Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-06-10 / nr. 46
Vancea nu se indoiesce, der’ tocma pentru aceasta crede, ca elu nu se va demite la traficare fara a îndruma imbrarile la congresulu natiunei romane, care e singuru competenta. scl. — — Una natiune politica cu alta asemene numai in congrese si in dieta potu tracta cu valoare, ca ce numai garantiele date prin legislativa libera au mediu; cr’ pipaiturele si încercările particulari au valoare numai, pe catu au si sondările osteniloru, ca se recunósca tari’a si slabitiunea antagonului, pentruca la momentulu cantarei clasicului de lupta, se lu pata mai securu trânti pentru totudaun’a la pamentu prin stratageme, déca sta in positiune tare; nici ca presupunemu de unu Yancea, ca n’ar fi destulu de politicu a distinge, intre traficatori privati si intre mandatari sau incredintiari ai natiunei, cari singuri si inca si acestia numai sub conditiune, deca primesce națiunea in congresu ori dieta, potu tracta despre alterarea seu subtierea drepturiloru ei, ca ce scimu, ca mai subtiate da, dar’ mai estense, mai ampliate nici in visu nu voru suferi antagonii a ni se recunoasce. Exigentiele politicei suntu a se cumpăni cu cumpan’a de auru. — Sagit-RegiuU 31 Maiu 1872. La art. unui caletoriu, aparutu in Nr. 38 din 25/13 Maiu a. c. cu datulu Reginul sasescu 8 Maiu, referitoriu la neobservarea solidaritatei in afaceri nationali, — prin care dlui se descurca pre noi, — ve rogamu Die Red, in interesul adeverului sa da locu urmatorieloru reflecsiuni: Domnule caletoriu! Dta amintesci in articlulu pomenitu, ca cu ocasiunea adunarei deakiane in Regim pentru desemnarea lor. Kemény Kálmán cu deputatu la alegerea venitaria, din prota Mihailu Crisianu fiindu alesu in comisiunea candidatoria, s’a dechiaratu in acesta francu. »Cumca romanii, deca voru lua parte la alegeri, voru alege numai romanu, si cumca pre basea acestei dechiaratiuni s’a si otaritu, ca romanii se nu fie parte la prandiulu deakianu.* Aceasta afirmatiune a ditale e nefundata si falsa, si anume din acelu motivu, pentruca: In comisiunea candidaturia n’a fostu vorba de ablegatu romanu, ci din contra, dlu prota Crisianu a propusu pe altu baronu si nu pe baronul u Kemény Kálmán de deputatu — ceea ce te potu convinge si colegii dsale din pomenit’a comisiune. Asemenea nu e adeveratu, ca cu ocasiunea acesta au otaritu romanii „a nu se lua parte la prandiulu deakianu“, — pentruca precum scii, afara de dta, prot’a Crisianu, prot’a din Idicelu si noi subscrisii — alti romani n’au luatu parte la adunarea acesta. Poate dta cu prot’a Crisianu au otaritu acésta ? O olarire cu aceasta nu o vomu primi nici una data pentru indreptariulu nostru in cause naționali. E adeveratu, ca noi subscrisii dimpreună cu prota din Idicelu amu luatu parte atatu la adunare, catu si la prandiulu deakianu, —inse înainte de toate te asiguramu, ca noi cu ocasiunea acesta nu am representatu comitatulu cu atatu mai puținu națiunea, a cărei afaceri nu ne suntu nea incredintiate, nici prin acesta amu consimtitu cu dnii deakisti ale caroru lucruri aretalia in drepturile noastre, ci amu luatu parte numai cu ospeti privați, ceea ce unii din dloru cu alta ocasiune inca ar’ face-o. Acuma te intrebamu die calatoriu, ca dlu prota Crisianu a corespunsu solidadaritatei olarita in Turd’a? „Nu e totu auru ce scarpesce“ — dlu corespondinte din Turd’a precum se vede n’a fostu bine informatu despre tóte, — pentruca dlu prota Crisianu si pre atunci a portatu doua role si anume după ce s’a otaritu solidaritatea — a datu mana cu conducatoriulu partitei stânge Veres Dénes publice inaintea otelului, unde erau adunati toti stângacii — promitendule, ca cu ocasiunea alegerei deputatiloru va sta cu 600 voturi romane din cerculu Turdei superiore intru ajutoriulu unui deputatu stangaciu. Intru adeverulu acestei poftesce a face întrebarea si la d. Dr. Ioane Ratiu, d. adv. Mihailu Orbonasiu, d. prota Brancoveanu, d. Iosifu Fincu, Andreiu Popu si alti mai multi spre a te convinge si mai bine. Deci domnule calatoriu nu vei lua in nume de reu, deca te vomu roga, ca pre venitoriu se -ti câstigi convingere mai sanetoasa — spre a pote da ceva faptu adeverata la publicitate? Ioane Popp-Maioru. Georgiu Sceopulu. Districtului Naseudului in 18 Iuniu 1872. Cu ocasiunea disolverei regimentului alu 11-le romanu transilvanu de granitia tota posesiunea celoru 44 de comune, din cari a constatu regimentulu si care astadi compunu districtulu Naseudului, devenise sub întrebare, si după una lupta si pertractare aprópe de 20 ani se decise de cale politica, ca se se ia din man’a numiteloru comune unu teritoriu preste 10 mile patrate si spre ecsecutarea acestoru decisiuni se si esmisese una comisiune cu asistentia de militia numeroasa. Comunitățile foste granitiarie spre incungiurarea acestui periclu, care le ar’ fi silita a emigra din Transilvania, au alergatu la in. legislatiune si in. regimu, cautandu scutulu aceluia, si resultatulu este, ca intre susu numitele comune foste granitiarie si intre in. regimu actuale s’a inchiatu unu pactu, care in 16 Aprile a. c. s’a aprobatu si sanctionatu si prin Mai. Sa regele, conformu cărui totu terenulu de sub întrebare, precum si toate drepturile regali si tóate edificiale de pre intregu teritoriului, regimentu romanu se recunoscu si se predau nerevocareru in perpetua proprietate si posesiune a numiteloru comunități si a fondului scolasticui centrale si de stipendia alu acestora. Prin urmare pre intregu teritoriulu fostului regimentu in estensiunea de 54 mile quadrate astadi suntu fosti granitiari si fondurile institutionali ale acestora, proprietari eschisivi, si asia de orace mai toate veniturile comunali castigate prin acestu pactu suntu consacrate spre scopuri scolastice si de stipendii nu numai naseudenii, ci intrega natiunea romana a castigatu unu factoru puternicu pe terenulu culturei si alu sciintiei. Spre ducerea in împlinire a numitului pactu s’a esmisu una comisiune ministeriale sub conducerea ilustr. sale domnului consiliariu ministerialu Gust. Groisz, carea după scirile telegrafice va sosi in Naseudu in 17 ale lunei curente, si in 18 Iuniu, adica in diura instalarei districtului Naseudu, se va face actulu solemna de transpunere cu toata festivitatea, cei compete, din care momentu animele fostiloru granitiari, vediendu sabi’a lui Davocle, ce aterna deasupra capeteloru loru, delaturata pentru totudeun’a, voru respira mai liberu. Granitiarii suntu pregătiţi a primi comisiunea si a celebra actulu de transpunere cu toata pompa posibile, după cum ni se spune in una invitare, si institutele romane, cari suntu destinate a da direcțiune adeverata culturei naționali, ca se ie parte la acestu actu de transpunere, care cea mai mare parte este in favoarea crescerei; inca, suntu invitate. Romanii brasioveni le au gratulatu prin telegramu de acuisitiunea dreptului loru adiunsu la actulu recunoscerei reali alu reimposesiunarei. — Esta e resultatulu apararei dreptului cu toata resolutiunea si cu toate midiulecele. Cine cede, nici dreptulu nu lu vede! — — atunci noi subscrisii — pentru a padi, fratiloru ! cerculu acestu alegatoriu de invasiunea lacusteloru —!! pentru a conserva virtutea si bârfa ati’a ce a aratatu totudeun’a cerculu acest’a, ne luamu indresnal’a a apela la simtiulu santu si barbati’a vóstra si a ve ruga, ca toti si deca nu se poate toata comuna, baremu prin 5—6 barbati de încredere se se infaciosieze pe la 23 Iuniu a. c. in Mesteacanu, unde vomu avea a ne sfătui pe cine se candidamu de deputatu in acestu cercu, pe langa ce programa, adica credintia politica, ca asia se scimu cu totii acusi la alegere, pe langa cine se ne insiramu si cui se ne damu voturile nóastre, înainte de toate inse din capulu locului avemu de a maneca — ca se sciți bine, ca: nu alegatorii suntu pentru deputatu, ci deputatulu pentru poporu. Deci vointi’a poporului, caci elu porta greutățile, elu alege, trebue se fia santa. Speramu dar’, ca acestu apellu fratiescu alu nostru, nu va resuna in pustie, ci catu e caus’a de mare, importanta si vitala — asia de mare va fi si numerulu alegatoriloru — pe diu’a pusa la Mesteacanu. Caus’a e santa si pana vomu apara-o cu credintia. Dumnedieu va fi cu noi!!! Si pana la revedere suntemu ai vostri fraţi in romanismu si