Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)

1871-09-15 / nr. 72

nite or’ se le impumné fara resultatu. Deakistii, cari orbiseră cu svatulu pe unii romani, ca se in­tre in diet’a din Clusiu si Pest’a, acum­ acum vor­­bescu altfeliu catra dualistii loru. Beata simplici­tate, care le crediu. — Porta frica aceste diurnale, ca intr’o buna deminetia se voru compune delega­­tiunile din deputaţi aleşi deadreptulu dela diete, si atunci actum est de dualismu, si ruinele lui.-----­Diurnalele maghiare mai scriu, ca cu bani ce­­cliici se agitéza atatu croaţii catu si confintele mi­litari, cari ceia protestéza prin deputaţi naţionali adunaţi in contra mesureloru luate de min, de a amana diet’a pe Ianuariu si protestulu tramitu la regele in Vien’a; or’ confintele reclama in contra mesureloru luate la provincialisarea loru ca apasa­­torie. Cuventulu camarilla era si vine la tapetu, candu vorbescu organele respective despre reactiune, de care i apuca stretea. — Alta ce i supera e, ca Mai. Sa imp. a aplacidatu din tesaurulu statului redicarea a 2 gimnasia inf. in Moravi’a cu limb’a slavica, cari se voru si incepe la l­a Oct. Unulu la romanii din Moravi’a in orasiulu Walachisch-Me­­sericie si celalaltu in Trebitsch. In Ungari’a n’a­­vuramu parte nici macaru de redicarea unei pre­parandie romane, macaru in Naseudu, unde fu cea apuse! — Situatiunea europeana se chiarifica pe dî ce merge. Rusi’a, după cum se scrie acum, a si pre­­gatitu aliantia cu Franci’a, si nu­ duce clironomu alu tronului rusescu cu­m. duce Constantinu voru avé o intelnire cu Thiers, ca o contrademustratiune pentru intelnirea dela Salisburgu. Rusii tieru, ca Wilhelm i­a tradatu si apoi in contra tradatoriului trebuie luate mesure, ca se lu faca neputintiosu de ai si strica. Cu Turci­a inca prinse Rusi’a mana buna, incatu se crede, ca Sultanulu inca va avéa in­telnire cu Tiarulu in Livadi’a in Octobre. — Dela diet’a Ungariei. In sied, din 16 Sept., după curente, C. Ghiczy interpeleza pe ministru de finantie, deca va aduce unu proiectu de lege in privinti’a scaderei din dă­rile directe in proportiune cu sum­a subventiunei, ce o capetala municipiale dela statu, după ce acum inceta acesta subventiune. Ministrulu apromite pre­­sentarea unui proiectu de lege inca in decursulu sesiunei acesteia. Horn propune, ca regimulu se se invieze a presenta acum unu proiectu de lege pentru introducerea căsătoriei obligatorie. Ministrulu de finantia propune bugetulu pe an. 1872, pe care lu dice, ca e primulu, in care se afla si spesele granitiei militare anecsate acum Unga­riei. Reporteza si despre starea imprumuteloru si cu legea despre unu nou imprumutuledacomisiunei finantiarie spre reportu. Bittu min. de justitia pre­senta unu proiectu de lege pentru unu creditu su­­plementariu pentru organisarea judecieloru. — Bugetulu Ungariei pre anulu 1872. A. Erogatiuni ordinarie. I. Erogatiuni pentru curte 3,650.000 fl. — II. Cancelari’a de cabinetu a Mai. Sale si pensiunele aceleia 61.395 fi. — III. Recerinti’a dietei 1,000.000 fl. — IV. Eroga­­tiunile tieriloru de sub coroan’a Ungariei pentru cause comune 25,591.214 fl. — V. Pensiunile re­gimeid centralu ce a sustatu dela 1849—1867, 270.000 fl. — VI. Pensiuni 2,591.767 fl. —VII. Quot’a pentru detoriele de statu primita in 1867 prin art. de lege XV, 32,723.200 fl. — VIII. Re-' cerinti’a Croatiei si Slavoniei pentru afacerile admi­nistrative interne 4,272.000 fl. — IX. Fiume 85.120 fl. — X. Curtea de comptabilitate de statu 150.000 fl. — XI. Presidiulu ministerialu 329.189 fl.— XII. Ministerium dela curtea regesca 66.384 fl. — XIII. Ministrulu pentru Croati’a si Slavoni’a si personalulu 46.800 fl. — XIV. Ministerium de interne 2.342.431 fl. — XV. Ministerium de finantie 48.724.476 fl. — XVI. Ministerium de comunica­­tiune 5,536.088 fl. — XVII. Ministerium de co­rnere­ 10,209.439 fl. — XVIII. Ministerium de culte si invetiamentu 3,105.711 fl.— XIX. Mini­sterium de justitia 10,190.094 fl. — XX. Mini­sterium pentru operarea tierei 5,690.652 fl. — Sum­a cheltuieliloru ordinarie 157,636.451 fl. (an. trecutu: 150,433.961 fl. amu progresatu deci in bugetulu pre an. 21.872 cu preste siepte milione cheltuiela ordinaria nota bene! „Alb.