Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)

1871-07-24 / nr. 57

§ 19. Alegerea presiedintelui comitetului se așterne spre întărire ministeriului reg. ing. de cultu si instrucțiune publica. b) Lucrările interne ale comitetului. § 20. Agendele comitetului in administrarea, manipularea si aplicarea fondului scolastica sunt­ colegiale, si toate afacerile lui se decidu in siedin­­tia prin majoritatea voturiloru a membriloru ordi­nari; candu inse voturile ar’ fi asemenea, atunci decide partea, la care se alatura votulu presie­dintelui. Spre aducerea unui conclusu validu se cere presenti’a presiedintelui si celu pucinu a 4 membri. § 21. In casuri de a decide despre lucruri momentóse si ponderose, se cere presenti’a comite­tului intregu. In impregiurari, candu din cause impedecatorie si ecsecutorie, care trebuie luate la protocolu, nu s’ar poté presenta toti membrii or­dinari la siedintia, atunci loculu acelora se substi­­tue prin suplentii aleși. § 22. Intemplanduse ca vreunulu sau mai multi din membrii comitetului se resigneze sau in altfeliu (prin morte, transferire, sau dislocare tare departata etc.) se lipsesca de totu, si timpulu adu­nării representantiei generali ar’ fi inca de parte, atunci comitetulu, avendu lipsa, se intregesce pro­­visoriu de sene insusi, numindu membrii suplenti provisori de cati va avé lipsa, si justificanduse la representanti’a generale. § 23. In impedecarea presiedintelui impli­­nesce si ecsecuteaza vice-presiedintele toate drepturile si datorinitele aceluia. Candu si vice-presiedintele ar’ fi impedecatu seu ar’ lipsi de totu, atunci comitetulu completatu (§ 22)­­si alege din sinulu seu unu presiedinte pro­­visoriu. Totu asia se va urma si in privinti’a cassariu­­lui, controlatoriului si secretariului. § 24. Adunarea comitetului la sesiune, aterna dela impregiurari, dreptu aceea elu se va aduna atunci, candu va avè trebuintia si materia de des­­batutu, precum si in casuri, candu are a da vre­­unu respunsu, seu resolvare ordinatiuniloru mai inalte. Convocarea la sesiuni se face din partea pre­­sidiului, verbale sau in scrise; se poate inse­rua initiativ­a spre adunari si din partea altora membri ai comitetului. § 25. Presiedintele pune la ordinea zilei ob­iectele de pertractare, el­ conduce desbaterile si consultările in sesiune cu toata ordinea buna, preci­­siune si seriositate; elu e datoriu a tiené insusi, si a indrepta la ordine pre oricare membru, care s’ar abate dela obiectu, sau ar’ intrerumpe pre altulu in cursulu desbateriloru. § 26. Avendu acestu comitetu totudoun’a ac­tivitatea sa inaintea ochii or­u, atunci se pricepe de sine­ si, cumca in sesiunile sale numai discusiuni si desbateri de acele au locu, cari se tienu strinsu numai de averea, administrarea, manipularea si a­­plicarea fondului mentionatu, dreptu aceea tóte alte discusiuni si desbateri de alta natura sunt d­eschise. § 27. Despre fiacare siedintia se poarta pro­tocolu, in care au a trece toate obiectele de pertrac­tare cu decisiunile si cond­usele comitetului, si alte afaceri. După fiacare sesiune se verifica si subscrie a­­celu protocolu de presiedinte si secretariu. Comitetul­ va asterne regulata in fiacare se­mestru protocoalele sale ministeriului reg. ing. de cultu si instructiune publica. § 28. Toate espeditiunile comitetului se sub­scriu de presiedintele si secretariu. c) Drepturile si datorinitele comitetului. § 29. Pusetiunea comitetului facia cu repre­sentanti’a generale e subordinata, era competinti’a lui la averea fondului numai administratoria, mani­­pulatoria si aplicatoria, prin urmare elu nu este in­­dreptatita la afaceri de atari dispositiuni, prin care s’ar micsiora sau periclita fondulu afara numai de spesele ordinari si estraordinari provediute in bugetu. Elu adm­inistreza, manipuleza si aplica asia dara fondulu scolasticu si averea lui conformu ace­stui statutu, si a bugetului statorutu, si instructiu­­nei si decisiuniloru speciale ce i se voru da de re­presentanti’a generale pentru casuri neprevediute in acestu statutu. § 30. Comitetulu representa in tóte casurile si in totu timpulu, facta cu orice persoana, corpora­­tiune si jurisdictiune etc., cu tóata plenipotenti’a pre proprietarii fondului, dreptu aceea elu e indrepta­­titu si e datoriu a lua in casuri de dreptu si ad­­vocatii pentru apararea proprietății, averei si a ve­nitului