Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-09-12 / nr. 71

Dela Vien’a! Brasiovu 23 Sept. 1870. Recomendamu atentiimei cetitoriloru nostri ur­­raatoriulu estrasu dintr’o corespondintia privata forte importanta, care ne mai veni din Vien’a: „Domnule Redactorul V’am­u fostu promisu, ca ve voi relată indata despre impresiunea ce o va face cuventulu de tronu, dar’ mai cu séma respunsulu imperatului la deputatiunea de adresa a cechiloru, asupra cercuriloru politice din Vien’a. Se astepta cu totu dreptulu, că respunsulu, care lu va da im­­peratulu cechiloru se fia de mare însemnătate si deci datoriu pentru politic’a viitoria a cabinetului seu. Nemtiloru din capulu locului nu le-a placutu resolvirea imperatului de a primi deputatiunea de adresa cecha. Ei vedeau chiaru in resolvirea acé­­st’a unu favoru concesu cechiloru — de 6re ce prin acést’a se facil mai neaperatu de lipsa emanarea unui rescriptu catra diet’a boema, cu respunsu formulatu din partea regimelui. Acuma per analo­giam s’ar fi pututu pertracta cu diet’a boema timpu mai indelungatu, cum se facil mai in anii trecuti cu diet’a ungara — fara ca se se intrerumpa acti­vitatea senatului conchiamatu. Regimulu putea apoi intr’o di frumósa, se vina cu unu faptu complinitu alu recunoscerei dreptului de statu boemu înaintea senatului si cestiunea cecha ar’ fi fostu resolvita. De o asemenea manevra le era frica nemtiloru, si pentru aceea se si resolvira a parasi, in casulu estremu, chiaru si senatulu imperiale. Cum se vede inse acuma nu voru mai avé lipsa de pasulu ace­­stea. Imperatulu tienir sambata in 17 cuventarea de tronu, cr’ eri dumineca repunse si deputatiunei ceche. Ambe aceste manifestiuni ale monarchului se făcură cu deseversire in sensu decembristicu, adica in favorea nemtiloru. Cuventulu de tronu, cum e­ respunsulu datu deputatiunei e scurtu si taia­­toriu. Cuventulu de tronu recunosce patriotismulu boemiloru, esprima inse parerea de reu, ca nu suntu representati in senatu. De alta parte promite, ca nu se va abate nici­odata dela constitutiunea din Decembre, vrendu a tractă numai pre basea acesteia cu nationalitatile, pentru lărgirea drepturiloru si a autonomiei loru, „incatu concede puterea statului“. — Frasea acé­­sta din urma totudaun’a se acatia după promi­siunile ce se făcu, si fiinduca nu se pote sei cu securitate nici­odata, pana unde se estinde margi­nea „puterei statului“, promisiunea devine forte problematica. — Alinea cea mai importanta a cu­­rentului de tronu este aceea unde se dice: »Regi­mulu va intrebuintia toate midiulocele legale spre a aduce catu mai curundu si pe representantii Boe­­miei in senatu. — Cuventulu de tronu a facutu o impresiune férte debile. Ministrulu, care va fi com­­pus’o trebuie se fi avutu férte mare lipsa de idei in momentulu acel’a. Mai bine ar’ fi fostu, déca senatulu se ar’ fi deschisu prin unu rescriptu, ca­ci tactic’a ministeriului de a nu indupleca pre imperatu a figura in persoana la toate aceste manifestatiuni, nu este cea mai norocita, de oarece, cum s’a vediutu si se va vedé, schimbanduse ministeriulu si politic’a, de multe ori imperatulu este silitu a se contrari’a. — Destulu, ca nemtii fura multiumiti cu cuventulu de tronu, si unii aflara chiaru, ca elu eră compusu amesuratu situatiunei. Federalistă lu primiră deo­camdată cu resignatiune, fiindu dedaţi cu frasele desu repetite, totu pendulu lu puseră ei pe respun­sulu celu va du monarchulu deputatiunei ceche. Eră sperantia, ca acesta va fi multu mai favora­bile. Dar’ ce se vedi? Preste așteptare impera­tulu respunse celoru 18 deputați cechi, cari veniră a­­ predă adres’a maioritatii diétaté — férte scurtu, amu puté dice, intr’unu modu saratu. „Eu voiu predă adres’a regimelui meu, care recunoscandu fi­delitatea regatului boemu, va face propositiunile sale, cari se voiu comunică dietei. In nici unu casu inse nu voiu parasi calea constitutionale, pentru aceea provo­cu inca odata pre dieta, se faca alegerile in senatulu imperiale“, cam cu cuvintele aceste le respunse imperatulu ce­chiloru, cari cum dicu fura consternaţi prin respunsulu acest’a. Diece minute tienu to­ta au­­­dienti’a, dupa ce mai vorbi imperatulu cu