Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-07-22 / nr. 56
Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anii 10 fl., pe 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2y3 galbini mon. sunatoria. Anulu mm. Brasiovu 3 Augusta 22 Iuliu Nr. 56. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1870. MONARCHI’A austro-umanica. Transilvani’a. Telegramele „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Vien’a 30 Iuliu 7 ore 20 min. înainte, sositu la 3 ore 20 min. dupa amedi si primitu la 7 ore sear’a. Imperatulu Napoleonu a sositu la armat’a de Rinu. Francesii inainteaza preste toata asteptarea. Astadi diminetia fu o lovire serioasa, (respinganduse armat’a de sudu si derimanduse Kehlulu?). Flot’a francosa pancelata (ferata) a intratu in marea baltica (Ostsee). Flot’a rusa inca se misca la Danzig. Vien’a 1 Augustu 11 ore etc. „Wiener Zig.“ (gazet’a imperatesca) publica patente, care facia cu serioas’a pusetiune a Europei conchiama dietele si senatulu imperiala, pana in 5 Septembre. Totu odata ordineza disolvarea dietei boemice si ordineza noue alegeri, sperandu, ca vechii (recunoscandulise dreptulu de statu ?) voru lua parte la senatulu imperialu. „W. Ztg.“ mai notifica, ca regimulu Austro- Ungariei facia cu dechiararea infalibilitatii au decretatu redicarea sau delaturarea concordatului. Trupele francese au parasitu Civita vechia si se postaza acolo 12 mii trupe papale. — Brasiovu 2 Augustu 1870. La situatiunea interna. Cu mare încordare se astepta respunsulu regimului austro-ungaricu la interpelatiunea lui Tisza si Madarász in caus’a neutralitatei imperiului. Acestu respunsu se dede in camer’a Ungariei in siedinti’a din 28 Iuliu de catra min. presiedinte c. Andrássy, care revocanduse la cerculari’a din 20 Iuliu espune, ca misiunea regimului nu e ca se ie mesuri de acele, cari ar’ pute nelinisti vreo putere din afara; oblegamintea lui e numai a apera siguritatea, pentruca se nu o faca dependenta de vointi’a vreunei puteri străine. Privitoriu la întrebarea, daca Austri’a vre asi relupta avuta pusetiune in Germani’a, dice, ca in tóate cercurile decidatorie domnesce parerea, cumca o instiintia ca acést’a e nu numai nefolositoria ci daunatioasa. Vointi’a de a pastra neutralitatea Ungariei e fapta, inse nici unu omu in Europ’a nu e, care se o pota determina anticipative (neutralitateaUngariei numai?—). (—) Dealtmintrelea nu se pre pote vorbi despre un’a neutralitate a Ungariei, fiinduca interesele si legile poruncescu, ca se procedemu totudeun’a in comuuu cu Austri’a. Aceste cuprinde respunsulu, pana lu vomu citi pe largu. — Scimu, ca cu toata natur’a dualismului Austro- Ungari’a e numai unu statu si c. Andrássy nu putea respunde la interpelatiune fara ca se se fi intielesu mai antaiu cu cancelariulu imperiului c. Beust, prin urmare respunsulu lui Andrássy vine dela ministeriulu imperiului, care vorbi prin Andrássy, fiinduca nici delegatiunile nici senatulu de dincolo nu se afla intrunitu in sesiune, prin urmare neutralitatea Austro-Ungariei este dechiarata pe langa reservarea unei libere actiuni. — Asia sta situatiunea interna in fondu. — Telegramulu nostru din Vienna ne descopere o noua proba de a impaca pe cechi, in timpurile acestea critice, candu e mare catedrare a întreprinde ceva in afara, fiindu provinciale si popoarele in launtrulu monarchiei încordate, pentru a-si vedéa mai innainte de orice acțiune esterna impacate dorintiele si dreptele loru pretensiuni autonomies si nationale in launtru. Acést’a încercare in adeveru, ca