acestui fondu, fiindu acestea din vreuna sau alta parte atacate, sau scurtate. Spesele estraordinarie spre acestu scopu le porta fondulu insusi pre langa asemnarea comitetu­lui, care apoi se va legitima atatu despre necesi­tatea neaparata a luarei operatoriului, cat­ si de­spre spesele făcute inaintea representantiei generale. § 31. Comitetulu e datoriu a ingriji, ca ni­menea incompetenta se nu se amestece in admini­strarea, manipularea si aplicarea fondului scolasticu, care are de a se chivernisi strinsu in sensulu ace­­storu statute. § 32. Comitetulu e datoriu a face cu ocasiu­­nea adunarei representantiei generale unu reportu speciale si detaliatu, despre toate agendele sale. Asemenea e indetoratu a i presenta prelimina­­riele privitórie la bugetu. § 33. Comitetulu redica prin cuitanti’a pre­siedintelui si a secretariului pausialele determinate de representanti’a generala din cass’a fondului an­ticipative. Sect. VI. Manipulatiunea fondului. § 34. Averea in bani si chartiele de pretiu, apoi documentele fondului se voru pastra in una cassa sigura (werthaimiana) si in localitate core­­spundietoria sub 3 chiei, din care un’a o va porta presiedintele, a dou’Peassariulu si a trei’a contro­­latoriulu comitetului. Pastrarea si manipularea baniloru si chartie­­loru ce se tienu de fondu, se intempla preste totu strictu după normele, care suntu aplicate si la cas­­sele publice de statu. § 35. a) Datorinti­a comitetului este a se in­griji, ca averea miscatoria a fondului se se asiedie in obligațiuni pentru desdaunare de pamentu, sau a institutului de creditu pentru pamentu (Grundent­­lastungs- und Boden-Kreditanstalt-Obligationen) cu unu cuventu de acelea, care suntu garantate prin obligamentu legalu. împrumutarea capitalului fondualu la persoane private nu e ertata. b) Pentru toate scăderile, daunele si scurtările capitalului seu a venitului din interese ce s’ar pute nasce prin smint’a seu omisiunea manipulan­­tiloru, seu a inspectoriloru suntu respundietori după oficianți de manipulatiune in lini’a prima membrii comitetului statornicu, mai de parte membrii repre­sentantiei generale, astfeliu incatu voru fi datori a supleni scăderile si a intregi capitalulu. Sect. VII. Aplicarea fondului. § 36. Capitalulu fondului scolasticu se de­­chiara de neatingibilu si numai despre interesele a­­celuia si despre venitulu anualu se poate dispune. § 37. Din venitulu disponibile alu acestui fondu, si anume din sum­a ce o au determinatu re­­presentanti­a generale pentru redicarea si sustiene­­rea scóleloru popularie, se făcu 13 parti egali, spre sustienerea după potintia, a totu atatoru scóle cen­trali, si adica cate una pentru fiacarea din celea 12 companii ale fostului regimentu romani I de granitiari, si una pentru husarii Dejianiloru de na­ţionalitate romana, care locuiescu mestecaţi cu fa­­miliele acelui regimentu. Aceste cuote in principiu, după cum s’a disu mai susu, suntu scricte egale, inse adunarei gene­rale se reserva dreptulu de a decide in venitoriu amplificarea, dotarea si înmultirea scóleloru in una si aceiasi fosta compania, amesuratu indiginiteloru ce s’ar manifesta. Unde una compania consta din 2 comuni, si cuot’a ei e impartita in 2 parti spre sustienerea a dóuoru scóle, remane status quo, si impartirea unei cuóte intre dóue scóle in genere se concede. Relativu la acelea companii, in care nu s’ar potea infiintia o scóla centrale din caus’a pusetiunei topografica a singurateceloru comune tienetarie de densele, si pentru numerulu celu neinsemnatu alu familieloru foste granitiarie, si asia s’ar simti o neaparata necesitate a se crea mai multe scóle de catu doua, representanti’a generale va asemna sub­­ventiunea din cupt’a loru, după numerulu suflete­­loru depre timpulu desfiintiarei granitiei militarie. § 38. Pentru proiectarea infiintiarei si orga­­nisarei scóleloru inca ne­eesistenti in cuprinsulu companieloru, si respective a aripei Dejaniloru, suntu chiamate representantiele loru, care pre­ga­­sea invoiriloru protocolarie inchiate inaintea oficia­­loru politice municipale, vor’ arata dorintiele sale representantiei generali prin comitetulu centrale spre a li se decide caus’a. Acelor’a companii, care pri­miră anticipatiuni din fondu, li se voru computa a­­cele in cuotele ce le competu. § 39. Pentru administrarea mai de aproape a fiacarei scele sisteraisata si