smolka, invoinduse la trialismu cu nemții si maghiarii. Asia eca, ca stapanii se afla totu mai aprofundati in federalismu, eu tóte, ca fugu de elu cu draculu de femeia, si totu de elu se voru impedeca, déca se voru da si altoru tieri acelesi concesiuni autonome, care se pregatescu pentru poloni.— UNGARI’A. In siedinti’a din 13 Iuniu F. Simonyi repet! interpelarea făcută inainte cu 10 dile despre proiectulu organ, municipialoru , intrebandu, ca candu i va respunde? Interpelatiunea a constatu din 2 întrebări: prima a fostu, ca aprobatu a ministeriulu intregu proiectulu de lege despre organisarea municipieloru sau e numai ministrulu de interne responsabilii pentru elu. Fiacare cetatianu are dreptulu a sei, cine e creatoriulu moralu a unui proiectu de lege, ce sguduie basea intrega a legiloru din 1848! (La drept’a, oho! înainte de 1848 avea Ungari’a o constitutiune aristocrata; legislativ’a din 1848 o straforma in democrata ; regimului presentei place a se asemena cu regimulu din 1848; constitutiunea din 1848 e basata pre representatiunea poporului, proiectulu acest’a de lege contradice inse acestui principiu, regimulu voiesce a aristocratisa erasi constiti lnea. La atari schimbări trebuie se sciatier’a, ca toti ministrii se invoiescu cu modificarea con Adunarea invetiatoriloru germani in Vien’a. Dupace Dittes directorulu pedagogeului din Vien’a ventilă cestiunea seminarieloru de crescutu pedagogi tienendu, ca se se despartia cu totulu scel’a dela beserica, ca preutimea e pedec’a culturei poporului, adunarea respinse preparandiele de pana acum si se dechiară pentru seminaria de formali invetiatori liberi si apţi, inteligenţi si cultivaţi si politicesce, de acea seminariele pentru invetiatori se fia in cetati mari. Bine dise, dar’ are cum va juca? Pentruca regimele poruncescu, nu profesorasti, cu toate, ca aceasta dechiarare a 5000 invetiatori va face si asupra legislatoriloru una impresiune genetaria, deca reactiunea nu va redica capulu, ca ce aceasta nu sei a se gena, ci numai a da in capu. — In sied. II din 9 Iuniu se desbatu despre relegiune si scientiele celelalte. Dr. Schulze propuse, ca scóal’a poporale nu se poate lipsi de institutiunea relegioasa, numai acésta se fia scósa de suptu confesionalismu, asia Schulze, care e tocma superintendente. Dittes inca dice intre aplause, ca teologi’a nu se poate uni cu pedagogia si adunarea primi: 1. Ca institutiunea relegiunei se se concreda pe deplinu statului invetiatorescu, parintiloru inse se leste in voia a-si da ori a-si retrage pruncii, or’ pana candu acestea principia nu se voru ecsecuta se se eschida institutiunea religioasa. 2. Obert propune si se primesce, ca la alegerea materiei si la tractarea obiectului acestuia de invetiamentu se serveasca ca norma, ca si in ori care obiectu, singura numai principiele pedagogice. In sied. III se discuta a se întemeia o legaturitta intre invetiatorii germani, or’ pana atunci se sustiene acést’a adunare usitara; apoi se desbatu tem’a despre cultur’a femeiloru, la care kara parte si dame, anumita dsiór’a August’a Weyrovitz din Berlinu si dsiór’a Santy din Vien’a, disputanduse asupra culturei si pusetiunei femeii in societate si despre inaltiarea culturei spirituale si sociale la femei; si se recunoscu, ca e necesar ca o cultivare practica a fetitieloru pentru toate specialitățile, prin redicarea scualeloru de cultura pentru fete, cu inlaturea crescerei manastiresci, ceea ce se si primi cu unanimitate. In fine presiedintele Hoffmann inchiaia adunarea accentuandu insemnatatea si importanti’aestoru feliu de adunari. Amu schitiatu numai propunerile primite pentru multiumirea curiositatii cetitoriloru, inse vorbindu seriosu, desbaterile respective ne dau o icona viua de a cunosce, pana unde a patrunsu