Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-07-24 / nr. 57
§ 19. Alegerea presiedintelui comitetului se așterne spre întărire ministeriului reg. ing. de cultu si instrucțiune publica. b) Lucrările interne ale comitetului. § 20. Agendele comitetului in administrarea, manipularea si aplicarea fondului scolastica sunt colegiale, si toate afacerile lui se decidu in siedintia prin majoritatea voturiloru a membriloru ordinari; candu inse voturile ar’ fi asemenea, atunci decide partea, la care se alatura votulu presiedintelui. Spre aducerea unui conclusu validu se cere presenti’a presiedintelui si celu pucinu a 4 membri. § 21. In casuri de a decide despre lucruri momentóse si ponderose, se cere presenti’a comitetului intregu. In impregiurari, candu din cause impedecatorie si ecsecutorie, care trebuie luate la protocolu, nu s’ar poté presenta toti membrii ordinari la siedintia, atunci loculu acelora se substitue prin suplentii aleși. § 22. Intemplanduse ca vreunulu sau mai multi din membrii comitetului se resigneze sau in altfeliu (prin morte, transferire, sau dislocare tare departata etc.) se lipsesca de totu, si timpulu adunării representantiei generali ar’ fi inca de parte, atunci comitetulu, avendu lipsa, se intregesce provisoriu de sene insusi, numindu membrii suplenti provisori de cati va avé lipsa, si justificanduse la representanti’a generale. § 23. In impedecarea presiedintelui implinesce si ecsecuteaza vice-presiedintele toate drepturile si datorinitele aceluia. Candu si vice-presiedintele ar’ fi impedecatu seu ar’ lipsi de totu, atunci comitetulu completatu (§ 22)si alege din sinulu seu unu presiedinte provisoriu. Totu asia se va urma si in privinti’a cassariului, controlatoriului si secretariului. § 24. Adunarea comitetului la sesiune, aterna dela impregiurari, dreptu aceea elu se va aduna atunci, candu va avè trebuintia si materia de desbatutu, precum si in casuri, candu are a da vreunu respunsu, seu resolvare ordinatiuniloru mai inalte. Convocarea la sesiuni se face din partea presidiului, verbale sau in scrise; se poate inserua initiativa spre adunari si din partea altora membri ai comitetului. § 25. Presiedintele pune la ordinea zilei obiectele de pertractare, el conduce desbaterile si consultările in sesiune cu toata ordinea buna, precisiune si seriositate; elu e datoriu a tiené insusi, si a indrepta la ordine pre oricare membru, care s’ar abate dela obiectu, sau ar’ intrerumpe pre altulu in cursulu desbateriloru. § 26. Avendu acestu comitetu totudoun’a activitatea sa inaintea ochii oru, atunci se pricepe de sine si, cumca in sesiunile sale numai discusiuni si desbateri de acele au locu, cari se tienu strinsu numai de averea, administrarea, manipularea si aplicarea fondului mentionatu, dreptu aceea tóte alte discusiuni si desbateri de alta natura sunt deschise. § 27. Despre fiacare siedintia se poarta protocolu, in care au a trece toate obiectele de pertractare cu decisiunile si condusele comitetului, si alte afaceri. După fiacare sesiune se verifica si subscrie acelu protocolu de presiedinte si secretariu. Comitetul va asterne regulata in fiacare semestru protocoalele sale ministeriului reg. ing. de cultu si instructiune publica. § 28. Toate espeditiunile comitetului se subscriu de presiedintele si secretariu. c) Drepturile si datorinitele comitetului. § 29. Pusetiunea comitetului facia cu representanti’a generale e subordinata, era competinti’a lui la averea fondului numai administratoria, manipulatoria si aplicatoria, prin urmare elu nu este indreptatita la afaceri de atari dispositiuni, prin care s’ar micsiora sau periclita fondulu afara numai de spesele ordinari si estraordinari provediute in bugetu. Elu administreza, manipuleza si aplica asia dara fondulu scolasticu si averea lui conformu acestui statutu, si a bugetului statorutu, si instructiunei si decisiuniloru speciale ce i se voru da de representanti’a generale pentru casuri neprevediute in acestu statutu. § 30. Comitetulu representa in tóte casurile si in totu timpulu, facta cu orice persoana, corporatiune si jurisdictiune etc., cu tóata plenipotenti’a pre proprietarii fondului, dreptu aceea elu e indreptatitu si e datoriu a lua in casuri de dreptu si advocatii pentru apararea proprietății, averei si a venitului acestui