trebuie se premerga la orice încercări de alianti’a esterna, dar’ nu numai in partea de dincolo, ci si de dincoce de Lait’a, pentruca vreunu periculu amenintiatoriu din afara se ne afle pe toti aliati si uniti in launtru in cugete si in interese. Se va reda Boemiei autonomi’a dincolo si Transilvaniei dincoce de Lait’a? Se voru restitui drepturile, de cari se bucura numai natiunile suprematisatorie, si celoralalte popoare? se va face libertatea unu bunu comunu pentru toti ? — Atunci va fi mai lesne a avea aliantie esterne, pentruca dela unu statu tare in solidaritatea intereseloru interne fiace potere va primi cu ambe manele alianti’a lui. Statele divise, imparechiate in launtru n’au mare prestigiu. — Diet’a Ungariei prin unu apelu indreptatu catra deputati inca in 28 iulii de catra presied. camerei se vede, ca vre a ramane ca in permanentia, fiinduca deputatii suntu avisati a nu parasi Pest’a, ci cei departati a se reintorce indata, „fiindu ca camera va fi chiamata inca in acestu periodu a decide cestiuni urgente.“ Nici una cestiune mai urgenta nu e decatu cestiunea infratirei intre popóarele interne, prin restituirea drepturiloru ignorate. Noi asteptamu ca acesta se nu mai remana si acum afara dintre cestiunile de urgentia, pentruca numai astfeliu ne va ride fortuna, candu amenintia furtun’a, la toti, dela cei ce ne cere comun’a aparare a statului si averea si sângele. Diurnalulu guvernementalu „Pester Lloyd“ se ingrigesce inse mai multu de alianti’a esterna, dicundu, ceea ce diseramu si noi, ca facundu statele Germaniei de sudu causa comuna cu Prusi’a, Franci’a inca are pretestu a trage in actiune pe Itali’a si Ispani’a, Danimarc’a etc., or’ Prusi’a va trage si intrevenirea aliatei Rusie, candu apoi monarchi’a austro-ungureasca vine in strimtoria, pentruca, devenindu provocata din partea Franciei, nu mai pute respunde cu frase generali, provocanduse la neutralitate si la repoartele interne, si o respingere poate deveni la inchiaiarea pacei periculoasa, pentruca cei absenți n’au dreptu a schimba conditiuni cu atatu pucinu ale dictu. Mai incolo vorbesce de o catastrofa ce s’ar pregăti in Romani’a pentru o lovitura de statu in sensulu dechiararei lui Napoleonu cu ocasiunea erumperei certeloru intre Franci’a si Prusi’a, care ar’ fi disu, ca si Hohenzollernulu din Bucuresci trebuie datu afara. I se mai enara lui „P. L.“, ca principele Bibescu, care trecu pe acolo ar’ fi candidatulu francesu la tronulu romanu, apoi reflecta, ca daca va invinge influinti’a rusesca in Romani’a, atunci scie ce e de asteptatu din sudvostulu Europei, or’ invingandu influinti’a francosa, atunci remanendu Austro-Ungari’a neutrala cu greu va afla liniste la granitiele sud-orientale, pe candu pentru unu aliatu ar’ fi deobligata Franci’a ai respecta dorintiele. Mai adaugandu, ca dupa o scrie venita din Bavari’a, ca acesteia i s’ar fi asecuratu de catra Prusi’a o estindere teritoriala pe cont’a Austriei, inchia, ca participandu si Rusi’a la actiune. Austro-Ungari’a -si va conditiona decisiunile dela directiunea operatiuniloru rusesci. Guvernementalulu „Lloyd“, inse a uitatu cu totulu a atinge si despre alianti’a interna a poporeloru si impacarea tuturoru intereseloru de fratietate, si tocma acest’a e cestiunea cea mai urgenta! Afara de conchiamarea, cum? a cechiloru, situatiunea interna dor’ e totu cea inviforata, cum o scimu. — Lui „Neue freie Presse“ i se scrie din Pest’a, ca Rusi’a are unu tractatu secretu cu Prusi’a si Itali’a cu Franci’a si Austri’a are informatiuni secure despre acést’a