Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-05-16 / nr. 38
Qazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Dumineaa, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe Vi 8 fl. v. a. Tieri estorne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2V3 galbini mon. sunatoria. Annon WIM. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er, de fiacare publicare. Nr. 38. Brasiovu 2816 Maiu 1870. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. T r a nsilvani ’a. Brasiovu 28 Maiu 1870. Fara îngrădiri cu reuniuni naţionali in toata ramur’a de înaintare nu e modu de salvare. Avantajele cele mai rapedi in orce rainu de înaintare in cultura, ca si resultatele si câștigurile cele mai secure după ele, stările cele mai colosale de avuția le au ajunsu natiunile acele, cari începuseră de timpuriu a se folosi de nemarginit’a potere magica a Reuniuniloru si Asociatiuniloru, cu întrunirea poteriloru de o natura omogena, fia spirituale fia si materiale, la unu singuru scopu de înaintare mai rapede, mai secura, mai înlesnită si mai atragatoriu. Tóata lumea înaintea nóastra ne sta dovada cu ecsemple admirabile; ma si noi romanii, cu tóate, ca abia ne aruncaramu si noi cam tardiu in dadacitoriele si aventatoriele brade ale reuniuniloru de vr’o cativa ani, nu putemu arata alte avantaje mai frumóse, resultate mai salutari, impoterire mai restauratoria de vietia sociale si nationale, aventu la stima de sene si de demnitatea sa mai poternica, decum e cela, pe care ni la infactusiaza consecintiele si resultatele, ce ni le presenta reuniunile nóstre, care biata le avemu si noi pe pamentulu daco-romanu. Ne e deajunsu a reflecta la acestu adeveru, pentruca se ne tienemu de cea mai santa oblegatiune fiacare inteligentu romanu a îndemna si a lua chiaru si iniciativa de a întruni poteri omogene in siuulu natiunei la orce scopu, la orce intreprinderi folositorie, cari la poteri singuratice se vedu imposibile, pentruca vedemu si pipaimu, ca nemica nu pote fi preste potintia omenesca, unde se intrunescu poteri de ajunsu! Intruniteloru poteri ave a multiami si industriia si comercialu cele mai fericite si mai timpurie resultate; dar pe campulu, pe terenulu culturei si alu sciintieloru s’au facutu cele mai gigantice inaintari decatu in orce alta ramura. Noi aici de secuii amu fi disparutu, ma cu secuii vomu si disparé, daca ne covirsiea séu déca vomu concede, ca se ne ingradasea pe viitoriu magic la acesta potere a instiintieloru moderne a popoareloru, cari -si semnalisara midiuloculu reuniuniloru, pentru ca se poata asimila totu iu giurulu loru. — „Audaces fortuna juvat“, dicea romanii, „bateti si vi se va deschide“ , dise Christosu, si romanii pe multe locuri totu stau paraponisiti si uimiti intre despe- si sperare, fara a se arunca pe apucate in bradele reuniuniloru, uniloru si or’ uniuniloru. Uniuni de lectura in tóate scólele sateloru, uniuni scolarie împreuna cu acele etc., fia inceputulu catu de micu, caelucresce de sene, numai perseverantia fara a ne speria de intimpinarea unoru dificultăți, cari dispăru dinaintea catedrarei intrelepte. Deca avemu credintia catu uuu grauntiu de mustariu, muntii ipotemu preface iu siesuri prin midiuloculu salutarieloru reuniuni, cari suntu libere, numai statute, adica se punemu pe charthia scopulu loru si modulu, cum vremu se ne intocmimu si regulamu spre a ajunge acelu scopu. Reuniunile nóstre inse se fia puse pe pitiére romane, pentruca trist’a esperientia ne dovedesce, ca prunde s’a alipitu romanulu de superbulu si inganfatulu egoismu strainu, a remasu totudeun’a pilugu de interesele sale nationali. Éca tocma primimu uuu ecsemplu din Beilisill Maiu 1870. In districtulu Beiusiului, ce numera preste 80.000 de suflete romane, nu este nici o reuniune romanesca afara de societatea de lectura a tenerimei gimnasiale. In Beiusiu, unde inteligenti’a romana represintata in numeru asia de mare ca nicairi in Biharea*) suntu doue întruniri sociale, amendaue cu caracteru maghiaru si anume: cerculu cetatienescu (polgári kör) si casin’a cetatienésca. In cea d’antanta suntu 44 membri romani nu numai in minoritate facia cu ceialalti, ci si predominați de aceștia. In casiu’a cetatienésca suntu romanii la numeru mai egalu cu străinii, adica 50 si totuși suntu asia de predominaţi, catu intre 24 membri de comitetu se afla 3 de trei romani numai si si acestia de cei cu sentiemente bune, cum se dice la maghiari? Acésta rusine o sufere inteligenti’a noastra si desi s’au redicatu voci mai de multe ori pentru necesitatea unei întruniri nationale, totuşi nu s’a aflatu încă omulu, carele se ie lucrulu in mana, se astringa pre romani laolalta, se nu i lase preda strainiloru. Membrii inteligentiei sunt cu totii petrunsi de necesitatea atarei întruniri cu totii semitescu adancu bajocur’a ce cade asupa-le