fondu, fiindu acestea din vreuna sau alta parte atacate, sau scurtate. Spesele estraordinarie spre acestu scopu le porta fondulu insusi pre langa asemnarea comitetului, care apoi se va legitima atatu despre necesitatea neaparata a luarei operatoriului, cat si despre spesele făcute inaintea representantiei generale. § 31. Comitetulu e datoriu a ingriji, ca nimenea incompetenta se nu se amestece in administrarea, manipularea si aplicarea fondului scolasticu, care are de a se chivernisi strinsu in sensulu acestoru statute. § 32. Comitetulu e datoriu a face cu ocasiunea adunarei representantiei generale unu reportu speciale si detaliatu, despre toate agendele sale. Asemenea e indetoratu a i presenta preliminariele privitórie la bugetu. § 33. Comitetulu redica prin cuitanti’a presiedintelui si a secretariului pausialele determinate de representanti’a generala din cass’a fondului anticipative. Sect. VI. Manipulatiunea fondului. § 34. Averea in bani si chartiele de pretiu, apoi documentele fondului se voru pastra in una cassa sigura (werthaimiana) si in localitate corespundietoria sub 3 chiei, din care un’a o va porta presiedintele, a dou’Peassariulu si a trei’a controlatoriulu comitetului. Pastrarea si manipularea baniloru si chartieloru ce se tienu de fondu, se intempla preste totu strictu după normele, care suntu aplicate si la cassele publice de statu. § 35. a) Datorintia comitetului este a se ingriji, ca averea miscatoria a fondului se se asiedie in obligațiuni pentru desdaunare de pamentu, sau a institutului de creditu pentru pamentu (Grundentlastungs- und Boden-Kreditanstalt-Obligationen) cu unu cuventu de acelea, care suntu garantate prin obligamentu legalu. împrumutarea capitalului fondualu la persoane private nu e ertata. b) Pentru toate scăderile, daunele si scurtările capitalului seu a venitului din interese ce s’ar pute nasce prin smint’a seu omisiunea manipulantiloru, seu a inspectoriloru suntu respundietori după oficianți de manipulatiune in lini’a prima membrii comitetului statornicu, mai de parte membrii representantiei generale, astfeliu incatu voru fi datori a supleni scăderile si a intregi capitalulu. Sect. VII. Aplicarea fondului. § 36. Capitalulu fondului scolasticu se dechiara de neatingibilu si numai despre interesele aceluia si despre venitulu anualu se poate dispune. § 37. Din venitulu disponibile alu acestui fondu, si anume din suma ce o au determinatu representantia generale pentru redicarea si sustienerea scóleloru popularie, se făcu 13 parti egali, spre sustienerea după potintia, a totu atatoru scóle centrali, si adica cate una pentru fiacarea din celea 12 companii ale fostului regimentu romani I de granitiari, si una pentru husarii Dejianiloru de naţionalitate romana, care locuiescu mestecaţi cu familiele acelui regimentu. Aceste cuote in principiu, după cum s’a disu mai susu, suntu scricte egale, inse adunarei generale se reserva dreptulu de a decide in venitoriu amplificarea, dotarea si înmultirea scóleloru in una si aceiasi fosta compania, amesuratu indiginiteloru ce s’ar manifesta. Unde una compania consta din 2 comuni, si cuot’a ei e impartita in 2 parti spre sustienerea a dóuoru scóle, remane status quo, si impartirea unei cuóte intre dóue scóle in genere se concede. Relativu la acelea companii, in care nu s’ar potea infiintia o scóla centrale din caus’a pusetiunei topografica a singurateceloru comune tienetarie de densele, si pentru numerulu celu neinsemnatu alu familieloru foste granitiarie, si asia s’ar simti o neaparata necesitate a se crea mai multe scóle de catu doua, representanti’a generale va asemna subventiunea din cupt’a loru, după numerulu sufleteloru depre timpulu desfiintiarei granitiei militarie. § 38. Pentru proiectarea infiintiarei si organisarei scóleloru inca neeesistenti in cuprinsulu companieloru, si respective a aripei Dejaniloru, suntu chiamate representantiele loru, care pregasea invoiriloru protocolarie inchiate inaintea oficialoru politice municipale, vor’ arata dorintiele sale representantiei generali prin comitetulu centrale spre a li se decide caus’a. Acelor’a companii, care primiră anticipatiuni din fondu, li se voru computa acele in cuotele ce le competu. § 39. Pentru administrarea mai de aproape a fiacarei scele sisteraisata si sustienuta