Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-01-24 / nr. 7
Qazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutdriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl* v* a* Tieri esterne 16 fl. v. a. pe una anu scu 3 galbiui mon. sunatoria. Nr. 7. Anmlu mill. oc prenumera la poatele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Brasiovu 5 Februariu 24 Ianuariu 1870. MONARCHI’A AUSTRO -UNGARICA. Transilvani’a. CONSPECTU • V preste dd. aferenti pentru nenorocitii Tofaleni din urmatoriele comune ale distr. Naseudu: D. Stefanu Maniu parochu 1 fi., dd. profesori: Romanu Popu 1 fi., Ioane Dreganu 1 fi., Maced. Maniu 1 fi., dinZagr’a: Gavrile Corbulu jude cor. 1 fi., Gavrile Gavrilasiu notariu 1 fi., Ordace Lihaciu proprietariu 50 cr., comun’a Zagr’a 4 fi., din Poieni: Simionu Iftene jude comunale 70 cr., Gavrile Vaida proprietariu 50 cr., Ipate Dudeu invetiatoriu 50 cr., Vartolomei Bunculetiu propriet. 30 cr., Simeone Epure propr. 30 cr., comun’a Poieni 2 fi., din Runcu: Costantinu Leanca notariu com. 1 fi., Samsonu Militianu jude com. 50 cr., comun’a Runcu 1 fi. 50 cr., din Mititeiu: Loginu Tamasiu notariu com. 30 cr., Mateiu Sangeorzanu jude corn. 30 cr., Dimitriu Magde 10 cr., Pahone Popu 10 cr., Grigore Fontulu 10 cr., Dumitru Mironu 10 cr., George Popu 10 cr., Gavrile Popu Habanu 10 cr., toti proprietarii, comuna Mititelu fl. 20 cr., Basiliu Sioldea 40 cr., din Mocodu, Toma Hontila jude procesualu 2 fi., Stefanu Puica adjunctu cerc. 1 fi., Basiliu Verticu proprietariu 1 fi., din comuna Gaureni 1 fi. 50 cr. Suma: 26 fi. 20 cr. v. a. Mocodu 18 Ianuariu 1870. Basiliu Verticu m/p. Brasiovu 3 Februariu. „Russland und Oesterreich von Jos. Alexander Freiherrn von Helfert, Wien k. k. Hof- und Universitäts-Buchhandlung Wilhelm Braumüller, 1870 (60 cr. v. a.).“ Sub acestu titulu esi una brosiura noua in Vien’a, brosiur’a ce ne a fostu anunciata inca in Nr. 5. Carticic’a baronului Helfert are scopulu principalu de a respunde generalului Fadejev, care a publicatu mai daunadi o scriere despre puterea armata a Rusiei, in care provoca la inaltiarea standartului panslavistica din partea regimului usescu, si de care vorbiră diurnalele maghiare si germane cu multa cutremura. — Brosiura susuatinsa a lui Helfert ne intereséza pre noi romanii numai intr’atata, incatu ea sustiene cu multa cunosciintia de lucru, ca este o cestiune vitala pentru Austro-Ungari’a, déca nu va se fia cutropita de Rusi’a, cu catu mai curunduse se de slaviloru si romaniloru drepturi catu mai estinse!!! Vomu reveni mai cu deamenuntulu asupra espuneriloru lor. Helfert de alta data. — Crisea ministeriala din Vien’a inca totu nu s’a finitu. Dr. Hasner fu insarcinatu cu presiedinti’a si prin urmare si cu compunerea cabinetului. Ce folosu inse, ca ministeriulu inca nu se pote completa, fiinduca se retragu de portofoliurile cele critice. Adres’a s’a primitu si se va inainta monarchului. „Pres’a noua libera“ a si inceputu a face frumosulu opositiunei nationale. Ce învingere a decembristiloru este asta, deca ei se afla siliti a cersi dupa favoare la opositiunea, pre care pana acum nici nu au recunoscut’o ca atare! — Iu l Februariu se tienh unu consiliu ministeriale sub presiedinti’a Mai. Sale imperatului, despre a cărui resultatu nu se scie alta, decatu ca s’a asternutu consemnatiunea cabinetului cu persoanele sciute cu o singura modificară punenduse adica Dr. Stremayr ca ministru de culm. Constituéscase cum se voru constitui, carpéscase, cum se voru carpi, ca ce popoarele si au perdutu toata credinti’a intru intregitatea morala a egemonistiloru. Toate au venitu la cunosciinti’a, ca egemoni’a germano-maghiara nu vrea mantuinti’a monarchii, ci esploatarea ei materiala in favoarea coterieloru loru, si acésta convingere străbate pe de ce merge totu mai afundu si neintreruptu, pana ce cu incetulu va si submina temeli’a egemoniei. — — Intre Vien’a si Berlinu intocma ca si intre Vien’a si Parisu decurgu neintreruptu cointielegeri diplomatice. C. Bismark mirosi, ca Franci’a se afla in ajunu de a se pune pe pitioru de resbelu despre un’a, or’ despre alta parte se uita cu ochii invidiosi la intimitatea relatiuniloru intre Austri’a si Franei’a si cauta modulu celu mai corespundiatoriu, cum ar’ putu se atraga cordialitatea si amiciti’a Austriei, pentru unu casu, candu Franci’a ar’ ameninți, pe Prusi’a. — — In Franci’a ministeriulu de resbelu in adeveru a luatu toate mesurele spre a pune armat’a francesa in toate partile Franciei pe pitioru. Se crede, ca acestea mesuri s’au luatu nu numai pentru domolirea eventualeloru turburari in launtru, ci tocma pentru o campania in afara, d. e. in contra Prusiei, care inca se afla pregătită si armata pana după urechi. — — In Ispani’a in locu de a se afla se totu perdu prin compromiteri candidatii la tronu. — — In