Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)

1873-08-05 / nr. 60

isi astufeliu desbaterea ulterióra se amana pe adunarea venitoria, ce se va tiene in opidulu Uniador’a. — Conformu programei unna apoi discursulu dlui F. H. Longinu „Despre insemnatatea si folosulu economiei nationale.“ — Alesiu Olariu, din caus’a tempului inaintatu, nu a datu cetire de siguru interesantului seu discursu insinuatul — Presiedintele apoi era si tienu unu frumosu cuventu de adio, si noi — ni departaramu cu „la revedere in Uniadorna“ si cu aresicari mustrări interne, pentru (?) cele ce se petrecura in asta adunare generala. După adunare frații de unu sânge se întruniră era, la otelulu orasienescu, la unu banchetu. — Aceasta intrunire parea ceva mai cordiala........... Amu fostu preste treidieci de persoane — va sedica cu ceva mai pucini de catu la siedinti’a adunării. — Ni pare reu, ca nici aici precumu nici la siedintia nu vediuramu dame romane. — Relativu la decurgerea banchetului, avemu se amintimu ca, ca o asemenea petrecere romana pucine amu vediutu, — era unu ce imbucuratoriu a vedé cordialitatea neresfaciata si buna ordine ce domina la acestu banchetu. — Una nu ni-a placutu, ca in ordinea toasteloru, nu s’au tienutu regalele, ce suntu a se tienea la banchete. — S’au toastatu pentru dobreni, apoi pentru directorele Desp., pentru memori’a repausatului fundatoriu si fostu presiedinte alu Asoci, pentru actualulu presiedinte, pentru preotii si invetiatori romani, pentru poporulu si inteleginti’a romana s. a. — Este memorabilu acestu banchetu si pentru acea, pentru ca cei de facta, — vediendu ca adunarea gen, de aici nu reusi a realisa salutari’a idea a comitetului Desp. — pentru ca ea totusi se fia imbraciusiata, si ca totusi se se realisedie scopulu in catu va — făcură o colecta, pentru de a face unu fondu catu de pucinu, din care se se pota ajuta inca estu anu unulu sau doi baiati, rom. cari s’ar’ aplică la meseria — si rogara pre onor. diu directors, ca se conchieme catu mai curundu o adunare estraordinaria in cauz’a ast’a la Uniadora, ca proiectulu se se publice in dinarele nationale, ca astufeliu la venituri l a adunare generala, studiatu de cei interesati se se poata desbate si întregi catu de bine. — Si astufeliu s’a diresu la catu va la banchetu, cea ce s’a stricatu la siedintia. — Cu aceasta ocasiune mi-iau voia a mai însemna ca pe la noi domnesce o saracia mare, bucatele, de vr’o cati va ani — mai nici ca se făcu, apoi in continuu suntemm pedepsiti cu piatra, ploi infricosiate, ce nu causara daune ireperabile si enorme, — ma in tempulu din urma inca si coler’a începe a se lati pe la noi, si inca intru asia mesura in catu in comunele vecine, remanu case goale, si cei mai multi suntu fugiți la munți si codrii. — Aici de lasati perimu deavalma si nu se făcu dispusatiuni mai nimica in favorulu nostru. — Revenindu era si la cele ce se referescu la adunarea generala tienuta la noi, nu potemu a nu face atenti pre toti frații nostri romani, ca, cu asemene ocasiuni se se prepare mai bine la desbaterile ce voru se urmeze in siedintie si ca la toate in lume, se se ingrigeasca de ordine. — Se speramu ca adunarea generala din Uniadorna se va tiene catu de curundu si vomu face mai multu de catu in succese cu ast’a ocasiune. Deci la revedere in Uniadór’a I Unu Dobranu. acésta interesează mai multu chiaru tier’a nóstra, v a face óare cumu unu studiu seriosu si comparativu alu importantiei industriale, comerciale, productive si intelectuale a României in faci’a celorulalte poteri. Acést’a este oper’a ce intreprindemu astadi, caria pretindeam prin o critica severa, deja drépta, se-i pastramu caracterulu esentialu de nepartinire ce i se cuvine. Scopulu celu mai importantu alu unei expositiuni pentru unu populu inteligentu, este de a trage folosu din progresele împlinite in fiacare ramura la deosebite grade in alte tieri; la unu asemenea scopu ne vomu sili si noi se ajungemu pentru Romania, cautandu in acelasi tempu se facemu succesivele nóstre publicatiuni catu mai interesante se va puté. înainte de tóaté se cuvine a descrie