Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-11-25 / nr. 92

Gen. Chremer persecuteaza pe prusiani cu cea mai mare violinita. Armat’a francesa se intaresce vedienda cu ochii si daca ei va succede a degagia Parisulu, va da preste capu toate victoriele dusmane. — Garibaldi a fugaritu pe prusiani din 2 pasetiuni insemnate. „Standard* din Angli’a in Nr. din 2 Dec. lauda curagiulu francesiloru pentru esirile din Parisu, dicundu. Pacea nu se apropia, Prusiei inca i va paré reu, ca n’a primitu conditiunile de pace ale lui Favre. — ARMAT’A BRETAGNIEI. Taber’a dela Conlie, 7 — 19 Novembre 1970. Stimate cetatiane! Diu inidiuloculu a 80.000 — deocamdată — lun’a armata a Bretagniei sub generalu Keratry, -ti adresezu aceste linie. Suntu aici de 12 dile, curatu fiindu mai de totu de suvenirile luate la Orleans. Daar’ 80.000 asteptamu, la porţile Bretagniei, pe vandalii moderni. Isgonirea loru din Orleans, la 9 ale lunei, a demonstratu Europei, ca nu avemu nevoie de vechii . . . lași si trădători. Pre multe blasteme pe capulu omului dela 2 Decembre si dela Sedau, pentru ca cuiva se treca prin ideie, ca universulu intregu l’ar pute restabili. Apoi, chiamarea sub arme a tuturoru francesiloru dela 21 la 40 ani. Ore calculandu, nu veti afla, ca pe langa 1,300.000, ce suntu in puiére, inca 6,500.000 oameni sub arme voru striga: traiesca republica! nu mai multu decatu preste 20— 25 dile? Unu micu portretu: Campulu armatei Bretagniei! Scriu aceste linie in redut’a cortelului generale, incungiurata de alte optu redute, ocupate de 24 baterii. Colea la pitiorele noastre, spre lini’a drumului de ferit, voluntarii nantesi, batalionea de franc-tireurs ai Girondei, batalionea a 6 din Cotusdu-Nord (mobili), batalionea 4 a Finisterului, 30 mitraileuse, 2 baterii, 8 escadroane, venatori calari. Dincóce spre nordu, 2 batalióne de franc-tireurs, din Morlaix si Rennes, 3 batalióne morbihanesi (mobili), 6 batalióne gardi naţionali mobilisati din Brest, Landernau, Quimper, St. Malo cu 25 mitralese si 2 baterii, 4 batalióne din Ue-et-Yilaine (mobili) si 3 batalióne gardi naţionali mobilisati cu 12 mitralese. Spre esta: 6 batalioane Loire-Inferieure (mobili si gardi mobilisati); franc-tireurii din Brest, Rennes, Laval, Quimper, St. Malo, St. Nazaire etc. cu 12 mitralese; 2 batalioane de geniu, 1 de pioneri, voluntarii, trei baterii, spre sudu ceva cu 36 batalione cu 6 baterii, in lungulu liniei ferate spre Mans. Pe mane si poimane asteptamu 25.000. Taber’a e de tentes-abrie, nutrimentulu discretu, noroiu de ajunsu, temperatur’a .... lui Novembre, armat’a Bretagniei canta Marseiles’a, si striga: „Yivre libres ou mourir! Yive la République!“ Pentru mine suntu 872bre: servitiulu incepe. Salutare si frăţie! . . . „Rom.* Capitanu T. Dunca. Sibiiu 13 Octobre 1870. Congresul» besericescu grecoorientale. (Urmare.) Dep. Babesiu crede, ca in punctulu acesta se afla o lacuna, pe care trebuie se o iraplinimu. Este lucru sciutu, dice densulu, ca congresulu se aduna de regula la 3 ani, pe candu socotele se făcu in totu anulu si au de a se substerne congresului spre aprobare, caci ca congresulu este suprem’a inspectiune. — Mai antaiu vine dara cestiunea, ca in ani, candu congresulu nu i adunatu, cine se reveda socotele? Fundatiunea, carea o amu primitu odata trebuie se o padimu pe venitoriu si se o cultivamu. Crede, ca organulu competente in privinti’a acestea este senatulu epitropescu metropolitanu, pre care lu vomu alege noi, si face propunere, care merge intr’acolo, ca socotele candu se substernu se revedu prin senatulu epitrop. metropolitanu, si acela le resolvesce in absenti’a congresului pre langa indetorirea, ca procsimului congresu se substerna actele cu relatiunea sa. Presiedintele doresce a sei, ca daca s’ar primi propunerea precedente, cine ar’ avea da absolutoriu senatului epitropescu metropolitanu? Dep. Nemesiu: Nu s’ar margini numai la senatulu epitropescu, pentruca potu veni procese innainte, unde pote fi intrebare de dreptu, si din acesta causa opineza, ca socotele