unii din deputaţi in particularii­, provocandui a alege in senatu. Impresiunea respunsului acestuia imperatescu in castrulu decembristiloru fu dar’ cea mai buna, pre federalisti ii intrista, pre cechi cu deosebire ii consterna. Acésta din urma vine de acolo, ca cechii aveau cunosciintia pana mai in mo­mentulu din urma, ca curtea se afla aplecata causei boeme. Lucrulu vnse in momentulu din urma s’a schimbatu. Alalta­eri sosi contele An­drás­s­y dela Pest’a si influintiu in sensu contrariu dualistico-decembristicu. Mi se spune cu securitate, ca pana la venirea lui Andrăssy impera­tulu era aplecatu a face concesiuni ce­chi boru. Andrăssy lu desmintâ dela acést’a in preser’a dilei anumite si asia esi respunsulu a­­cel’a din gur’a monarchului, care surprinse asia de tare pe ascultători. Candu mai daunadi esira po­lonii si ceilalţi naţionali din senatu totu­l. An­­drássy fu acel’a, care alergă la Vien’a, si schimbă situatiunea politica in favorulu nemtiloru. Mi se spune, ca ministrulu presiedinte ungu­­rescu ar’ fi demonstratu imperatului, ca facla cu Un­gări’a, fara alterarea unitatei si a legaturei sale cu Austri’a, nu se pote concede unu dreptu de statu boemu. „Nationalitatile din Ungari’a s’ar află prin acest’a­­­n c­u r­a­­giate a face pretensiuni si“ si acést’a ar’ periclită interesele maghiare scl. Mai cu seama c. Andrăssy cu acést’a i ar’ fi succesu a câștigă pre impe­ratu, ca i ar’ fi demonstratu cam asia. Uitati Mai. Vóstra, cum merge de bine si regulatu lucrulu in Ungari’a, nationalitatile suntu mul­ti urni­te (?!) si nu dicu cârcu, de ce se nu poata si ministrii Mai. Tare din Cislaitani’a birui cu na­tionalitatile, deca amu biruitu noi? Vedeti cum Ungari’a este linistita, de ce se nu poata fi si Cis­laitani’a? — Aceste asertiuni ar’ fi facutu, se dice, mare efectu asupra monarchului si Mai. Sa in mo­mentulu din urma s’ar fi decisu a respinge cererile de dreptu de statu ale cechiloru. — In fine ve asecuru d. Red., ca tóte ce vi le-amu scrisu suntu basate pe informatiuni secure.“ — „Pres’a“ numesce cuventarea unu ce idilicu, atunci candu diurn, berlinezu „Vossische Ztg.“ de­­chiară, ca e o sapientia ereditaria a regimului au­­striacu a inhama totudeun­a unu calu inainte si doi se traga indereptu, adica reactiunea o ascrie si lui Beust. — In senatul t­imp. Rechbauer propuse se se­a­­mane alegerea presiedintelui pana voru veni si cechii. Grocholsky, că se se faca indata alegere. La votu invinse Rechbauer cu 67 voturi in contra la 66. Acum are ce va mai urma, deca nu ale­geri directe? Apoi unde e multiumirea tiereloru si a poporeloru? — — temu mai multi, precum ne vedemu astadi, suntemu tari si puternici, cum ne simtimu astadi, vediendu­­ne atatia intr’unu locu! Totu asia se ne intipuimu, pentruca de­si ne va desparţi loculu si spatiulu, dara scopulu la care nesuimu ne va împreună totu­deun’a, si irapreunati, uniti in simțiri si in fapte vomu fi destulu de tari, spre a ajunge scopulu ce ni lu propunemu. Catra dvóstre me intorcu acuma fratiloru din districtulu si din orasiulu Naseudu! Una mulţime mare de membri ai familiei celei mari, care o numimu naţiunea romana, au alergatu la dvóstra, au venitu ca se cunósca pre fraţii loru aceia, cari pentru înaintarea culturei poporului au facutu mai multu decatu au facutu — au pututu se faca — toate celelalte trenuturi ale patriei la­olalta, luandu afara Brasiovulu, — au venitu la ca­sele dvastre, că se se bucure si desfateze împreuna, precum se aduna se bucura si desfateza din candu in candu membri unei familiei private. Amu ve­nitu fratiloru la dvestre, de si nu ne au­ chiamatu in estu anu, amu venitu, ca­ci v’amu cunoscutu simtiemintele cele bune catra famili’a noastra cea mare si nu ne amu indoitu nici unu momentu, ca aceia, cari asia multu au jertfitu pentru scóle, pen­tru luminarea poporului, ne voru primi cu căldură pre aceia, cari asemenea se nesuiescu a inaintă cul­­tur’a poporului. Nu ne amu indoitu, ca de si nu ne-ati chiamatu, totusi candu ne veti vedé in midialoculu dvastre, ne veti primi cu acea iubire si plăcere, cum primesce unu frate pe fratele seu, pre care nu l’a vediutu de multu. — Si intr’ade­­veru, ca una primire