totulu marei opere si a arunca o căutătură de ochi generala asupra diferiteloru galerii ale palatului inaltiatu in Prater, unu feliu de tablou alu marelui concursu internationalu din 1873. Cifrele suntu catra acestea destulu de elocuente spre a arata ca, cautandu a crea o opera mai maretia inca de catu cele precedente, domnulu Dr. Schwarzt a ajunsu pe deplinu la scopulu ce’si propunea. Exposîtiuitea universala din Viena. (Studiu dela d. M. Cretiulescu, comisariu generale alu expositiunii romane din Vien’a.) Acumu, candu oper’a expositiunei la Vien’a este terminata, potemu începe a vorbi despre dansa. Era de folosu se asteptamu ca fiacare din secţiunile care compunu acestu imensu concursu international se-si complecteze lucrările loru, pentru ca se nu ne expunemu a emite o opiniune seu o apreciare asupra caria amu fi fostu pote siliti Si revenimu. Trimisa de guvernu si insarcinata ii specialu a dirige instalarea sectiunei romane la palatulu expositiunei din Vien’a comisiunea a socotitu, ca din acelu momentu era de datori’a ei a se pune in relatiune directa cu tier’a sa care i-a incredintiatu Gestiunea intereseloru sale: a face cunoscute in Romani’a amănuntele interesate ale minunelori grămădite astadi in capital’a Austriei, a studia, a compara, intre densele productele de aceeasi natura ale fiacarei tieri si — mai cu séma după cumu Ceea ce dovedesce limpede, ca expositiunea universala din Vienn a este de 5 ori mai mare decatu aceea din Parisu (1867). Se mai baga de séma, ca spatiulu reservatu gradiniloru este de 10 ori mai intinsu de catu celu consacratu la Champs de Mars. De n’ar’ fi vorb’a de catu de aceasta, afara de edificiu in sine, totulu expositiunei din Vien’a este cu multu mai frumosu decatu la aceea a Parisului. Acolo se trăsese cu multu gustu in adevaru nesce fórte frumóase parteruri engleze, inse nimicu nu s’ar’ puté apropia de acésta adeverata natura, de aceste buguete de arbori gigantici, de acésta pădure seculara a Praterului, care incungiura cuprinsulu expositiunei si care armoniseaza pe deplinu cu grandiosulu operei întreprinse. Cifrele enorme relative la insusi loculu expo- I sitiunei ne-au datu dér’ incredintiarea ca, niciodată nu se concepuse inca unu mai maretiu proiectu. Vomu examina astadi folosulu ce s’a trasu dintr’insulu. Cu catu loculu este mai mare, cu atatu oper’a este mai anevoiasa. Ce forma se se de construc-tiiloru palatului ? Acest’a era punctulu celu mai , greu de desvoltatu. Orasiulu Vien’a numera cateva monumente remarcabile detorite d-loru Vander Nuli , si Siccardsbourg. Planurile supuse totu de acestia doi architecti destinsi, fura pusa inca dela 18 Sep. I 1871, in executiune de catra d. colonelu Werner. I In cursulu lucrariloru, esperienti’a arata, ca trebuia introduse oare-care modificatiuni, a fi fostu in ade- I veru o mare gresiala de a nu tienea sema de dani sele. Corpulu constructiunei infaclosiaza apróape as- I pectulu unei lungi galerii impartita in daue de opotriva parti prin unu fórte intinsu punctu centralu care este: Rotond’a. In facl’a primblariloru parterului despre orasiu, se arata part’a Vestului, la cealalta estremitate, part’a Estului, in dreapt’a portuluk Nordului si la stang’a marea intrare principala. Totalulu edificiului este incomensurabila si resolva in perfecțiune problema atatu de grea a capacitatii trebuintioase spre a contiene lucrările industriei humane in multele sale manifestări, impartirea si clasificarea loru. Si tocmai acéstea face din expositiunea Vienei o opera speciala si care o deosebesce cu totulu de expositiunile precedente: Palatulu de cristalu din Hyde-parc la Londra (1851.) Palatulu industriei din Champs Elyssés la Paris (1855.) I Palatulu din Champs de Mars, Paris (1867.) Poate vomu avé ocasiunea de a reveni in cursulu studiului nostru asupra avantajeloru seu lipseloru ce infaclosiaza aceste osebite constructiuni, inse este o opera particulara deosebita prin marime, cu toate ca face parte integranta din palatulu expositiunei, acést’a este Rotonda. Rotonda este opera, este ideia, este copilulu, ca se dicemu asia, esitu din capulu