ar’ fi se se reveda prin consistoriulu metropolitanu intregu, socotinduse asia dera revederea de afacere plenaria a consistoriului. Altmintre partinesce propunerea lui Babesiu. Dep. Gaetanu partinendu propunerea lui Babesiu, crede, ca pre timpu candu congresulu este adunatu după statutu, censurarea socoteloru se se faca prin o comisiune ad hoc esmisa din sinulu congresului. Dep. Popea face propunere, ca censurarea socoteloru numai pana la infiintiarea unui oficiu de esactoratu, se se faca prin consistoriulu metropolitanu. Dep. Babesiu si formulaza propunerea inscrisa cu schimbarea propusa de Nemesiu, si cetinduo de nou formulata, se primesce din partea congresului. Venindu punctulu 4 din propunerea comisiunei sub desbatere speciale, Macelariu propune, ca portretulu mecenatelui se se procureze si asiedie si in sal’a congresului. Dep. Vasilieviciu predandu o alta propunere inscrisa, opinoza, ca spre desteptarea si însufleţirea poporului, ar fi cu scopu, ca cu ocasiunea tienerei parastasului, se secetesca faptele barbatiloru meritați pentru beseric’a noastra in toate besericele. Dep. Iacobescu e de părere, ca la casa, candu ar’ cade diu’a nasceri fundatorelui preste septemana, atunci se se transpună pre Dumineca urmatoari’a slujb’a parastasului din causa, ca poporulu de rondu se poata lua parte intr’unu numeru mai mare la servitiulu acesta. „7 Dep. Branisce propune, ca veduvii remase după fericitulu mecenate, Melin’a Gozsdu, din motivu, ca dens’a inca a contribuitu la acesta însemnata fundatiune, prin o adresa se i se manifesteze recunosciiutia si multiumita, din partea congresului. — Dep. Gaetanu partinindu propunerea comisiunei, voiesce numai acea schimbare, cumca testamentulu nu ar’ fi de lipsa se se cetesca cu ocasiunea tienerei parastasului. Este destulu după parerea densului, ca se se inlocuiasca prin o cuventare, in care se se espuna estractualmente cuprinsulu testamentului. Presiedintele: Minima non curat pretor. Dep. Be sa nu observeza, ca in urmarea testamentului nu potemu transpune parastasu pre altu terminu decatu, cum este vointi’a testatorelui, caci atunci s’ar calea dispositiunea testamentaria. Presiedintele: Daca va cade intr’o dî de lucru, atunci nu se pote ajunge altmintre scopul u, fara ca in Duminec’a urmatoria se se tiena parastasu. Dep. L e ra e n i: Incatu pentru besericele catedrale din Sibiiu, credu, ca nu ne abatemu dela testamentu. Incatu inse ar’ fi se se tiena parastasu in besericele dela sate, a-si fi de părere, ca se seamane tienerea parastasului pre Duminec’a urmatoria, caci nici decum nu contradice acesta abatere scopului intentionatu de testatoru. Presiedintele: Pana candu traiescu eu ori candu va cade 9 Februariu pe o dl de rondu, nu voiu sluji parastasulu, caci ca aici in Sibiiu suntu amploiati si negutiatori, cari in dî de septemana nu potu veni la beserica. Noi nu suntemu ómeni din testamentulu vechiu, ci din celu nou si se nu ne tienerau de liter’a morta a legei, unde potemu folosi scopului mai bine. Dep. Fauru cugeta, ca representanti’a se fia insarcinata a litografa portretulu repausatului fundatoriu, ca si oamenii privati se fia in stare a si potere castiga portretulu mecenatelui besericei nóastre. Facunduse votare, cu pucine modifieatiuni se primesco propunerea comisiunei, si cu acesta s’a inchiatu desbaterea asupra acestu obiectu de mare importantia pentru intrega metropolis gr. or. Acuma venindu la ordinea dilei reportulu delegatiunei, care luanduse presdintia se pune la ordinea dilei reportulu comisiunei petitionale. Referintele comisiunei petitionale, dep. Ioanescu ocupandu tribuna, dice, ca comisiunea petitionale adunanduse in resiedinti’a metropoliei in numeru capace de a duce conduse valide s’a constituitu in acelu tipu, ca si-au de presiedinte pre iustr. Sa dep. Fauru, de referinte pre densulu si de notariu pre dep. Branisce, si numai decatu au inceputu activitatea sa asupra petitiuniloru transpuse spre ecsaminare si opinare. In prima linia vine petitiunea coamneloru besericesci din cetatea