“) B. Erogatiuni estraordinarie: I. Erogatiunile tieriloru de sub coroan’a Ungariei pentru afacerile comune 4.309.499 fl. — II. Presidium ministeriala pentru lucrări codificationale 50.000 fl. — III. Mi­nisterium dela curtea regesca 3000 fl. — IV. Mi­nisterium de interne 628.560 fl. — V. Ministe­rium de finantie 19.874.774 fl. — VI. Ministerium de comunicatiune 44.997.872 fl. — VII. Ministe­rium de comerciu 1,946.674 fl. — VIII. Ministe­rium de culte si invetiamentu 563.269 fl. — IX. Ministerium de justitia 472.700 fl. — X. Ministe­rium pentru aperarea tierei 2,684.000 fl. — Sum­a cheltueliloru estraordinarie 75,530.348 fl. (anulu trecutu: 56.437.206 fl. Laudatia carma maghiara este estraordinaria in facerea de detorie estraor­dinarie „A.“). C. Erogatiuni pentru operațiuni de creditu si de casse: I. Cheltuielile pentru administratiunea de­­toriei comune flotante de statu 129.690 fl.­­­II. Desărcinarea de pamentu 17,059.869 fl. — III. împrumuturi pentru drumurile de feru 17,059.869 fl. — IV. Rescumperarea vineloru 2,342.141 fl. — V. împrumuturi de premiu 7,371.538 fl. —• VI. Detori’a flotanta 1,544.987 fl. — VIL Operațiunea de casse 3,347.000 fl. Sum’a totala 59,048.911 fl. (anulu trecutu: 55.780.505 fl.) A. Venitele ordinarie: I. Ministerium dela curtea regesca 840 fl. — II. Ministerium de in­terne 108.759 fl. — III. Ministerium de finantie 143.539.229 fl. — IV. Ministerium de comunica­tiune 92.293 fl. — V. Ministerium de comerciu­­ 269.369 fl. — VI. Ministerium de culte si inve­tiamentu 269.369 fl. — VII. Ministerium de ju­stitia 60.529 fl. Sum­a venitelor­ ordinarie: 152.775.002 fl. (1871: 145.911.241 fl.) B. Venite extraordinarie: I. Ministerium de interne 55.616 fl. — II. Ministerium de finantie 7.170.971 fl. — III. Ministerium de comunicatiune 22.163.448 fl. — IV. Ministerium de cultu si in­vetiamentu 11.400 fl. — Sum­a veniteloru estra­ordinarie: 29.400.435 fl. (in anulu 1871: 42.610.526 fl.) C. Venite prin operațiuni de creditu si casse: I. Desărcinare si rescumperare de pamentu 17 mii: 59.869 fl. — II. împrumuturi pentru calile de feru 20,933.016 fl. — III. Rescumperarea devine 2,342.141 fl. — IV. împrumuturi de premiu 7,371.150 fl. — V. împrumuturi ipotecarie pentru drumulu de feru dela Göraer 6,198.558 fl. — VI. Detorita flotanta 23.656 fl. — VII. Operațiune de casse 3,520.00011. — Sum­a totala 57,448.390 fl. (1871: 54,004.443 fl.) Prin urmare: Deficitulu. Erogatiuni ordin. 157,636.451 fl. 152,775.002 0. Venite ordinarie Deficitu . Erogat. estraord. Venite estraord. Deficitu . Erogatiuni pentru operat. de creditu Venite pentru ope­rațiune de creditu Deficitu......................................... Venitele totale 239,215.71011. Erogatiune totale 292,624.827 fl. Deficitulu totale 75,530.348 fl. 29,401.435 fl. dicu tierarii. In anulu trecutu, candu se proiec­tase a se face aceasta festivitate — care apoi se a­­mana — S. Sa părintele egumenu alu monastirei nu lipsi de a face, cu propriele i­spese, onorurile acestei dile, un­a din cele mai însemnate pentru Putneni. Comitetulu conducatoriu nu putea trece cu vederea aceste consideratiuni, si prin urmare de­stina unu asia numitu prasnicu pentru poporatiunea rustica. După ce dor’ se termina solemnitatea depune­­rei odoreloru pe mormentu, publiculu se reintorse in particulu festivu spre a-si ocupa loculu la ospe­­tiulu comunu, la agape. Unu bou friptu intregu pe frigare, si caruia i se lasase carnele si partea anterioara a pitioreloru, — simbolu de abundantia si reamintire de vechiulu obiceiu, cu care Domnii cei mari ospetau pe poporu — fu transportatu, in mirarea publicului, pe co­­lin’a ce se inaltiâ in facl’a porticului, unde se dete ospetiulu poporulu. Părintele egumenu — in asistinti’a clerului, corului teologiloru, a dóamneloru, a gubernatorelui Bucovinei, a celui altu publicu, toti sculati in pu­tiére — binecuventa mes’a si ospetiulu incepu, ser­­vitu erasi de membrii comitetului. Noue toaste se redicara din partea a diferiți vorbitori, pana candu — conformu programei