unuia din cei mai mari ingineri englezi, D. Scott Russell, care a datu deja probele unei adanci experience si uneiînalte capacitati, candu cu lucrarea insemnatorie a Expositiunea dela Anii suprafacia totala in metri Locuri acoperite Grădini si curţi Parisu (champs de Mars) 1867 441,250 158,814 282,936 Vienna (Prater) 18732,330,631 114,632 2,215,999 expositiunei universale din 1862 la Sydenham. Catra acestea cu cativa ani mai inainte executiunea colosala a corăbiei Great-Eastern da de atunci chiaru mesura marelui si gigantescului proiectu ce potea concepe D. Scott Russell. Innalta de 84 m. aproape, Rotunda are 107 m., 90 centimentri de diametru Edificiulu este asediata pe 32 stilpi de felii de dimensiunile urmatoare: Lungime 3 metri 48, lărgime 1 metru 22, inaltime 24 metri 40; asupra acestei feliu de base este asiediata invelitoarea conica a Rotondei, care se numesce: Cupola. Vomu face interesant’a ei descriptiune in publicatiunea urmatoare, inainte de a 8trebate numeroasele galerii care trebue se ne conducă la secțiunea României. (Monitorulu) României. (Va urma.) REGIlLMENTULd pentru disciplin’a besericesca in Romani’a, votatu de sinodulu besericei autocefale ortodoxe romane din Romani’a in sied.sa din 22 Maiu 1873, sanctionatu de Domnitoriu prin decr. din 7 Iuniu 1873, nr. 1183. (Urmare.) CAPITOLULU IX Despre bibliotec’a monastirei. Art. 101. Fiacare monastire va avea una biblioteca in care, pe langa cărţile officiului divinu, se voru păstră si alte cârti de sufletu folositóare, precum: biblia, scrierile santiloru pariaţi si alte cârti morale si scientifice. Art. 102. List’a de asemenea cârti se va comunică monastiriloru de episcopulu eparchiotu. Art. 103. Unulu din monachi se va insarcina de superioru cu funcționarea de bibliotecariu, carui’a se va incredintiâ după catagrafia bibliotec’a cu toate cele ei apartienetoare. Art. 104. Bibliotec’a va fi asiediata in una din încăperile monastirei. Art. 105. Bibliotecariulu va avea una condica legalisata de comitetu in care va subscrie persoan’a ce a primitu dela biblioteca vre-una carte, si bibliotecariulu va ingriji că cărțile liberate dela biblioteca se se reinterne de primitoriu in starea in care a primit’o. Art. 106. Din biblioteca monastirei nu este invoita a se da vre-una carte afara de coprinsulu monastirei fara unu ordinu speciale din partea superiorului. Art. 107. Fiacare monastire va avea si una condica legalisata de autoritatea eparchiale sub numire de „Sinodicu alu monastirei.* In sinodicu, se voru trece numele cititoriloru si ale tuturoru bine-facutoriloru monastirei, cu aretare de anulu candu s’a infiintiatu monastirea, de numele personeloru ce au contribuitu, si cu ce anume au contribuitu, precum si de anulu candu s’a facutu vreuna bine-facere monastirei si de cine anume. Art. 108. Sinodiculu se va păstră cu cea mai mare ingrijire in bibliotec’a monastirei atatu pentru vecinic’a pomenire a bine-facutoriloru la sântele officii, catu si pentru a servi de materialu la istori’a monastirei in specialu si a besericei nationale in genere. Art. 109. Estractu de numele cititoriloru si ale bine-facutoriloru se va păstră la santulu jertfelnicu pentru a se pomeni in tóté dilele după oranduél’a besericei ortodoxa. Art. 110. Forma sinodicului se va da de către autoritatea eparchiale. Superiorulu va priveghiă a se trece in elu fara amanare toate casurile de bine-facere, reportandu totu-odata si episcopului eparchiotu. Dispositiuni generali. Art. 111. Nici una autoritate nu va pute face vre-una dispositiune prin monastiri fara una prealabila cointielegere cu episcopulu, in a caruia eparehia se afla monastirea. Art. 112. Regulamentulu acesta se va citi la trapeza, la inceputulu fia-careia luni, cu necontenire totu-deauna, ca se devină a fi cunoscutu de toti in tóate amănuntele lui. Art. 113. Pentru tóate casurile neprevediute prin acestu regulamentu, superiorulu va cere deslegare la chiriarchulu eparchiotu. Acestu regulamentu s’a votatu in unanimitate de catra santulu Sinodu alu sântei beserici autocephale ortodoxa romana, in siedinti’a s’a dela 29 luaiu 1873.