din fondu, repetoria sustateria in intifilesulu articlului de lege eloru concerninte, alege una elesulu XXXVIII 1868 celu pusriu din 9 membri, la mana careia, după ce va fi recunoscuta, pre basea bugetului generale si a preliminarieloru particulari, comitetulu centrale va însemna cuot’a pre langa asternerea ratiociniului documentatu. Scólele sustienute si ajutorate din fondulu acesta voru sta — in intielesulu articlului de lege mai susucitatu — sub supraveghiarea inspectoriloru scolari regesei comitatensi. Sibiiu in la Martiu 1871. din NB. Predarea fondului granipi»ru romani f. regimentu I a urmatu la CTMraPW24 Iuliu a. c. Astadi fondulu in suma de 340.000 fi. v. este in Sibiiu in man’a comitetului restrictivu. Fia, ca din administrarea lui se asa cele Imr strălucite foloase spirituali pentru naţiune siin specie pentru fostii granitiari!!! — Red. Fagarasiu 2 Aug. (Starea scóleloru romane gr. cat.) Die Redactorii! In vicariaturu Fagarasiului in anulu scolasticu curente au fostu 37 scóle gr. cat., din cari 4 cu cate doi invetiatori, 1 cu trei, or’ 1 normale publica cu patru, celealalte cu cate unulu. — In acestea in sem. I au frecuentatu preste totu 2088 scolari, din cari 1396 fetiorasi, 692 fetitie. La scólele de Duminec’a au frecuentatu 240 fetiorasi, 192 fetitie preste totu 432. Ecsamenele in sem. II s’au finitu in 13 Iuliu. Progresulu a fostu multiumitoriu. Tóte scólele mai susu memorate afara de un’a suntu sistemisate, si mai la diumetate provediute cu tóté recursitele scolastice, precum tabele parietali cu tipure colorate, globare, mape pentru geografi’a, fisic’a si istori’a naturale si altele. Gimnastic’a s’au inceputu numai la 4 scóle. Salariale invetiatoriloru in una parte bunisiara a comunitatiloru nóastre besericesci s’au urcatu dela 150 fi. pana la 350 fi. v. a., dara au mai remasu mai doue parti si salaria anuali dela 100 fi. v. a. in dipsu. In 10 comunități parochiale casele de scóala parte s’au edificatu din nou, parte s’au reparatu si adaptatu după receriitie, or’ in alte 8 comunități parochiali se făcu pregătiri pentru a se clădi din nou. Afara de acestea prin parentiesc’a ingrijire a v. ordinariatu metropolitanu toate aceste scóale voru avea map’a patriei in limb’a romana tramitienduse din fiacare parochia cate 5 fi. 20 cr. pentru procurarea respective tipărirea acesteia. I. Antonelli m/p., vicariu. Naseudu 25 Iuli 1871. Multu On. Die Redactorul Mi veti permite ca in putine cuvente se descriu in pretiuit’a dvastra folia aparenti’a si comorarea societatei teatrali romane a domnului Pascali in Naseudu. — Impregiurarea de una parte, ca in program’a călătoriei societatei respective teatrali prin Transilvania, se puse Naseudulu intre cele de antaniu locure de comorare, si ca societatea teatrale fece dela Oradea mare deadreptulu una calatoria nu scurta pana la Naseudu, or’ de alta parte pregătirile, cari se fecera din partea naseudeniloru pentru primirea societatei teatrali arata in modu evidente amarea si simpathi’a atatu a societatei teatrali nutrita in senusi catra naseudeni, catu si a naseudeniloru catra aceeasi societate! Inca la prima incunoscientiare despre venirea societatei teatrali, romanii din Naseudu -si alesera unu comitetu arangiatoriu sub presidiulu ilustr. d. capitanu supremu Alecsandru Bohatielu costatoriu din mai multi membri, carele prelunga alte multe pregătiri, adoptă de cortele frumóse si corespundietorie pentru societatea teatrale salele clasiloru gimnasiali, or’ localele, unde in anulu trecutu si tienu asociatiunea romana transilvana si edintiele sale generali, lu prefacu in una sala teatrale mare, comoda si pre deplina corespundietoria pentru impregiurările nóstre locali, cu una bina spatiosa, la a cărei adaptare, precum si in anulu trecutu in genere la prepararea acestui locale desvolta speciale energia domnulu capitanu pensionatu din Naseudu Nicolau Antonu, caruia pentru devotamentulu seu speciale spre binele publicu suntemu datori cu speciale recunoscientia si multiumire cordiale, — fiindu de firma convingere, ca d. capitanu pensionatu va sei si de aici înainte, candu va cere necesitatea, desvolta aceeași energia înnăscută. In 18 Iuliu a. c. de catra sora sosi societatea teatrale romana, si fu bineventata de comitetul larangiatoriu si inteligentia numeroasa.