mai buna, mai caldurosa si mai marétia, decatu acea ce ni-ati pregatitu si fa­cutu nete, nici ca amu potutu astepta, nici ca ne­­ati fi potutu face! Pentru care din adanculu ani­­mei nóstre ve esprimamu si ve aducemu fratiasc­ a si caldurós’a nóastra multiamita. Asemenea multia­­mita aducemu comitetului arangiatoriu, care nu a crutiatu nici ostenéala nici spese pentru de a ne face plăcută si animata petrecerea nóastra la acést’a adunare gen. Mai încolo comuneloru si priva­­tiloru, cari s’au facutu membri fundatori, ordinari si pe viatia­ si prin acestea au ajutatu si promo­­vatu ajungerea scopuriloru, cari si le-a propusu Asociatiunea. In urma celoru ce au venitu la adunare, atatu membrii catu si nemembrii, cari au infrumsetiatu serbatórea acéstea nationale, era cu deosebire fratiloru nostri din Marmati’a, Chioaru, Selagiu, Satumaru si din partile Biharului, cari pre­cum in cei trei ani din urma, asia si in acestu anu nu au crutiatu spese, nu fatige pentru de a potea asistă la acest’a unica, si a inaltia splendórea ace­stei măreţie serbatori nationale, presenti’a loru in midiuloculu nostru a lasatu cele mai dulci suvenire in animele nóstre! " Permiteti-mi acuma dloru, a-mi luă remasu bunu anteiu dela acestu orasiu, dela acestu locu, de care pre mine me léga triste, dara totusi dulci su­­veniri — candu antaia óra inainte cu 26 de ani amu esitu la arena, amu pasitu pe scen’a vietiei publice si m’amu imbuldîtu că operatoriu alu unei cause drepte, amu fostu silitu a caută scapare si asilu dinaintea contrariloru — si l’amu aflatu aici in Naseudu, la fericitulu vicariu Ioane Marianu, unde cu asemenea fericitulu Barnutiu fostulu meu colegu amu petrecutu mai multe septemani! Triste dar’ totusi dulci suntu suvenirile de suferintie, — déca aceste au adusu fruptulu loru! si suferintiele nóstre de atunci au adusu frupte multe si bune, le cunosceti! Remasu bunu locu fericitu, pre care diacu osamentele celui mai bunu părinte alu ace­stui districtu, celui mai sinceru romanu­ si celui mai bunu amicu alu poporului! Remasu bunu tu­­turoru locuitoriloru acestui districtu! Dilele si orele petrecute in midialoculu dvastre au lasatu o dulce suvenire pentru totudaun’a in animele no­stre. — In numele tuturoru, cari s’au adunatu aici din alte trenuri, ve rogu că se ne pastrati si dvastra aducerea aminte. — Si acuma fratiloru si domniloru membri ai Asociatiunei, poftindu-ve la toti, că Dumnedieu ceru atatu potinte si indu­­ratu se ve duca in pace la vetrele si familiele dvóstre, ve rogu că se -mi pastrati si mie iubi­rea si amiciti’a dvóstra si aducerea aminte! Se traiasca natiunea! — Cuventu la iachiaiarea adun. gen. a Asocia­tinei dela Nascudu. Si asia cu ajutoriulu lui Dumnedieu si cu pa­­triotic’a conlucrare a dvóstra amu terminatu agen­dele adunarei gen. a X.! De Dumnedieu că con­chisele ce au adusu acéstea adunare, si faptele ce a indeplinitu se fia spre folosulu, înaintarea, onóarea, marirea si prosperarea natiunei! Dé Ddieu că in cei trei ani venitori inca si mai multa propășire se poata arată Asociatiunea pe catu a aratatu in cesti trei ani trecuti. Ajute Ddieu, că Asociatiunea tran­silvana se fia mama buna si potente, ca se póta priveghiă asupra sóartei fiiloru ei, că sei i póta a­­pera si educă; — si pentruca se póta acéstea, ve rogu dloru, că precum pana aici, asia si de aici inainte se nu subtrageti ajutoriulu si sprijinulu datu Asociatiunei! Ve rogu că se îndemnaţi si pre alţii la sprijinirea Asociatiunei, pentruca cu catu voru fi­­ mai multi sprijinitori, cu atatea vomu ajunge mai­­ usioru si mai curendu la scopulu, ce si l’a propusu I Asociatiunea. Se ne aducemu aminte totudeun’a I candu ne aflamu imprastiati si isolati unii de altii 1 — ca nu suntemu singuri, ca nu suntemu slabi­­ cum ne intipuimu in singurătatea noastra, ci sun­ Domnule Redactorul Beneficium trabali c­avo figendimi est. Tienendu strinsu la adeverulu sentintiei, pro­­nunciate de celu mai mare oratoru alu timpului seu, grabescu a te incunosciintiă, cumca Escelenti’a Sa părintele metropolitu Dr. Ioane V­an­ce­a, in­­tielegandu starea precaria a scelei gr. cat. din ur­bea Fagarasiu, in l­a a 1. c. Nr. 1714 a strapusu

Next