Orientu Port’a aduce tocmai acuma 200 mii pusei cu acu din Americ’a si o fabrica de arme, ea se-si proveda toata armat’a cu pusei noue. In insul’a Cret’a era si a inceputu a ferbe. Grecismulu pregatesce o noua insurectiune si corifeii cretani Zimbrakakis, Beloudakis si Sourmelis se afla in Alexandria in negotiatiuui cu vice-regele, care inca simtiesce mancarime de a purta resbelu de nedependintia. Poporulu in Turci’a anumitu in Albania si Podgoriti’a numai poate suferi despotismulu turcescu. Doi albanesi aici diu’a la amedi impuscara pe comandantulu trupeloru Aii Bei, si nu se mai aflara. — Dela Rusciucu se scrie, ca gendarmii turcesci prigonindu unu pruncu, care nu vru ale da apa, intrara după elu pana la consulatulu rusescu, unde măcelăriră mai multi dintre servitorii consulatului, cadiendu mortu si unu gendarmu. Consululu rusu trase diosu bandier’a si ceru deplina satisfactiune. Conflictulu pentru granitia si regularea ei cu muntenegrenii orasi incepe a întinde cardele. — Serbi’a nu pote suferi spionagiu turcescu catra Bosni’a si in Romani’a se lupta elementele ca intr’unu ajunu de crise. — Se ne reintorcemu inse la ale nostre, la junimea academica — care simte, aca cum, Ciliciu Ianuariu 1870. Cu cateva dile înainte de espirarea an. 1869 tenerimea romana juridica din Clusiu se consultă spre a serba presar’a anului nou 1870. Acesta serbare se si intemplă in sala hotelului Biasini, la care fiindu invitate toate familiele romane, precum si toti inteligintii romani din locu, au si participatu cu putina esceptiune. Acesta serbare curata nationale se incepu la 8 ore sora prin o cuventare ocasionale rostita de juristulu Iacobu Popenieciu, care enumerandu pre scurtu suferintiele natiunei romane din trecutu si poftindui acesteia viitoriu serinu si ferice, se ocupa mai multu cu presentele, aratandu lipsele natiunei nostre, intre altele multe lipsa „unei academie de drepturi“ in patriea noastra, adicandu ca, cu toate ca națiunea romana a contribuitu si contribuesce inca si astadi cu victi’a si averea mai multu decatu ori care alta națiune conlocuitoria spre sustienerea statului, ai totusi acesta (resp. regimu) n’a aflatu demnu pre romanu de ai aredica si sustiene bateru o academia de drepturi pre spesele statului, in care se se propună drepturile in limb’a romana, si ca toate rogarile atatu in acesta catu in alta privintia mai totudeun’a fura respinse si ignorate, — deducandu de aici, ca romanulu n’are de a mai astepta dela nime nimica, ci in concordia cu curagiu si energia se pasiesca înainte si se-si faca insusi (sic!). — In fine vorbi despre inceputulu, facutu pentru infiintiarea unei academie romane de drepturi, aratandu multu insetat’a dorintia a junimei pentru realisarea ei catu mai curundu. Pentru ca acestu fondu ce se afla la „Asociatiunea trans. rom.“ se creasca si se se maresca si cu fiitorii fundatori inca in viatima sa se-si pota vede realisatu scopulu doririloru loru si alu onorei nationale, adise, ca ar’ fi mai amesuratu scopului, ca tenerimea se se faca apostoli si adica , constituinduse intr’unu comitetu se se deoblege fiacare membru ca in lunile de vacatiune, candu totu tieranulu dispune de mai multu materialu, in cointielegere cu preoţii si alti fruntasi ai comuneloru romane din tienutulu, de unde este densulu (membrulu) se adune colecte in bani sau cereale, aceste prefăcute in bani, sum’a totale publicanduse in dinaria se se da comitetului „Asociatiunei transilvane“ spre administrare, casecurandu in fine, ca pre acesta cale vomu veni la unu resultatu, cu societatea „Transilvani’a“ din Bucuresci, care asemenea prin tineri s’a formatu si astadi numera dieci de mii, inchiandu cu aceea, ca purcediendu pre acesta cale si pre alte asemenea catu de curendu -si va potu serbă națiunea diu’a libertății sale si va potu cu dreptu dice cu poetulu: „De n’aperitu romanulu..............“ După acesta vorbire cantandu music’a se redica juristulu Ioane Ternaveanu, care prin o perorare bine potrivita si prin vocea i plăcută încântă totu publiculu. Urméza corulu vocale, după care cetesce juristulu Stefanu Cacoveanu o poesia lunga, férte frumóasa, acomodata pentru anulu nou, despre vrajitoria, fiindu intreruptu adesea prin aplause. Urméza corulu musicale, după care apoi totu dlu Cacoveanu declamă o poesia intitulata: „Nóaptea Sf. Vasiliu“ atragandu atențiunea publicului intregu. Apropianduse 12 ore se sculă juristulu Anauia Moldovanu, care prin vorbirea sa foarte acomodata si plăcută, multiumi publicului pentru participare, poftindui atatu acestuia catu si natiunei întregi anu fericitu ! După 12 ore se incepu jocu si dură pana la 5 ore diminetia prim’a anului 1870, candu apoi se si departara toti si tóte pe la ale sale, ducandu cu sine unu suveniru placutu. — Unu juristu. Dar’ se nu tacemu la acésta resolutiuue nobile ! —