Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-05-16 / nr. 38

Qazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Dum­inea­a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe Vi 8 fl. v. a. Tieri estorne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2V3 galbini mon. sunatoria. Annon WIM­­. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er, de fiacare pu­­blicare. Nr. 38. Brasiovu 2816 Maiu 1870. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. T r a n­s­i­l­v­a­n­i ’a. Brasiovu 28 Maiu 1870. Fara îngrădiri cu reuniuni naţionali in toata r­amur’a de înaintare nu e m­odu de salvare. Avantajele cele mai raped­i in orce rainu de înaintare in cultura, ca si resultatele si câștigurile cele mai secure după ele, stările cele mai colosale de avuția le au ajunsu natiunile acele, cari înce­puseră de timpuriu a se folosi de nemarginit’a po­­tere magica a Reuniuniloru si Asociatiuniloru, cu întrunirea poteriloru de o natura omogena, fia spi­rituale fia si materiale, la unu singuru scopu de înaintare mai rapede, mai secura, mai înlesnită si mai atragatoriu. Tóata lumea înaintea nóastra ne sta dovada cu ecsemple admirabile; ma si noi ro­manii, cu tóate, ca abia ne aruncaramu si noi cam tardiu in dadacitoriele si aventatoriele brad­e ale reuniuniloru de vr’o cativa ani, nu putemu arata alte avantaje mai frumóse, resultate mai salutari, impoterire mai restauratoria de vietia sociale si na­tionale, aventu la stima de sene si de demnitatea sa mai poternica, decum e cela, pe care ni la infactusiaza consecintiele si resultatele, ce ni le presenta reu­niunile nóstre, care biata le avemu si noi pe pa­­mentulu daco-romanu. Ne e deajunsu a reflecta la acestu adeveru, pentruca se ne tienemu de cea mai santa oblegatiune fiacare inteligentu romanu a îndemna si a lua chiaru si iniciativ­a de a întruni poteri omogene in siuulu natiunei la orce scopu, la orce intreprinderi folositorie, cari la poteri sin­guratice se vedu imposibile, pentruca vedemu si pipaimu, ca nemica nu pote fi preste potintia om­e­­nesca, unde se intrunescu poteri de ajunsu! Intru­­niteloru poteri ave a multiami si industriia si co­­mercialu cele mai fericite si mai timpurie resultate; dar­ pe campulu, pe terenulu culturei si alu sciin­­tieloru s’au facutu cele mai gigantice inaintari de­­catu in orce alta ramura. Noi aici de secuii amu fi disparutu, ma cu secuii vomu si disparé, daca ne covirsiea séu déca vomu concede, ca se ne ingra­­dasea pe viitoriu magic la acesta potere a instiintie­­loru moderne a popoareloru, cari -si semnalisara midiuloculu reuniuniloru, pentru ca se poata asimila totu iu giurulu loru. — „Audaces fortuna juvat“, dicea romanii, „bateti si vi se va deschide“ , dise Christosu, si romanii pe multe locuri totu stau pa­raponisiti si uimiti intre despe- si sperare, fara a se arunca pe apucate in brad­ele reuniuniloru, uniloru si or’ uniuniloru. Uniuni de lectura in tóate scólele sateloru, uniuni scolarie împreuna cu acele etc., fia inceputulu catu de micu, caelucresce de sene, numai perseverantia fara a ne speria de intimpinarea unoru dificultăți, cari dispăru dinain­tea catedrarei intrelepte. Deca avemu credintia catu uuu grauntiu de mustariu, muntii i­potemu preface iu siesuri prin midiuloculu salutarieloru reuniuni, cari suntu libere, numai statute, adica se punemu pe charthia scopulu loru si modulu, cum vremu se ne intocmimu si regulamu spre a ajunge acelu scopu. Reuniunile nóstre inse se fia puse pe pi­tiére romane, pentruca trist’a esperientia ne dove­­desce, ca prunde s’a alipitu romanulu de superbulu si inganfatulu egoismu strainu, a remasu totudeun’a pilugu de interesele sale nationali. Éca tocma pri­­mimu uuu ecsemplu din Beilisill Maiu 1870. In districtulu Beiusiului, ce numera preste 80.000 de suflete romane, nu este nici o reuniune romanesca afara de societatea de lectura a teneri­­mei gimnasiale. In Beiusiu, unde inteligenti’a ro­mana represintata in numeru asia de mare ca ni­­cairi in Biharea*) suntu doue întruniri sociale, a­­mendaue cu caracteru maghiaru si anume: cerculu cetatienescu (polgári kör) si casin’a cetatienésca. In cea d’antanta suntu 44 membri romani nu numai in minoritate facia cu ceialalti, ci si predominați de aceștia. In casiu’a cetatienésca suntu romanii la numeru mai egalu cu străinii, adica 50 si totuși suntu asia de predominaţi, catu intre 24 membri de comitetu se afla 3 de trei romani numai si si ace­stia de cei cu sentiemente bune, cum se dice la maghiari? Acésta rusine o sufere inteligenti’a noa­stra si de­si s’au redicatu voci mai de multe ori pentru necesitatea unei­ întruniri nationale, totuşi nu s’a aflatu încă om­ulu, carele se ie lucrulu in mana, se astringa pre romani la­olalta, se nu i lase preda strainiloru. Membrii inteligentiei sun­t cu totii petrunsi de necesitatea atarei întruniri cu totii semitescu a­­dancu bajocur’a ce cade