im­primate — serbarea se declara închisa printr’unu discursu din partea presiedintelui. Cu toate astea se continua in modu neoficiosu pana tardiu, candu junimea academica, întrunită intr’un’a din satele monastirei, -si începea confe­rințele. Mai înainte de a da seama despre acestu din urma subiectu, se ni se permită a face cateva cla­rificări si unele apreciari personale asupra serbarei, descrisa sub impresiunea unoru dulti suveniri, dela începerea pana la inchiaiarea ei. Caracterulu dominante alu solemnitatei fh cu­­ratu nationale, cu forma inse relegiosa. Mai multe motive ne conduceau la adoptarea ei: mai antaiu insusi primulu scopu alu serbarei, o piosa ream­in­­tire de unu Domnu, caruia posteritatea i a datu numele de Santu, de Mare, de Bunu; apoi unele scrupuluri rituale ale autoritatei clericale superióre din Bucovin’a, in fine necesitatea de a combină o festivitate cu acést’a cu hramulu besericescu si pras­­niculu de pomenire. Modulu cum ea se îndeplini — amu mai spus’o si o repetimu — fu demnu si conformu as­­piratiuniloru celoru ce o intreprinsera. Si fiinduca diferite rumori circulă prin unele parti, si mai cu seama prin Bucuresci, fiinduca di­ferite scomote false au inventatu unele neorenduieli, unele scandale sau amenintiari de turburarea solem­nitatei, se spuneau aici — in modulu celu mai formale — ca toate acestea suntu curate falsitati. Si mai antaiu de toate, de oare­ce ne­amu pro­­pusu a­­ face o dare de seama completa, se luamu partea morale a serbarei. „Serbarea a fostu o serbare cosmopoliti­ca, anti­naționale, de natura a compromite o idea maretia!“ . . . se dice de catra unii individi, cari nu cu­­noscu nici mersu-i preparatoriu nici persóanele din comitetu, cari — cu 9—10 dile înainte de 15/27 Augustu — au lucratu spre realisarea ei la facl’a locului. Aceste bănuieli suntu inspirate de faptulu regretabile — de ce are se nu o spunemu curatu si lamuritu? ... — de faptulu regretabile alu unor’a din membrii comitetului din Vien’a, de a fi alesu o comisiune ecsaminatoria a elaborateloru ce s’au tramisu cu „cuventare festiva“, compusa din oameni tacsati de antinationali, uniti mai de toata lumea — cate personalminte amu vediutu si au­­ditu — din oameni, caror’a li se contesta titlurile ce ar’ fi trebuitu se aiba membrii unei asemenea comisiuni*). Fara a comite vre-o indiscretiune — ca­ci lucrulu a devenitu publicu — se spuneau, ca junimea academica din Vienna, indata ce a au­­ditu de acesta alegere, a protestatu si blamatu pur­tarea comitetului seu centrale, fara a vre inse se­­ diminue puterea de a realisa serbarea, din caus’a timpului pre inaintatu. Misiunea acelei comisiuni odata terminata, asemenea oameni n’au avutu nici unu amestecu la îndeplinirea festivitatei si nici nu s’a pomenitu se asiste la serbare. O alta rumare privesce autoritatile austriace, cari ar’ fi impedecatu realisarea ei. Asemenea in­­esactu. Ca autoritate a guvernului austro-maghiaru n’a fostu decatu dlu Reni, guvernatorele tierei, si siese soldati, cari si aceia erau romani si pe cari avh amabilitatea de a i pune la dispositiunea comitetu­*) D. Titu-Liviu Maiorescu, V. Pogoru si I. Negruzzi, dela „Convorbirile literarie“. 59,048.911 fl. 57,448.390 fl. 4,861.449 fl. 46,128.913 fl. 1,600.521 fl. 52,590.883 fl. Zeraesci in 25 Sept. 1871. Domnule Redactorul Se citea in „Nemere“ si mai alesu in „Herm­. Ztg. v. m. S. Bot.“ din dilele trecute, ca una parte a inteligentiei romane ar’ fi trenutu pe la incepu­­tulu lunei c. in Sibiiu una conferintia in caus’a na­tionale, in care s’ar fi dechiaratu neconditionatu pentru activitate. Aflanduse subscrisulu de facta la acea intelnire particularia me aflu indemnatu de starea adeverului a dechiara, in favoarea informarei respective, ca soi­rile impartesite de diurnalele susnumite nu suntu ecsacte. — Ioane Metianu m/p. Serbarea dela Putn­­a. (Capetu.) In diu’a de parastasiu si de prasnicu — 16/28 Augustu — toata poporatiunea romana din comun­a Putn­a, catu si cea de pe la comunele învecinate, se aduna la beserica spre a se inchina la pomeni­rea de veci a lui „Stefanu-Voda imperatulu“, cum

Next