sustienuta din fondu, rep­etoria sustateria in intifilesulu articlului de lege eloru concerninte, alege una elesulu XXXVIII 1868 celu pusriu din 9 membri, la mana careia, după ce va fi recunoscuta, pre basea bugetului generale si a preliminarieloru particulari, comitetulu centrale va însemna cuot’a pre langa asternerea ratiociniului documentatu. Scólele sustienute si ajutorate din fondulu a­­cesta voru sta — in intielesulu articlului de lege mai susucitatu — sub supra­veghiarea inspectoriloru scolari regesei comitatensi. Sibiiu in l­a Martiu 1871. din NB. Predarea fondului granipi»ru romani f. regimentu I a urmatu la CTMraPW24 Iuliu a. c. Astadi fondulu in suma de 340.000 fi. v. este in Sibiiu in man’a comitetului restrictivu. Fia, ca din administrarea lui se asa cele Imr strălucite foloase spirituali pentru naţiune si­­in specie pentru fostii granitiari!!! — Red. Fagarasiu­ 2 Aug. (Starea scóle­loru romane gr. cat.) Die Redactorii! In vicariaturu Fagarasiului in anulu scolasticu curente au fostu 37 scóle gr. cat., din cari 4 cu cate doi invetiatori, 1 cu trei, or’ 1 normale publica cu pa­tru, celealalte cu cate unulu. — In acestea in sem. I au frecuentatu preste totu 2088 scolari, din cari 1396 fetiorasi, 692 fetitie. La scólele de Dumi­­nec’a au frecuentatu 240 fetiorasi, 192 fetitie pre­ste totu 432. Ecsamenele in sem. II s’au finitu in 13 Iuliu. Progresulu a fostu multiumitoriu. Tóte scólele mai susu memorate afara de un’a suntu sistemisate, si mai la diumetate provediute cu tóté recursitele scolastice, precum tabele parietali cu ti­­pure colorate, globare, mape pentru geografi’a, fi­­sic’a si istori’a naturale si altele. Gimnastic’a s’au inceputu numai la 4 scóle. Salariale invetiatoriloru in una parte bunisiara a comunitatiloru nóastre be­­sericesci s’au urcatu dela 150 fi. pana la 350 fi. v. a., dara au mai remasu mai doue parti si sala­­ria anuali dela 100 fi. v. a. in dipsu. In 10 co­munități parochiale casele de scóala parte s’au edi­­ficatu din nou, parte s’au reparatu si adaptatu după receriitie, or’ in alte 8 comunități parochiali se făcu pregătiri pentru a se clădi din nou. Afara de acestea prin parentiesc’a ingrijire a v. ordina­­riatu metropolitanu toate aceste scóale voru avea map’a patriei in limb’a romana tramitienduse din fiacare parochia cate 5 fi. 20 cr. pentru procurarea respec­tive tipărirea acesteia. I. Antonelli m/p., vicariu. Naseudu 25 Iuli 1871. Multu On. Die Redactorul Mi veti permite ca in putine cuvente se de­scriu in pretiuit’a dvastra folia aparenti’a si como­­rarea societatei teatrali romane a domnului Pascali in Naseudu. — Impregiurarea de una parte, ca in program’a călătoriei societatei respective teatrali prin Transilvani­a, se puse Naseudulu intre cele de antaniu locure de comorare, si ca societatea teatrale fece dela Oradea mare deadreptulu una calatoria nu scurta pana la Naseudu, or’ de alta parte pregăti­rile, cari se fecera din partea naseudeniloru pentru primirea societatei teatrali arata in modu evidente amarea si simpathi’a atatu a societatei teatrali nu­trita in senusi catra naseudeni, catu si a naseude­niloru catra aceeasi societate! Inca la prim­a incunoscientiare despre venirea societatei teatrali, romanii din Naseudu -si alesera unu comitetu arangiatoriu sub presidiulu ilustr. d. capitanu supremu Alecsandru Bohatielu co­­statoriu din mai multi membri, carele pre­lunga alte multe pregătiri, adoptă de cortele frumóse si corespundietorie pentru societatea teatrale salele cla­­siloru gimnasiali, or’ localele, unde in anulu trecutu si tienu asociatiunea romana transilvana si edintiele sale generali, lu prefacu in una sala teatrale mare, comoda si pre deplina corespundietoria pentru im­­pregiurările nóstre locali, cu una bina spatiosa, la a cărei adaptare, precum si in anulu trecutu in genere la prepararea acestui locale desvolta speciale energia domnulu capitanu pensionatu din Naseudu Nicolau An­to­nu, caruia pentru devotamentulu seu speciale spre binele publicu suntem­u datori cu spe­ciale recunoscientia si multiumire cordiale, — fiindu de firma convingere, ca d. capitanu pensionatu va sei si de aici înainte, candu va cere necesitatea, des­volta aceeași energia înnăscută. In 18 Iuliu a. c. de catra sora sosi societatea teatrale romana, si fu bineventata de comitetul l­arangiatoriu si inteligentia numeroasa.

Next