prin desconsiderarea nemeritata din partea celoru doue soeietati amintite si numai sfial’a de rivalitati personale face, ca nici unulu nu se încumeta (?!) a conchiama o adunare romaneasca, carea se ie la desbatere caus’a aceasta. In conversatiuni private se făcu unele obiectiuni, se afla multe dificultăți, dara candu ar’ fi o adunare mai mare, acele dificultăți ar’ disparé, si n’ar trebui se asteptamu impregiurari favoritorie, cum dicu unii, caci ne-amu pacalitu odata coutandu pre orecare resturnare. In proiectulu ministeriului de justiția era pusu unu tribunalu cu resiedinti’a iu Beiusia, ce impluse de sperantie pre toti locuitorii, inse deodata veni faim’a, ca in cercurile dietali se nesuiescu a pune tribunalulu in Tinc’a, la carele se alerge comunități inca si din comitatulu Zarandului. La acést’a orasiulu Beiusiu tramise in dilele acestea o deputatiune la ministeriu ca se intetieasca resolvirea cestiunei de tribunalu in favoarea Beiusiului si a districtului seu. Nu se scie ce resultatu va avea deputatiunea, atat ca se oserbeaza, ca din punctulu de vedere alu cestiunei de naționalitate se incearca a se asiedia tribunalulu in altu locu undeva, facundu pre 80.000 de romani se alerge afara de cerculu loru după rar’a dreptate. — Uuu romanu.“ Éca din cele mai susu relationate, si, Dómne! mai in tota Ungari’a!! Ce vedemu alta, decatu o detestanda!! neîncredere a romanului in poterile sale, uua negligentia, seu celu pucinu unu indiferentismu — la unii — de a-si bate capulu si a-si prepara anim’a pentru a afla calile cele mai secure de a inaltia romanulu la cosciinti’a de sene, la increderea in poterile sale, la ajutarea, ca se se *) In orasiulu Beiusiu suntu 8 advocati romani, 3 judi cercuali, doi jurasori, 13 profesori gimnasiali, 2 protopopi, 2 profesori normali, 2 invetiatori elementari, mai multi cetatieni si proprietari cu stare, derogatori dominali. In distrnctu 10 notari romani, apoi unde suntu preoţii si invetiatorii!! -asiedie odata pe pitiorele sale. Blastemulu sclavismului a diacutu pe gutulu romanului de vécuri, numai pentruca a pecatuitu pe catulu mortii de viéti’a nationale! candu n’a cutediatu a luat nici a ti v ’a la nici o întreprindere curatu nationale, ci, s’a alipitu mai înainte de toti siretii lui antagoni politici, ingrasindui cu ajutoriele sale, si elu, sermanulu orbu! remase pilugu pana eri de tóate!! Ei lasara iniciativa atatu in lucruri besericesci, catu si in sociali si politice colo la greci, ici la muscali, dincóace la jidani, nemti etc., dincolo la serbu si dincóace la maghiaru, si cca unde ne aflamu! Dar’ unde ne vomu mai afla si de aici încolo, déca nu ne vomu espia acestu pecatu de mórte nationale, lucrandu tocma din contra, virtudune, adica pe toate locurile, ca noi suptu marca nationale romana se luamu iniciativ’a la orce întreprindere chiaru si cu ajutoriulu străinului, si nu ne pasa, fia si strainulu cu noi, dar’ cu lipitura si nici odata cu lipitoria. — Atata ne lipsesce si vomu deveni salvati! Se incepemu catu de in micu, ca Rom’a micu inceputu a avutu, si ce devenise?! — Agere fortia romanorum este! — (Va urma.) Fagarasiu 16 Maiu 1870. Mate statistice despre districtulu Fagarasiului, culese si statorite cu ocasiunea catagrafiei generali pentru tierile coroanei ungarice, după starea dela mediulu nopţii din 31 Decembre 1869. Districtulu tierei Fagarasiului in Transilvania cuprinde după provisoriulu de contributiune unu areale de 393.110 juguri si 1265 stanj. patr. din acesta e productivu 379.261 * 698 „ neproductivu 13.849 „ 567 „ Pre acestu teritoriu, afara de urbea regia Fagarasiana, capital a districtului, ce formeza municipiu de sene statatoriu, se afla de 81 comunități rurali in 6 procese sau plasi administrative. Poporatiunea districtului cu pucina asceptiune romana consta din: a) poporatiune presente 78.138 de suflete b) * absente 4.727 „ preste totu 82.865 „ Poporatiunea presente se împarte: I. După secsui, in barbati: 38.000, femei 40.138. II. După relegiune, in: 1. rom.-catolici 803 suflete 2. gr. cat. 22.007 „ 3. gr. or. 53.237 „ 4. ref. aug. 1.563 „ 5. „ elvet. 121 ”, 6. unitari (soc.) 97 7. israeliti 310 „ III. După starea: 1. necăsătoriți: barbati 21.248,femei 20.737. 2. căsătoriți * 15.718 » 15.775. 3. veduviti „ 1.007 3.583. 4. divortiati „ 27 * 43. IV. După indigenații: 1. indigeni barbati 37.440,femei 39.714. 2. străini patr. „ 527, » 511. 3. străini translatiani 19, * 7. 4. străini esterni 14, , 6. V. După starea culturei, cu cunosciinti’a cotitului: barbati 778, femei 453 cu cotitului si scrisului „ 4.366, „ 1.014 cu totulu illiterati „ 32.856, „ 38.671 Poporatiunea absente se împarte: in provinciele austriaco translatiane 4 individi, in strainatate 3436 in servitiu activa la ostea comune 490 „ » »la militiele tierei 72 „ in provinciele coroanei ungarice 725 .