Brasiovului dela Sf. Treime si din suburbiulu Scheiu dela St. Nicolae. — Comisiunea propune: ' ______ De orece petitiunea de sub cestiune se provoca la unu legamentu bilaterale, in a cărui intieresu comunele suplicante cu egale dreptu au manipulatu gimnasiulu din Brasiovu cu spese imprumutatu redicate si in fine tóate afacerile aici privitorie. Purcediendu mai departe comisiunea la dejudecarea acestui obiectu din acea convingere , ca stat. org. mai tardiu adusu nu prejudeca legamentului mai innainte ecsistente, care nu opugna stat. org., au sustienutu petitulu petitiunei acestea din acestea considerante numai de o esplicatiune a stat. org. — Fiindu vnse in acesta privintia deja din sinlu congresului esmisa o comisiune esplicatoria de statutu, propune, ca acasta petitiune se se transpună comisiunei amintite spre darea de opiniune. Presiedintele: Obiectulu acesta este deja decisu prin conclusulu congresului din anulu 1868 de sub Nr. protocolului 226, petitionandu si atunci totu acestea comune besericesci si scolarie cu scopu, ca se se faca unele schimbări in regulamentulu din anulu 1864. Conclusulu este acesta: „Ca congresulu (din 1868) se transpună petitiunea acesta (de atunci) cu toate adusele ei si împreuna cu protestulu inaintata in contra aceleiasi din partea Unoru membrii singuratici ai comitetului parochiale de acolo . . Escelentiei Sale părintelui metropolitu si archiepiscopu ca presiedinte, cu rogarea de a midiuloci per? tractarea ei in punctele neresolvite prin organele concernente archidiecesane*. Punctele neresolvite, dice presiedintele, privescu la o rogare a profesoriloru gimnasiali, cari au doritu a se face si din ei partasi in manipularea averei gimnasiale. — Fiinduca representanti’a amendurora comune besericesci nu s’a învoitu la acesta, consistoriulu n’au vrutu se faca sila. Totu lucru vine de acolo, ca bunii nostrii brasioveni nu cetescu nimicu. Se marturisescu adevarulu. Eu amu fostu in consistoriu, candu s’a tractatu obiectulu, caci ca brasiovenii au avutu lipsa de a alege doi sau trei profesori. Acolo amu vediutu, ca suntu si eu falibile. Referentele n’a sciutu nici de decisiunea din anulu 1864 si nici de decisiunea din anulu 1868, decatu a facutu o referada după propunerea brasioveniloru de a li se lasa dreptulu de a delega din unulu si altulu comitetu parochiale. In consistoriu unii asesori au fostu de parerea lui Macelariu basata pre statutulu organicu; altii au fostu de acea părere, ca nu comitetele parochiali, ci sinadele parochiali se alega delegatiunea Eu totudeun’a amu cautatu calea cea mai scurta, si pe brasiovenii ii sprijinescu, de orece sciu bine in ce stare se afla gimnasiu nostru, si ca nu se face nimerui nedreptate, daca li se va face incuviintiarea petitiunei loru. Doi asesori au fostu contra patru, au remasu in singurătate. Eu me amu alaturatu pre langa referentele si nu-mi amu adusu aminte, ca cine suntu, ca ar’ fi trebuitu partea, unde suntu eu, se decidă, caci ca presiedinte amu avutu unu voiu si diumetate (ilaritate). Fiinduca suntu despotu n’au tienutu cu mine nici popa din Resinariu nici Cristea (bravo, ilaritate). Seversindu, dicu, se remanemu pre langa condusulu din anulu 1868 si vomu face indestulire, caci cum a spusu comisiunea petitionare a vatama unu contractu bilaterale prin o lege mai tardiu adusa nu este consultu (se traiesca!). Dep. I. T. Popoviciu (din Brasiovu). Me a-si roga, ca petitiunea acesta se nu se transpună după trenarea propunerei comisiunei petitionale, comisiunei esplicatoria de statutu, ci se se decidă aici astadi in congresu si dorescu ca se se cetesca apendicele propusu respective petitulu petitiunei acestea. • La cererea congresului se cetesce petitulu petitiunei prin notariulu comisiunei petitionale M. Branisce. * . Dep. Popea: Petentii ceru a se face unu apendice la § 28 din stat. org. Asta nu se pote face iu congresulu presente, ci numai atunci candu se va revida stat. org. — Astadi poate fi vorba numai despre esplicatiunea, carea se o dea congresului 28 din statutu.