asup­a-le prin desconside­rarea nemeritata din partea celoru doue soeietati amintite si numai sfial’a de rivalitati personale face, ca nici unulu nu se încumeta (?!) a conchiama o adu­nare romaneasca, carea se ie la desbatere caus’a a­­ceasta. In conversatiuni private se făcu unele ob­­iectiuni, se afla multe dificultăți, dara candu ar’ fi o adunare mai mare, acele dificultăți ar’ disparé, si n’ar trebui se asteptamu impregiurari favoritorie, cum dicu unii, ca­ci ne-amu pacalitu odata coutandu pre orecare resturnare. In proiectulu ministeriului de justiția era pusu unu tribunalu cu resiedinti’a iu Beiusia, ce impluse de sperantie pre toti locuitorii, inse deodata veni faim’a, ca in cercurile dietali se nesuiescu a pune tribunalulu in Tinc’a, la carele se alerge comuni­tăți inca si din comitatulu Zarandului. La acést’a orasiulu Beiusiu tramise in dilele acestea o deputa­­tiune la ministeriu ca se intetieasca resolvirea ce­­stiunei de tribunalu in favoarea Beiusiului si a di­strictului seu. Nu se scie ce resultatu va avea de­­putatiunea, atat ca se oserbeaza, ca din punctulu de vedere alu cestiunei de naționalitate se incearca a se asiedia tribunalulu in altu locu undeva, facundu pre 80.000 de romani se alerge afara de cerculu loru după rar’a dreptate. — Uuu romanu.“ Éca din cele mai susu relationate, si, Dóm­ne! mai in tota Ungari’a!! Ce vedemu alta, decatu o detestanda!! neîncredere a romanului in poterile sale, uua negligentia, seu celu pucinu unu indife­­rentismu — la unii — de a-si bate capulu si a-si prepara anim’a pentru a afla calile cele mai secure de a inaltia romanulu la cosciinti’a de sene, la increderea in poterile sale, la ajutarea, ca se se *) In orasiulu Beiusiu suntu 8 advocati ro­mani, 3 judi cercuali, doi jurasori, 13 profesori gimnasiali, 2 protopopi, 2 profesori normali, 2 in­­vetiatori elementari, mai multi cetatieni si proprie­tari cu stare, derogatori dominali. In distrnctu 10 notari romani, apoi unde suntu preoţii si invetia­­torii!! -asiedie odata pe pitiorele sale. Blastemulu sclavis­­mului a diacutu pe gutulu romanului de vécuri, nu­mai pentruca a pecatuitu pe catulu mortii de viéti’a nationale! candu n’a cutediatu a lua­t n­i­c­i a t­i v ’a la nici o întreprindere curatu na­tionale, ci, s’a alipitu mai înainte de toti siretii lui antagoni politici, ingrasindui cu ajutoriele sale, si elu, sermanulu orbu! remase pilugu pana eri de tóate!! Ei lasara iniciativ­a atatu in lucruri bese­­ricesci, catu si in sociali si politice colo la greci, ici la muscali, dincóace la jidani, nemti etc., dincolo la serbu si dincóace la maghiaru, si cca unde ne aflamu! Dar’ unde ne vomu mai afla si de aici încolo, déca nu ne vomu espia acestu pecatu de mórte nationale, lucrandu tocma din contra, virtu­­dune, adica pe toate locurile, ca noi suptu marca nationale romana se luamu iniciativ’a la orce între­prindere chiaru si cu ajutoriulu străinului, si nu ne pasa, fia si strainulu cu noi, dar’ cu lipitura si nici odata cu lipitoria. — Atata ne lipsesce si vomu deveni salvati! Se­ incepemu catu de in micu, ca Rom’a micu inceputu a avutu, si ce devenise?! — Agere fortia romanorum este! — (Va urma.) Fagarasiu 16 Maiu 1870. Mate statistice despre districtulu Fagarasiului, culese si sta­­torite cu ocasiunea catagrafiei generali pentru tie­­rile coroanei ungarice, după starea dela mediulu nopţii din 31 Decembre 1869. Districtulu tierei Fagarasiului in Transilvani­a cuprinde după provisoriulu de contributiune unu areale de 393.110 juguri si 1265 stanj. patr. din acesta e pro­ductivu 379.261 * 698 „ neproductivu 13.849 „ 567 „ Pre acestu teritoriu, afara de urbea regia Fa­­garasiana, capital­ a districtului, ce formeza munici­piu de sene statatoriu, se afla de 81 comuni­tăți rurali in 6 procese sau plasi administrative. Poporatiunea districtului cu pucina asceptiune romana consta din: a) poporatiune presente 78.138 de suflete b) * absente 4.727 „ preste totu 82.865 „ Poporatiunea presente se împarte: I. După secsui, in barbati: 38.000, femei 40.138. II. După relegiune, in: 1. rom.-catolici 803 suflete 2. gr. cat. 22.007 „ 3. gr. or. 53.237 „ 4. ref. aug. 1.563 „ 5. „ elvet. 121 ”, 6. unitari (soc.) 97 7. israeliti 310 „ III. După starea: 1. necăsătoriți: barbati 21.248,femei 20.737. 2. căsătoriți * 15.718 » 15.775. 3. veduviti „ 1.007 3.583. 4. divortiati „ 27 * 43. IV. După indigenații: 1. indigeni barbati 37.440,femei 39.714. 2. străini patr. „ 527, » 511. 3. străini translatiani 19, * 7. 4. străini esterni 14, , 6. V. După starea culturei, cu cunosciinti’a cotitului: barbati 778, femei 453 cu cotitului si scrisului „ 4.366, „ 1.014 cu totulu illiterati „ 32.856, „ 38.671 Poporatiunea absente se împarte: in provinciele austriaco translatiane 4 individi, in strainatate 3436 in servitiu activa la ostea comune 490 „ » »la militiele tierei 72 „ in provinciele coroanei ungarice 725 .

Next