prin romanismu in sarte. Siomcuta mare in 12 Iuniu 1872. Din incredintiarea mai multora: Alexiu Yaru a preutulu din Miresiulu mare, Vasilie Indre, advogatu in legile comune si cambiale, Georgiu Popu aleg., Alexandru Popu aleg. Siomcut’a mare 15 Iuniu 1872. Fiinduca guvernementalii — instrumentele servili ale erei presente, prin machinatiuni si intrige se incerca si pe viitoriu a seduce blandulu poporu romanu din acestu districtu — pentru a se alege deputati deakisti la diet’a viitoria — unii barbati de caracteru solidu-nationale au luatu initiativa — a conchiama pe 23 Iuniu a. c. o conferintia in cerculu alegatoriu alu Mesteacănului cu urmatoriulu A pe 11u! Alegatoriloru din cerculu Mesteacănului! Fratiloru romani, concetatiani! Erasi ne aflamu in ajunulu alegerei de ablegati la diet’a din Pest’a, — ma alegerea e mai la pragu! Dreptu acea fratiloru! acuma candu totu feliulu de sarcini intru atata s’au ingreunatu pe umorile bietului poporu, incatu, imbelsiugatu mai cu in robie — lu sugruma, candu vocea unica prin care -si pote arata poporulu ranele celu doru inaintea dietei si a împărăţii e primesduita prin corupţia si demoralisare ce sierpuesce si farmecheza prin tota tiarea, va se dicemu; candu convingerea alegatoriloru prin beuturi si bani se cumpără; candu după direcţiunea ce -si au luatu mişcările electorali, si ce — ca bel’a lipitiósa s’a latitu — nu poporulu după simtiulu si convingerea sa e menitu a-si alege deputaţi la dieta, fara după porunc’a si vinderea sufletului. Brutalitatea unui generalu de militia (honvedi). Ni se scrie din Clusiu, ca la ecsercitiele ce s’au trenutu in a 8 Iuniu a. c. locutenintele primariu romanu D. I. L. . . adusu in confusiune din partea a trei oficiri mai mari ai sei, facu o gresiala neînsemnata la ecsercitiu, ceea ce observandu generalulu, D. Graef, l’a apostrofatu bechiaresce, strigandu in gur’a mare, de au auditu toti fetiorii, urmatori la înjurătură porcaresca „b . . . az oláh Istenét!“ Apoi după mărturisirea mai multoru oficiri, suboficiri si fetiori de rondu (gregari) a continuatu si a disu totu maghiaresce »mergi acasa si padiesce caprele“, după acea la adunarea oficiriloru, care se tienu, in contra regulamentului militare, atatu de aprópe de trupa, catu au auditu totu fetiorulu de rondu »-ti voiu taia limb’a din gura, déca vei vorbi din sîru“, cu tóte, ca oficirulu romanu n’a vorbitu. Denunciamu acestu faptu brutale a generalului Graef (neamtiu renegatu) ministrului militieloru si ceremu ca aspra infruntare se se de incultului generalu, carele, judecatu după manierele sale grosolane nu este si nu pote fi aptu de a invetia pre aperatorii patriei, ci mai bine a pacii porcii si gascele unui satu nemtiescu. De nu se va da satisfactiune oficiiului romanu, vatematu in sentiementele sale naționali, si deca ministeriulu nu va repara acesta insulta făcută totuodata natiunei romane, se oade ministeriulu, ca reclamatiune scandaloasa se va face in camera, unde se voru descoperi toate infamiele ce se comitu la ostasime cu bietii fetiori rom. si inca cele mai multe numai din causa, ca nu sciu limb’a maghiara, ceea ce stupiditatea unoru oficiri maghiari pretinde dela densii, ca se o scie indata la intrarea in regimentu, pre candu chiaru acei mici tirani de oficiri ar’ trebui ei insisi ca se scie limb’a majoritatei regimentului. Romanulu este bunu ostasiu, elu in sute de luptesi a versatu sângele pentru tronu si patria si este gata si in venitoriu a-si sacrifică victi’a pentru domnitoriu si patria, dar’ iubirea lui catra acesta nu este mai mare decatu iubirea catra națiunea sa si prin urmare insultele făcute natiunei sale le scie respinge cu demnitate si are ce ar’ dice opiniunea publica, deca unu atare oficiiu astfeliu insultatu, ar’ trăsni unu glontiu prin stupidulu capu alu celui ce avendu de a correge numai gresiel’a persoanei, catedia a i insultă si naţiunea. Insult’a făcută de gen. Graef este publica, satisfactiunea trebue se fia amesurata. Vomu vedé. Cat. Cens. ,Fed.* Varietati. f P. Ioane Panovicin, nestoriculu asesore consistoriale alu archidiecesei gr. or. si parochu Sibiiului in suburbiu repausu in 14 Iuniu in