in germani convicțiunea, ca cultur a poporului nu se poate midinkei, decatu singuru numai pe basca libertății invetiamentului, de unde trebuie depărtate orice influintie impilatoria si amagitorie. — Se face din starea invetiatoriloru unu apostolatu pentru a nutri spiritulu si a versa lumina in poporu prin o crescere uniformu liberala, cu unu sirabolu alu unificarei nationale. — Despre acést’a adunare s’ar puté scrie din mai multe puncte de vedere: din celu nationalu cu conducatoriu, din celu liberalu, din celu pedagogicu si din celu relegiosu. Dar’ va esi cineva si dintre profesorii romani, ca se conchiame o asemenea adunare de toti invetiatorii poporului romanu, totu cu asemenea scopu. Asteptamu. — — — Din ISucovinn. Una reuniune politica progresista s’a infiintiatu mai deunadi inBucovin’a, după avisulu dela reuniunea centrale din Vien’a si era pe aici se devină esclusivu germana, deca unii barbati mai drepţi chiaru si dintre germani n’ar fi tienutu unu ce de feliulu acesta pre cutediatoriu. Reuniunea se constitui dar’ cam amestecata. Acum se forma una reuniune statatoria numai din ruteni, care -si alese unu comitetu in caus’a noueloru alegeri. Comitetulu a emîsu in limb’a germana si rutena una provocare catra ruteni, care se incorde a-si alege deputati buni si harnici, cari se le apere interesele nationale la diet’a viitoria, in care se voru pertracta obiecte de mare importantia, cum: despre limb’a oficiale si de invetiamentu, stergerea propinatiunei, introducerea protocoaleloru de mosii, administrarea fondului relegionariu, catastrofa nou pe dare, lărgirea autonomiei tierei si infiintiarea unui judeciu apelativii pentru Bucovina. Voru mai veni inainte scăderea pretiului celui mare alu tarei si desfiintiarea stelei preutiesci, danduise ecuivalentu din fondulu relegiunei, si redicarea patronatului, care tóte atingu binele poporului si su destulu de importante, pentruca orce rutenu se misce tóte spre asi alege deputaţi devotaţi causei nationale, aducandu-si aminte de vitia, din care se tragu si de chiamarea, pe care o au după dreptulu divinu. In fine vorbescu cei 12 ruteni subscrisă, totu profesori si oficiali, cu cuvintele aceste marcate: Napoleonii strigă armatei sale in Egiptu: „Secule privescu de pe aceste piramide la voi“ (adica de multu ve astepta Bucovina si pe voi se o inundati ?! . R.), asia se inchiamu si noi strigandu : Slavii se uita la faptele noastre, spre a judeca, deca suntemu apți a ne representa interesele, suntemu maturi politicesce si maioreni, spre a ne arunca pe aren’a vietiei politice cu semenii fraţi.“ — Tocma primiramu si unu diurnale rutenu „Bykovinskaia Zoria“, care lucra a lumina nu numai elit’a si nobleti’a, ci si mass’a poporului rutenu, spre a se pregăti pentru a moșteni, unde se va lungi si lati. E timpulu, ca frații pamenteni bucovineni se nu mai ie lucru de gluma, ca pirulu subtermina agrele pana ce le si intielenesce si le ocupa pentru sene, necedendu locu de priire pentru alte plante mai medinale. — Cronica esternn. ROMANI’A. Corpurile legislative suntu conchiamate la una siedintia estraordinaria pe 27 Iuniu nou. Cum si ce va urma după acestu apelu catra poporu pentru consolidarea statului romanu si pentru inaltiarea prestigiului natiunei romane in launtru si in afara, nu potemu sei, pentruca libertatea alegeriloru s’a chiaru si incruntatu cu sânge! Parlamentulu acesta nici ca poate fi altu-ceva, decatu una compositiune mosaica de cele mai mari sumitati din toate partitele, cari déca se voru grupa in giurulu unui singuru principiu: prosperitatea românismului ar’ poté didi munți de auru pentru viitoriul natiunei; altfelinr’ se voru cufunda in certele cele sterile. Ne bucuramu inse, ca se afla intre deputați multe sumitati, cu totulu nedependente»