pusetiune a puteriloru si se va face gata de resbelu pentru orice casa. Se scrie si aceea, ca in sied, dietei din Pest’a din 30 Iuliu s’a cerutu unu creditu de 5 milione floreni pentru a se completa armarea celoru 130 mii bonvedi si s’a primitu, si acum cetimu, ca din cei 70 mii bonvedi 50 mii se voru face mobili, ceea ce pune la mirare si pe germanii austriaci, ca se face asia ceva pana a nu po&fti armat’a permanenta de campania, ceea ce ar pute provocă, o neplăcută pusetiune a Rusiei. — Eca, ca nu sciti incotro, si cum se ve diregeti din unica causa, ca ne aflamu imparechiati in launtru. Imperiulu si conservarea lui vnse ve striga: abnegative interesele separatistice si meschine, dati ce a’fi luatu poporeloru indereptu, cu entusiasmate se se readune tóte in giurulu paladiului meu, ce purta simbolulu „Viribus unitis“ !! !------- Brasiovu 20 Iuliu v. 1870. In Octobre 1868 se republică in „Telegrafulu Romanu“ unu articulu fórte interesantu subscrisu de „Cei subscrisi in protestu dimpreună cu alti Brasioveni*. Art. acesta arata in modulu celu mai evidenta si in terminii cei mai respicati si resoluti, ca sinodulu are putere legislativa sau mai bine disu, puterea, cu alte cuvinte, ca suveranitatea este in mania sinodului, care se constituiesce din tóte nuanttele poporului; mai incolo arata, ca pentru regularea si conducerea afaceriloru scolarie si fundationale in comun a scolaria este statutulu organica normativa, care basanduse pe autonomi’a besericei nóastre si pe constitutiunea democratica, dispune, ca afacerile scolarie si fundationale ale comunei scolarie se se reguleze si conducă prin sinoflulu scolariu (comitetulu scolariu si epitropia scolaria de numele eforia, care in Brasiovu suplinesce loculu estoru deue nici vorba nu este). Atinge apoi si bub’a cea delicata constituţionala a comuneloru nóstre parochiale, care suntu proprietarile gimnasiului nostru romanescu si dice, ca efori’a precum si comitetulu parochialu suntu puru si simplu corpuri administrative, ale carora sfere de activitate suntu detiermurite in statutulu organicu in § 23 si 28, in care se dice: „§ 7. Agendele sinodului parochialu suntu: 1. Alegerea membriloru comitetului parochialu. 2. Alegerea profesoriloru si invetiatoriloru. 3. Esaminarea si aprobarea proiectului comitetului parochialu (respective scolariu) despre edificarea, repararea sau insestrarea scólei sau altoru realitati scolarie si fundationale. 4. Ecsaminarea si aprobarea midiuleceloru proiectate din partea comitetului parochialu (respective scolariu) pentru infiintiarea funduriloru scolari si filantropice. 5. Ecsaminarea si aprobarea proiectului comitetului parochialu (respective scolariu) pentru dotatiunea profesoriloru, invetiatoriloru si celuialaltu personalu trebuintiosu. 6. Priveghiarea, ca comitetulu si epitropii parochiali (respective scolari), se-si implinesca chiamarea dupa prescriptele acestui statutu organica. 7. Susternerea decisiuniloru sale prin protopresbiteru consistoriului concerninte spre pertractarea ulterioara.“ Din punctulu 7 se vede limpede, ca fiesce care membru alu sinodului are o datorintta imperativa si consciintiosa de a priveghia cu ochi de Argus, ca comitetulu scolariu si epitropi’a scolaria se padiesca sfer’a activitatiei sale prescrisa de statutulu organicu si se-si implinesca chiamarea loru dupa prescriptele acestui statutu organicu. Sfer’a de activitate a comitetului parochiale este urmatori’a: 1. A inventa averea miscatoria si nemiscatoria a scolei si a fondurilor si a o trena in evidentia.